Gazeta Transilvaniei, 1868 (Anul 31, nr. 1-98)
1868-02-25 / nr. 16
Ufr. 16. Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea siDuminec’a, Fai’a, candu conceda ajutoriele. — Pretiulu, pe 1 anu 10 fl. pe ‘/i 3 Av. Tierieaterne 16 fl. v. a. pe unu anu seu 3 galbini mon, sunatoria. Brasiovu 8 Martin 25 Febr. 1868. Anulu mi. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie o pr. Tacs’a timbrata a 30 er. de laeare publicare. MONARCHIA AUSTRIACA. Transilvani’a. Pr. Z. 235/1868 Ad die Löbliche Redaction der „ Gazet’a Transilvaniei* hier. Nachdem das romanische Blatt: „Gazet’a Transilvaniei* noch immer eine verfassungsfeindliche Richtung verfolgt, so wird die Löbliche Zeitangs Redaction in Folge des über Aufforderung vom 24. Febiuar 1. J. Z. 392 Sr. Excellenz des Herrn k nng. Justitz Ministers aDher gelangten hohen glasses vom 27. Februar 1. J. Z. 131 , Sr. Excellenz des k. siebenb Commissars HrD, Grafen Péehy und im Nachhange zu den hierämtlichea Erlässen vom 21. Mai, 1. Juli, 26. November 1867 , Pr. Z. 416. 529, 994, ernstlioh angewiesen, nur solche Artikel in das politische Blatt „Gazet’a Transilvaniei* aufzunthmen, welche mit dem Gesetze und mit der Verfassung im Einklänge stehen. Kronstadt, am 2. März 1868. Das Magistrats-Präsidium. Fr. Fabricius m. pr. Brasiovu 6 Martin, Momentele politice, ale caroru aere infectatu e greu de respiratu , trebue se ne traga atentiunea la orce eventualitati ar’ putea esi din ele. — Ca unii, ce locuimu in fundulu regin avemu nu numai curiositate, ci chiaru si unu felin de necesitate a tiené in curentu pe publiculu cetitoriu despre mișcările si intentiunile natiunei saseaci. Soimu, ca universitatea protestandu in contra denumirii comitelui provisoriu a tramisu representatiune la Maiestate pentru sustienerea natiunei sasesci in intregulu seu dreptu municipala si constituţionala, după cum l’a posedintu ab antiquo, soimu, ca a tramisu o petitione de asemenea cuprinsa si la dieta din Pest’a prin deputaţii Sibiiului. Acum vedemu, ca tocma in 4 Mart., candu diurnalulu juniloru sasi „Sieb. Blätter*si incepe diurnalulu cu „binevenire* pentru noulu comite Maoritu Conrad, felicitanduse de acesta alegere făcută prin in. regimu si Maiestate „Herman. Ztg.* vine totu cu datu din 4 Mai tiu din’a, candu se așteptă sosirea noului comite, si începe numeroln cu publicarea representations! catra Mai. Sa, pe care o asterne magistratulu si comunitatea Sibiiului ei in care isi apera dreptulu ce’nu are naţiunea sa:esea si municipiulu Sibiiului că municipiu primăria la alegerea comitelui pe viétia, planginduse, ca s’a denumita unu comite provisoriu , pro candu dupa legile sustaterie judele regiu alu Sibiiului alesu legalminte e comite vice gerens seu suplinitoriu după constitutione, si elu singura are dreptulu si oblegamintea a purtă oficialu de comite, pana candu prin alegere constitutionala se ocupa acesta posta, prin urmare dice represent., ca inlocuirea provisoria a demnității de comită privita uocstitutiunaluminte nu e ertata, de unde prin denumirea acest’a e pusa la cestiune dreptulu alegerii constituționale de comite. Acestu oficiu de comite ale natiunei e o creatiune a privilegiului Andreaua, dice representatiunea, si e atatu de antica că si insasi natiunea, care numai prin infiintiarea acestui oficiu începu a fi popom unitu, or’ cu punerea in cestiune a oficiului acestuia, se pune in cestiune si ecsistinti’a natiunei sasesci. Aceste drepturi sprijinite de atatea privilegia, ce se citeaza, formeaza o parte esențiala a constitutiunei municipale sasesci, care «Bradi sueta inca io deplin’a să putere ei ou se poate modifică, decatu numai pe calea constituționala ou liber’a invoire A natiunei. „Prin diploma inaugurala emisa de Mai. Vöstra si sigilata prin juramentulu de încoronare cu solenitate, cu deosebire prin punctulu ei alu 5 lea, Mai. Vöstra ati binevoita pre indurata a garantă constitutiunea Ungariei si a tieriloro anecse, si libertăţiie legala sustaterie, privilegiate li datinele legali ale Ungariei si ale tierilor, anecse a le acordă * „Constitutiunea municipala saseasca e o parte intregitória a dreptului publica , o parte intregitória a constitutiunei tierei Ardelului, cuprinsa in prea inalta diploma inaugurala , prin urmare sustienerea ei nevatamata e garantata totudeodata prin diploma inaugurala.* Petitiunea se finesce cu rugămintea : „Mai. Vostra că celu mai inaltu protectors alu dreptului si alu legii, in dreapta considerare a prea umilitei noastre representatiuni, se binevoiesca prea gratiosu a ne restitui si sustiene dreptulu celu vatamatu si periclitatu alu natiunei sasesci si alu publicului Sibiianu.* Representatiunea e datata din 27 Febr. 1868. Noi am scosu din ea numai supulu. — Asia universitatea si representanti’a natiunei sasesci a luata pentru aperarea drepturiloru avute 2 caii, un’a, calea petitiunii si a representatiunii după dreptulu municipala deadreptula la Maiestate, or’ a 2-a calea formala prin tramiterea petitiunii la diet’a din Pest’a. Prin urmare a luata calea activității formale, singura numai in numele natiunei sasesci. S’a mali pentru séu in contra legei si constitutiunei ? die, et eris mihi magnus Apollo. — Program’s sasiloru juni, séu a unioni8tiloru inca trebue cunoscutu. In la Martin tienu ceealalta partita a sasilor juni o adunare in Sibiio pentru a se uni la fiptarea unei programe pentru activitatea lorn viitoria. Programusta din 8 puncte: lle ponori suna, ca in urmarea uniunii Ardealului cu Ungaria recunoscuta de toata natiunea saseasca si teritoriala administrativa sasesca a intrata intre marginile legiloru din 1848 si prin urmare li se straforma constitutiunea municipala de statu in constitutione representative. 2. Că pasa de transitions in constitutiunea representativa se pimeste: ca universitatea natiunei sasesci se se mai adune odata, asia cum e, spre a proiectă o lege de alegere liberala de unu solo cu olaririle legei din 1848 Pe temeiulu acestei legi de alegere întărite pe cale constituționala se se adune apoi o universitate a natiunei ad hoc, pentru a prelucră o lege comunala in sensum principialoru din 1848 si se se supună spre intarire. 3. Sustienerea nestirbata a autonomiei natiunei sasesci este tienta, oare nici odata nu trebue se se perdia dinaintea ochilorn. Spre pastrarea acestei autonomie e de lipsa : a) Organismulu autonoma ale comuneloru sasesci, alu scauneloru si detricteloru, dimpreună cu comunitățile loru libera alese de catra popor, care remanu sustienute. b) Teritoriala sasiloru transilvani statatoriu din 9 scaune si 2 districte se formeze unu municipiu unita si nedespărţita. c) Intregula municipiu se fia representatu prin universitatea natiunei cu cornitele in frunte. (Asia cum suntu si cam au mai fostu ) d) Dreptulu natiunei de a-si alege comite remane sustienutu nevătămatu, numai alegerea pe viitorin se nu se faca pe vietia, ci numai pe unu timpu tiermuritu putenduse si realege. e) Universitatea natiunei se aduna de 2 ori pe ana; deputaţii se alega pentru oapare sesiune si nu pnmescu instrucțiuni. Siedintiele chiaru si cele economice sunta publice. 4. Averea natiunei sasesci e proprietate eschisiva a natiunei sasesci; — administrarea ei sta sub controlul universității natiunei. 5. Limba oficiala in launtrulu întregului municipiu, precum si a scauneloru si districteloru in comerciala seu reciprocu oocialu romane cea germana. 6. Autonomi’a besericei evangsburgice in senmlu legiloru din 1848 remane garantata, si nedependinti’a ei pe terenuln legislatia ne i besericesci si scolare aseparata. 7. Desdaunarea diecimelora preotimii sasesci pentru totu viitoiiulu e a se recunosce că o sarcina a statului. 8. Modula, cum au locuitorii sasimei a si tramite representanti in diet’a unguresca este si remane in competinti’a legialatianii tierei, totuși trebae se se lupte ca circumspectiane, că si pe viitorin se se alega din ceruorile sasesci celu pucinu 22 deputați, inse pre catu va fi cu putiutia loanduse drepta privire la numerulu poporatiunii si la o adeverata representantia de interese. Aceste puncte comiteturi alesu de catra partit’a sasiloru juni in Sibiiu le publica si provoaca pe toti partisanii loru din toata sasimea, că se’si de părerile in organul sen de partita sol. Din Cuprinsul acestui programa vedemu, ca si aceasta partita vrea o luptă pentru drepturile natiunei sale intocma că si ceealalta partita, care inca recunoasce necesitatea unei reforme cerute de timpulu presentu in constitutione. — Urméza ca se ne asiadiamu si noi romanii in autonomi’a natiunei nóstre in tocma dupa dreptuli ei primita si sanctiunam de Maiestate, care nu ni se dede din gratia simpla nemeritata, cum vom unii in beti’a ideeloru loru a afirma, ci dupa celu mai mare merita de credintia si alipire catra trona si coron’a regesca, candu ilu surpă inimicii. — Amu publicata aceste porniri deodata, pentruca nu mai potemu alege noii, ce e ou si ce e in contra constitutiunii, ca ce acesti cuventu se afla in gur’a tuturoru, dar ca numai celu atotupotinte poate sei, ca in finea fineloru, care va fi scrisa in cartea eternității si ce, patu si care in ceea a problematicului viitoriu. — R. Tocma citimu, ca noului comite provisoria Mauritiu Conrad, care a sosita prin Clusia la Sibiiu, se pregatesce una bancheta pe dumineca. — Clubn democratica. In septeman’a trecuta se trenu si in Clisiu o adunare constituanta pentru unii clubn democratica, că o ramura cu celea din Ungari’a. Conchiamarea ?ea se făcuse prin placate tipărite si impartite. O mare multime se adună in sal’a redatului, betrani si teneri, unde se citi si scrisoarea lui Szilágyi Virgiliu, scrisa catra dep. Böszörményi in cans’a democrației. — Se afla si lege de reuniuni ? — In confusiunea aceasta babilonica numai scimu ce e lege si ce nu. — (Urmările beției si ale prostiei.) Dincolo de oraaiul Desin la Ilond’a mare s’a intemplatu un’a din cele mai infricosiate nenorociri. Nisce nuntasi din altu satu avendo se treca la Ilond’a tramisera mai anteiu dopa datin’a stravechia doi călăreți inainte, era ei intr’aceea se apneara se jope ardelenesce pe grati’a Somesiului. Pre candu s’au fi’ntorsu cei doi palareti n’au mai aflatu nici o urma de nuntasi , pentruca sparganduse ghiati’a cu ei, toti s’au iudecatu , in patu numai unu peteau din imbracamentea sărmanei mirese mai remase acatiatu de una ghiatioiu. Acésta scire o avemu dupa „M. Polgár*.