Gazeta Transilvaniei, 1868 (Anul 31, nr. 1-98)
1868-07-10 / nr. 53
siva ia comitetulu tienutalu si potu lua parte la siedintiele acestui’a candu vreau. § 13. Comitetulu tienutalu va tiené de regula in tota lan’a o aiedintia. Siedinti’a se convoca de directoriulu, care duce preaidiulu atatu aici catu si in adunările tienutali. Cerendu trebuinti’a, comitetulu poate ae tiena si siedintie estraordinarie (§ 14 a ai 30 din statut). Pentruca condusele comitetului tienutali se aiba valoare, trebue se fia de facta cela pupinu diumetate din membrii sei (§ 31 din statut.). § 14. Toate comitetele tienutali suntu ne*midilooitu subordinate comitetului centrala din Sibiiu. § 15. Problem’s comitetului tienutalu este de a lucra pentru înaintarea scopului asociatia* nei transilvane in cuprinsulu reuniunei: a) prin incassarea taobeloru tui contribuiri* lorn de totu reliulu pe sem’a fondului „Asociatiunei* si prin tramiterea lor in toata lunga la comitetulu centrala ; b) prin oroarea, suatienerea ai aplicarea midilepeloru cuprinse in § 2 din statute si prin ecsecutaria celorn indigitate in § 3 alu acestui regulamente ; c) prin ducerea in deplinire a conduseloru adunariloru tienutali incuvientiate (§ 18) ai a ordinatiuniloru comitetului centrala. § 16. Comitetulu tienutalu mai este îndatorata a presenta in fiacare adunare tienutale a reuniunei o dare de sema despre totu ce s’a facutu in decursulu unui anu in cuprinaulu reuniunei ai a face adunariloru acelor la tóate propunerile privitoare la prosperarea reuniunei. Socotelele de apese incuvientiate mai anteiu de adunarea tienutala, le va tramite in totu anulu documentate in tóata ordinea la comitetulu centrala spre aprobarea finala. § 17. Comitetulu tienutalu ae alege pre unu anu, membrii lui suntu realegibili. § 18. Nici unu condusa ala adunariloru tienutali , ori alu comiteteloru nu se va poté pune in lucrare mai inainte de a fi adusa la cunoscienti’a comitetului centrala. § 19. Atata adunările tienutali, catu si comitetulu in siedintiele sale decidu, amesuratului 28 si 31 din statute, dopa majoritatea voturiloru membriloro presentu. § 20. Comitetulu centrala va ingriji, ca despre starea si activitatea reuniuniloru tienutali de prin tiera se se de din candu in candu publicului informarile de lipsa prin organulu asociatiunei „Transilvani’a“, § 21. Comitetulu reuniunei erueadia in fiacare comuna curata seu mestecată romanesca patru (4) individi apți spre a înainta scopulu asocintiunei ai din acestia compune in fiacarea atare comuna cate o agentur’a comunala, statatoare din unu presiedinte, doi asesori si unu actuariu. Agentur’a acest’a are de a servi de organa ale asociatiunei aflători in nemidilocita atingere cu poporatiunea respectivei comune , in carea ’si va desvolta activitatea sa. Ea — adunanduse — conchiamata de presiedintele seu, si sfatuindoee de cate ori si candu va află de lipsa — va stărui pentru înmulțirea membriloru ai asociatiunei si reuniunei in comuna; va indemna la contribuții pe Bom’a fondului asociatiunei ; va incassa banii dela cei ce i vom depune la dens’a si va administra fara interdiare comitetului tienutalu; va propune acestoia din candu in candu membrii de primitu in reuniune ; va duce indeplinire toate ordinatiunile si dispositiunile comitetului tienutalu; va grigi de foile periodice si de cărțile, precum si de acele unelte ce voru veni dela comitetulu tienutalu pentru intrebuintiarea loru in comuna si le va tiene totudeun’a io stare buna; si in fine va face din candu in canda comitetului tienuta la propunerile sale in interesuln asociatiunei. § 21. Agenturile acestea inca se compunu din membrii asociatiunei provedinti cu diplome si in lips’a acestora in vreuna comuna din membrii Bolventi (§ 5 lit. b) ai reuniunei. § 23. Presiedintele agenturei, asesorii si actuariulu, se denumescu de catra comitetulu tienutalu pre timpu nedeterminatu si se schimba prin acel’a atunci, candu se va afla de nesperata de lipsa (trebuintia). Agentii acestia vom avea in sredintiele comitetului tienUtalu votu numai consultativa. § 24. Despre obiectele ce le incredintiaza comitetulu tienutalu vreunei agenturi si despre banii incassati de dens’a, ca prin cei patru membrii ai ei, este respundietoria cu averea aceatora. § 25. Atatu comitetulu tienutalu, catac i fiacarea agentura are datorintia de a cuieta totudeun’a tóate primirile de bani si de alte obiecte, ce li se incredintiaza loru din orice parte. Apoi despre tóate va urmă in fine pe calea sa o cuietare publica in fai’a asociatiunei. § 26. Din sumele ce vom incurge in cass’a tienutala preste anu de pe la membrii solventi ai reuniunei (§ 5 lit. b) prin daruri si alte isvore devenita creande, comitetulu centrala in oontielegere ca celu tienatsia va defige in totu anula o parte pentru acoperirea trebuintieloru reuniunei tienutali si mai vertosi pentru procurarea midilepeloru cupiiose in § 3. § 27. Toti membrii reuniunei vom avea dreptu a se folosi in modu egala de beneficiile ei fara oblegamentuln vreunei contributii la cass’a tienutala. Voru putea ceti gratis scrisorile periodice si alte opuri ce vinu sau castigate de catra reuniune anume pentru comuna, sau din colectiune tienutala de cârti, se voru împărtăși gratis din oltai si vitiele nobilate in scoala de pomi si de vita a tienutului, si din orice alte producte, care se voru castiga in interesulu locuitorilorn ; voru participă atatu ei catu si copii loru la invetiaturile teoretico-pratice, in orice rama ala agronomiei si altora scientie. § 28. Nemembrii se voru putea impartasi in orecare mesura de folosele produse de reuniune, numai pre langa respunderea unei tacse moderate in folosulu fondului asociatiunei, pe carea o va lipsă comitetulu tienutalu. § 29. Adunările tienutali pot deschide din simlu reuniunei numai pre membrii ei solvenți (§ 5 lit. b) in casurile prevediute in § 37 alu statuteloru asociatiunei. § 30. De orece fiacare reuniune tienutala este numai o parte intregauita, neseparabila din asociatiunea transilvana pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romann, se intielege ca si averea ei intrega de orice natura si numire este proprietatea asociatiunei si la desfientiarea eventuala a unei atari reuniuni acea avere intra numai decatu in posesiunea asociatiunei, avendu se dispună asupra ei după statutele aceleia. — 212 A balázsfalvi prommciameiito. Spiritulu ce esi din „Unio“, candu reposă, a trecuta după netempsicase iu .Kolozsvári Közlöny“ in calitatu imbracato, pentmca ilu vedemu plauandu intocma , că o petra de móra, asupra spiritului libertății si asupra convictiuniloru politice si ale provunciariloru de feliulu acesta. Mulţime de maghiari Kossuthiano-stangaci au făcutu, facă si vom face opusetiune dicota in contra legilor din 1867, dandu la dieta petitiuni, că se se abroge. Cate mii de subscriptiuni maghiare nu se afla in petitiunile acestea? Si dieta totusi le-au primitu. Ce insemnéza acésta, depatu, ca in statele constitutionale suntu libere pronunciamentele credeului politico, de partite, care au de scopu a midiloor pe cale constituționala legale, că, ceea ce e fara scopu seu prejudiciosu intre legile constitutionali, seu si amenintiatoriu principiului libertatei conservatoria de fericirea comuna a unui statu, se se aduca la cunoacinti’a tuturora, pentmcă vediendu redu cu totii, se se convingă, ca face de lipsa unu balsamu vindecatoriu de orice rane s’aru afla in corpolu ai membrele ce conetituescu corpolu politico, pentmcă atunci, restituita in putere esus din concordia, se'si implinesca cu toata securitatea misiunea. Din acestu puncta de vedere pronanciamentele politice ara trebui privite de cea mai mare lealitate si bunavointia patra statu si catra regionale partitei ce se afla la putere, er’ nu persecutate. Nu asia face K. K. in Nrulu din 18 luliu. Ele ae nevoiesce din răsputeri a face acum pe lume se predia, ca prononciamentulu că unu pe periculosu statului, a sosita facatu gat’a la Blasiu. Nu cumva dela Moskva ? Ori dela Bucuresci ? Macedoni’a ? Itali’a ? Franci a ori Spani’a, Portugali’a ? Ori chiaru dela Torkestan ? ori doar’ dela Prusi’a, pentruca K K. nu ne spune acesta, ci dice numai, ca s’a tramisu gat’a cu scopu de a se primi, pentrucă se se faca demonstratiune. Mai incolo nega, ca conferinti’a aceea ar’ fi fosta concesa de catra derogatoriu, pentruca adunarea comisiunei comitatului Albei inferiori din 3 loliu a descoperitu, ca nu a’a datu concesiune la acea conferintia, una ne descopere, ca din paus’a pronunciationtului comisiunea comitatului a aflata de necesaria a aere prin adresa catra ministrulu in- structiunei, că fiinduca unii profesori si conducători dala sculele din Blasin propaga invetiatari resturnatorie de constitutiune, si cărțile alese spre acesta inca nu se potrivescu cu legile noastre, (de ce nu o spuneți verde, oa nu se potriveseu cu maghiarisarea totala?), se se traga atențiunea spre ai feri de astfeliu de propagări. Apoi in fine isi arata convingerea, ca se va ordina cercetare fara crutiare de persoane, că se se cunósca naţiunea romana si patria maghiara (numai maghiara?!). Dóamne! orbi mai suntemu in eepululu luminiloru, atunci, canda veda unii oameni numai năluciri esite din crerii lorn cei struncinati! — In Regina inca se începuse a se pune in scena unu pretecstu, una stema la persecutare, cu alipirea cutarui placată pe păreți. S’a ordinată cercetare stricta si a esitn unu sioarece ridicola Nu s’a aflata nimica. — Cre iu pronunciamentu ce va afla K. K. alta, decatu credeilul natiunei romane, pe carepăpennu paladin ar’ trebui se’lu recomande atentiunei mai inalte in favoarea unui viitoriu mai bunu in scump’a noastra patria comuna, comuna, dar’ nu numai maghiara, cum o numesce K. K., că cum romanii ar’ fi numai nisce sclavi fara patria! Asta e pro multa K. K. si te insieli. Romanulu e mai patriota, decatu voi după spiritulu seolului moderna. Judeca bine si te vei convince. — Eu vedi ce mai vorbescu si alții. „ .Federatiunea“ vorbesce in causa acesta asia : „Panduri ce atribuira si ce trebnira se atribue contrarii nostri politici pronunciamentului desu amintite, pre langa toata simularea loru de simpla despretiuire, eră reservatu a se da pre facia mai tardioru, io dilele acestea. In Nr. tr. am vediutu pa zelosuiu redectoru alu „Gaz. Trans.“ dlu Moresianu este citatu înaintea tribunalului din Muresiu Osicheiu din paus’a pronunciamentului, era in Nrulu acestea vedemu mai pre largu si respunsulu dini Muresianu la acea citatione si mai susu, scirea electrica din Brasiovu ni spune, ca si părinţii canonici, si barbati destinai ai natiunei noatre, onorabilii Raţia, Cipariu, Vlassa si Mihail inca Buutu citati totu acolo si totu din acea causa.“ .Se punemu oaie acum întrebarea: quid nano? Nu! Ar’ trebui se ne instelama in noi insine si se denegamu toate cate am disu si cate a făcuta națiunea noastra pana acuma, deca amată si numai unu minutu pre cugeta facia cu aceast’a stare a lucruriloru. — Unu poporu aservita nu’și poate recâștigă libertatea si drepturile răpite decatu prin sacrificiu. Fopulariulu, de unde s’au respanditu lumin’a si au incalditu toate animele romane, locuia care pastréza cela mai sacru suveniru ale natiunei romane . Ba s au , a mai avutu barbati, cari au muritu in ecsiliu, departe de dulcea loru patria, pentru drepturile scumpei nóstre natiuni! Ei bine, credu contrarii nostri, ca in pepturile romane au amortitu de totu virtutea strabuna, credu ei ca astadi nu se gasescu intre romani Caini si chiaru si Mucii, deca interesulu natiunei si alu patriei recere ? Vi juramu , tuturora acelor’a cari o credeti acést’a, vi joramu pre memori’a straboniloru nostri si pre sanctitatea dreptei nóstre cause si a venitoriului nostru, ca suntemu gata cu micu cu mare a ii mărturisi pre facia, înaintea ori cărui tribunalu părerile, simtiemintele si convingerile noastre si a le apera cu toate armele legali pana la cele din urma, suntemu gat’a cu totii a suferi orice pentru drepturile natiunei noastre. Déca n’au fostu de ajunsa sacrificiele aduse in trecuta, déca n’au fostu de ajunsu suferintiele secularie, déca n’au fosta de ajunsa sângele versata de atatea mii de bravi romani pre câmpurile de batalia, ei bine, vom a mai aduce sacrifice, caci mai preferimn a fi cu totii îndesati cu forti’a prin temnitie, decatu a ne lasă de buna voie de justele pretentiiuni ale natiunei noastre. Ce cugeta boierii dela potere ? Credu ei, ca prin amenintiare cu temniti ’a voru bagă intr’unu cornu de capra pre toti barbatii natiunei nóstre, cari au portatu lupt’a pana la acesta stadiu ? O nu, nici odinioara ? Vomu continuă lupt’a, si déca vomu institui maghiarii tribunale prin toate satele pentru romanii consimtitori cu cuprinsulu pronunciamentului dia Blasiu, si deca ne voru amenintiă cu temnitia atatu de larga, catu se cuprindă pre toate milioanele de romani de sub sceptrulu Austriei. — Un’a națiune cu potere de viétia nu se lupta numai de joi pana mai apoi, ci sustiene lupta pana infinita, urmeze ce va urmă, era națiunea ro-