Gazeta Transilvaniei, 1868 (Anul 31, nr. 1-98)
1868-02-21 / nr. 15
agitațiune in contra partitei june, care a ajunau la domniță (?), fiinduca totu nu ae poate face o inactiune duravera niciai aatepta mantuintia dela opunere pasiva. Provoca in fine pe toti la unire din tote partitele, pentruca unirea a conservatu drepturile si libertățile loru ei pana acum, care nu le impute istori’a, ca din orbirea patimeloru au perdutu drepturile ai libertățile. In fine etasi provoca pe toti la unirea poteriloru spre a conservă ceea ce au luatu dela străbuni de ereditate. Partit’a juna sasa inoaie tiene cu mani cu pitiere de,, dreptulu constituţionala sasescu, numai catu vrea reformarea lui pe base mai liberali si anumitu reformarea comunitatiloru, că se nu se intregesca ele pe sene ; de aici incolo se intelnea cu cu totii. — Or la11 20 Febr. 1868. m „Mors 8pernit altam glóriám, involvit humilem pariter et celsum capot, aequat semmis infima.“ Astfelin spre nóptea de 17 1 o. mórtea neamiculu genului umanu demarcă confintele suferintiei mundane a unui binemeritata pedagogu si tata de familia. Cirilu Crecan’a profesore normam in pensiune, decorata cu cruce3 de auru pentru merite in alti 68 ani alu etatei si 48-le alu instructiunei publice, espiră dintre cei vii spre glori’a si coron’a marirei eterne. Mari suntu meritele acestui veteranu pedagogu, si notorie in fostulurgmt, de frontiera I si II romano, unde activitatea si zelulu flagrante pre carier’a pedagogica in cursu de 48 ani a educata si presentata natiunei si patriei fii demni de educatoriulu loru. Ecsemplariulu virtutei, moralitatei, tacticei pedagogice si subordinatiunei invita amicii si discipolii, cari parte in statulu civile parte in celu militarin ’si multiumo in dezvoltarea bravului profesore, spre deplângere , pia aducere aminte si umanitate catra oifan’a familia de parte de vatr’a parintesca in pamentu strainu, fara protectore mateuale catu se puni palm’a. Lasă in doliu 3 fete mari, 3 fetiori neaaiediati cu gelinda mama in fronte, a cărei lacrimi nu ne vom șterge de pre palida facla cu neînsemnata pensiune, de nu cumva compătimirea va mișcă aemitulu de ajutoriu in animele discipolilor si amicilorn tristei si dobesei acestei familie. Recile osamente ale veteranului repausatu se astrucara in cemeterialu s. beserice gr. cat. locali, in 19 i. c. la 4 ore d. a. deplânse si udate de lacrimile intregului opidi, preste care si-a reversatu radi’a binefacatori’a de lumina si soiritio, rechiamandu petricic’a monomentana eu epitafiulo „Ut tibi mors feliz contingat, vivere disce, ut possis felix vivere, disce mori“.— Fia’i memoria neuitata ! — P. Clusiu 18 Febr. Tenerimea romana dela ecademi’a reg. din Clusio in a 6-a d. 1. o. a arangeam unu baiu in „sal’a ospelului nationala“ in folosulu tenerimei mai lipsite dela academia, care a fostu mulu dintre cele mai de frunte baluri, ce se tienu aici in Capital’a Ardelului. Publiculu a fostu fórte numerosu, atatu din secsori frumosu, catu si din celu barbatescu. Nu voiescu a descrie balulu si respective petrecerea in specie, fara atat’a trebue se amintescu, cumca domn’a balului Escelenti’a Sa Elen’a de Popu era împlinita oficiala cu multa plăcere, si cu conversarea sa a dato totu publicului unu pdlorita naţionala. Dintre neromani amintescu pe Escelenti’a Sa conte Emannilu Péchy com. reg. petrecandusi intre noi dela 10—12 ore, pe vicepresied, gubernialu Groisz , din partea militare generaluia si colonelulu, estu din arma petrecandusi pana catra 5 ore deminétia, on unu cuventu petrecerea a fostu de totu interesanta. Din partea secsului frumosu a luata parte unu numero frumosu si din provincia. Petrecerea a tienutu pana la 1/2 Pe 6 a deminétia. Venito este fromosu, si precum andimu comitetulu arangeatoriu catu mai curandu ’si va dă ratiociniulu in publicitate, asteptandu numai corespundintiele dela respectivii domni din provincia. — g. becii din sătule Feleacu etc. — D. Iosifo Moga in calitatea sa de amploiatu municipala ’și câștigă acela merita pentru imortalitate. — Ci na cumva se aluneca si a crede, ca dsa ar’ fi ingrijitu de adaparea oilorn din Feleacu pe contulu partitei lui Deák, — ci pe a lui Kossuth. Precum se vede din povestea de mai susu, corespondintele dtale din Clusiu te a sedusu a nara povesci supte din degete, caci eu n’amu pastoritu nici oile, nici berbecii din Feleacu, nici iama adapatu pe contu lui Kossuth, cu atata mai putinu pe elu partitei lui Deák. Ci déca corespondintele dtale era omu sincera , atunci trebuea se numésca pe nnu Poklosi padurariu opidului Clusiu si pe intandantele lui Sigmundu Elek. Nici cugeta, ca cu ocasiunea alegerei deputatului din Clusiu mi amu castigatu meritu pentru imortalitate — fara acela trebe se’lu fiu câștigată in 1848, candu amu condusu berbecii din munte prin piatr’a Clusiului, la Ciauia, unde si-au dato in capete cu berbecii lui Kossuth, catu li s’au rositu fruntea, si le-au schinteietu ochii. — Despre acesta deie dovada comun’a Hodisiu si Fildurile — apoi crede, ca mai tardiu va vorbi si istori’a. Te rogu die a demasca pe corespondinte, care ti a referata povesci ne documentarere, că se’i potu privi in fronte, si se’m facu „pe calea onoarei“ a si înghiti mintiunile *) — apoi se’i spui, ca s’a nu sgendere jardu, ca -si va arde degetele. De cumva nu te asin vatama **) , die Re dactora, indrasnescu ati face cunoscetu, ca eu nu suntu amploiatu municipala, decata amploiata in disponibilitate, — remasi de iostulu supremulu tribunalu transilvaneanu. — Iosifn Moga. AUSTRI’A INFER. Viena. Delegatiunile se ocopa mereu cu bugetulu. Delegatiunea austriaca a votatu pana acum bugetulu cabinetului imp., ale min. de esterne, era in comieiune s’a primitu in bugetuln min. de resbeln cu 79,389.942 fl., or’ după stergerea desemnata de guverna numai in 76,182.642 fl. iaoundii si alte propuneri in pr’ivinti’a reorganisarii si administrationii armatei. Deficitula Austriei e preste 50,000.000 fl. si in siedintia consiliului mia. din 25 Febr. min. Herbst propose, că cuponele si castigurile de loteria numai pe diumetate se se depăreze pana după reorganisare sau ecuilibrarea in economi’a statului, inse nu s’a primitu. Proiectulu de a 88 mai urcă contributiunile sub titula de reforma inca nu s’a primita, fiinduca s’a vediotu, ca poporala nu poate purtă sarcini si mai mari. Asia iernase refugiulu la unaimprumutu si pe cari nu va ajunge acest’a, se se vendia pădurile statului, pentru care inse nu se afla comparatori. Min. Giskra va prelucra o noua organizatin de politica de guvernare, care se va propune sen. imperiala. Senatorii imperiali din Bucovin’a si Dalmati’a au data in cans’a autonomiei besericei gr. orientale o adresa catra min. de culte d. Hassner. D. senatore Eudopsiu de Hurmuzachi, credemu, ca a fostu si aici motorola spre a midiloci o conferintia generala a episcopiloru respectivi cu cate 2—4 preoti si mireni alesi de diecesa propunenduse si denumirea nani referinte de confesiunea gr. or. in ministeriilo cislaitani, si compunerea unei comisiune mieste, care se prelucreze materialula de lipsa pentru formularea propuneriloru din partea regimului pentru corpulu legislative Soccesulu bunu nu pote lipsi, unde e conlucrare energica si cointielegere. — Proiectuln de lege pentru regularea si inarticularea metropoliei gr. or. după „Albin’a“ s’a incuviintiata de catra Mai. Sa si se va asterne camerei deputatiloru readunati. — lui din partea senatului cu o mica majoritate de 3 voturi, a fosta in prima linia, ca camer’a legislativa că representanta a tuturora intereaelora pentru toate clasele tierei, a data aceluiasi ministeriu unu vota ds deplin’a incredere, urmările caruia inca pana astadi nu se sciu, se poate inse, ca unu compromisa intre senatu si ministeriu seu mai bine dicundu unu felia de concesiune va aplană acesta diferintia. — „Națiunea“ si „Trompet’a“ respandira, ca clasic’a cu puii de aura , una antica de mare pretiudusa la eospusetiunea din Pariau din museulu României, s’ar fi perdutu aci. „Monitoram“ respunde „Trompeţii“ asia: „La inchiderea epositiunii dela Parisu, membrii secţiunii englese au esprimatu dorinti’a că tesaurulu dela Petroa’a ae fia espusu ai la muaeulu dela Kinaington. Guvernulu n’a pututu decata se adere cu placere la acésta cerere, si piesele cele mai de pretiu si cari infacisiéza unu caracteru mai mare de anticitate sunt si astadi espuse la acelu museu, intre cari se afla si closo’a de care vorbesce dinarinin Trompet’a ; prin urmare si asta data acestu diuariu s’a espusu a fi desmintitu.“ — ^ Zau in 17 Febr. 1868. Domnule Redactoro ! In Nr. 8 ala „Gâzei Transilvaniei“ cetescu o poveste, on care pe cateva minute deleotezi publiouln romana, dioundu: Acuma scimu cinea păstorită in 24, 25 si 26 pe oile si pe ber Cronica esterna. ROMANI’A, Bucuresci. Urmările, asteptate dupa blamolu, ce a’a data ministeria *) Acea scrie despre Dta s’a citita curata si in „M. Polgar” de atunci. Gaata si te vei convinge. E destulu'nin ciomigi ia’ nineam de ele. Cu acesta s’a îndreptată prepasole. — Red. **) M’asi vatama, candu ar’ tace verisiorii înfundați cu romani rei, dar’ purificarea in sensu naționala me indetoresce multu. — Red. 58 Craiov’a in 11 Febr. st, v. Astadi asistaramu la o serbatoria religioasa si militaria foarte maretia si impuitoria. Astadi, diu’a de 11 Febr., candu Romani’a scuturandu jugula sclaviei si alu coruptiunei, plecă pre calea libertăţii, a virtuţii si a onoarei, — avu loca santârea steagului gardei natiunali la beseric’a Mam ’a prea curata, catedralea acestei orbi. — La 9 ore de demanetia incepu servitialu divina (liturgi’a) esecutatu de mai multi preoti, in presenti’a toturoru autoritatilorn civili si militari, ei a unui publicu numerosu. Gard’a nationale coprindiendu trei batalione : cela d’an teiu sub comand’a căpitanului G. Co n da comerciante, alu doile sub comand’a maiorului Enricn Skrzeszewski ingenieriu, alu treile sub comand’a maiorului Constantina Olteanu profesoriu, ambi maiori colori , cu music’a gardei in frunte, se postara in cartea bisericei , formandu unu perou de 2 coloane impregiurulu ei. La poarta, din afara, eră postata unu batalioni de soldaţi de linia si o compagnia de dorobanţi in plena uniforma, cu mosic’a regimentului Nr. II, ce se afla aici in garnisona.— Dupa terminarea liturgiei estra cu totii: preoţime si poporu in curtea besericei, unde se începu santirea apei si cu dens’a a steagului. După finirea ceremoniei religiose primariulu urbei care tienose steagulu in mana sub totu decursulu servitioloi divina, ila predede prefectului de districta că representante alu guberniului. Acest’a aproprianduse de frontu ilu presentéza gardei cerendui juramentolu , la care intrega gard’a response on voce înalta: j u r a m u. După acsea prefectulu dede flamin’a in man’a stegariului provisoriu, una brutăria (panterie) foarte voinica . Romana verde că stejariulu, dopa cum se esprime poetulu, seu copila de baba, dopa cum se esprime poporala. — Terminanduse intreg’a ceremonia, gard’a nationale dimpreună cu ceealalta oștire defilară pre dinaintea capilorosei, a coloneiilorn, vicecoloneloru etc., sub sunetulu ambeloru musice, si facundu o intorsetura prin strad’a principale (str. unirei), merse gard’a înaintea localelui primăriei, unde steagulu se depuse in pretoriulu Légionei. Aici după ce se presentara armele, se desfacura colonele si gardistii se reîntórsera la ale sale, — si cu acéstea se fini ceremonia punctu la 12 ore de di. Aci avemu de a însemnă, cumca gardistii avura de a indina in acea di o adeverata asprime militaria, cspusi fiindu, sub toata ceremoni’a, nnni vento rece de nordu, si inca la santirea apei cu capetele descoperite. Mai avemu inca de o notă, cumva din aristocrati’a cea de calibru mai greu nu se aratara la aceasta ceremonia, de catu numai aceia cari fura nevoiți a fi ex officio de facia, adică acei ce se aflau înscriși in garda si trebueau a fi sub arme, —semna cumca inaltei nóastre aristocratie nu’i prea vene la socoteala o astfeln de institutiune moderna, constituționale si democratica, că si la 48, candn noii din dloru o nomiean mascarada. Ei! dai’ timpurile trecu si se petrecu, nobilea noastra aristocraţia inca va trece cu ele, si Romani’a va înflori pre basi liberali, constituţionali, democratice bi naţionali, preomn se afla ea fondata astadi sub dinasti’a iubitului seu Domnitoriu. —m P. S. Langa scoal’a de agricultura dela