Gazeta Transilvaniei, 1868 (Anul 31, nr. 1-98)
1868-08-07 / nr. 60
Nr. 60. Attain XXXI. G&zet’a ese de 2 ori: Mercurea siDuminec’a, Fai’a, candu concedu ajutoriele. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl. pe */» 3 fl. v. a. Tieri esterne 16 fl. v. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. Brasiovu 19? Augusto 1868. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrata a 30 or. de fiacare publicare. MONARCHTA AUSTRIACA Tramuil vani’a. Brasiovn 18 Augustu 1868. Diu’a nascerei Maiestatei Sale c. r. apostolice fu intempinata in preser’a sa ca music’a garni^oanei regimenteloi de linia c. Gondrecount. In diorile diminetii aceeasi banda militaria dede semnaluli dilei celei alese aniversaria , in care fiacare poporn si fiacare cive ala monarchiai se simte obligata a alerga la altariula imperatului imperatilora, intitulindusi ragatianile sale ca pietatea cuvenita unui părinte inaltiata, dela a carei simtia de dreptate si ecuitate speréza fiacare popom fericirea si multiamirea sa. La 9 ore se si adună poporala romana in vesminte serbatoresci pe la toate bisericele sale parochiale si ca o pietate mai rara de cată ori si cando, cantandu imnou poporala (si intr’anira ferbintile sale rogatiuni la altaria catra cerio, că se revarsă asupra imperatalei, regelui si marelui sen Principe toate damnirile sale de care protegiații se straluceasca in splendoarea dreptății si a egalei amoare catra saditii sei cei credintiosi, ca pe tronala justiției, care e fundamentala imperatia loro, se aiba viatia îndelungata, ferita de orice pericula din launtru si din afara dimpreună cu inalta familia si cu tota cauza demnitoria, vediecdu cu bucuria de pariate egala pre toti fii imperiului seu gustandu asemene fericire si multiumire, care aduna in giurulu tronului puterea lui, adica credinti’a, aderinti’a si firesce’e simpatii, cari suntu sorgintele cele adeverate ale tuturora sacrificiiloru pentru patria, pentru tronu si pentru stătu, Refugiulu si asilulu poporului romana din monarchia in tote necasurile si asupririle lui a fosto totudeauna inalt’a cas’a domnitoria, a carei surcelu pre inaltu, Maiestatea Sa imperatoru, regele si marele principe F r a o o i s ou I o s ifu I., cu sacrat’a sa dreapta pre inalta, ca una suverana si pariate dreptu, care dela 1863 poarta intre noi numele Franciscu losifti I, marele, a binevoita a sancţiona dreptulu politicu natiunalu si confesionalu ala natiunei nóstre romane din Transilvania io mesura perfectu egala cu a celorulalte naţiuni conlocuitorie. Acestu evenimentu scosu si eliberata din catenele de 400 ani, intemplati in 26 Octobre 1863, o ferecata aderinti’a, predinti’a si tóate simpatiele nóastre patra sapratulu tronu alu Maiestatei Sale cu cele mai strinse legaturi de iubire fireasca, de predintia si aderintia, cari insocite de cela mai leala patriotisma si pronitate la sacrificiu se vom intrece pe viitoriu cu cea mai reasa emulatiune spre a conlucra la comunda fericire a patriei si a monarchiei in concordia cu surorile natiuni, indata ce ni se va deschide calea liberei actiuni intre marginile sanctiunei dreptului constitutionala. Se traiesca imperatoru, regele ai Marele nostru Principe alu Transilvaniei spre scutirea si inaltiarea in stare mai fericita a credintiosului seu poporu !!! La 10 óre se serba culta ddicescu la parochi’a rom. cat., pontificandu cu tóata ceremonia decanulu dn. Ed. Möller, indreptando pr’rogatiuni pentru Mai. Sa. Se fini ca imnulu poporala. Garnisan’a avu culta deosebita. Magistraten si perceptoratulu inca se afla de facla. — In presera renumitulu virtuoso Vist cu 2 fii dede concertulu presciintiatu intre aplause neîncetate ale publicului mai totu romano. Dsa poate ca va onora si adunarea generale a asociatiunei romane in Gherl’a. — Joi va da alte concerte si in favoarea scóleloru nóstre romane, la care se ne intronimu cu totii, ca e scopo cu preferintia nobila. — Duminica dimineti’a porniră de aici in misiunea cea nobila, la adunarea „Societatii academice" la Bucuresci doi. membri G. Baritiu, Dr. Hodoaiu si Al. Romana, dupace in trecere avuramo fortuna ai imbraciosia cu căldură la o serata. Ddieu se le ajota si la lupt’a museloru romane!!! — Pentru pronunciamentu se dechiara mereu barbatii nostri. Io toti Nrii „Federatiunei" se oetescu asemeni dechiaratiuni. — — Din Blasiu se mai citara la tribunalu T. Muresianu prof. Ioane Balinte, V. Crisianu, Basiliu Ratia, Petru Solomonu , si civili Alecs. Nysgoe si Georgia Popa. Prof. Farago a’a citata a 2 ora; Al. M. Micu , Arone Boeriu si Nicol. Solomonu inca fura incaisitionati. — — Escelenti’a Sa d. comisariu regia conte Emanuelu Péchy a resositu la Ciusiu in 15 Aug. la loculu oficiului. — Blasiu 15 Aug. 1868. Actulu cela maretiu de alegere a mitropolitului de Alb’a Iolia se fini. Elu s’a petrecutu in ordinea prescrisa in rescriptiilu ministeriale. — Astadata inse nu voia, se le comunica din fira in peru tete cate s’au template, védiase ele mai bine din protocolulo sinodului de alegere, care crede, ca se va publică la timpulu seu, mai multa me restringa la cele template preste marginile decretului. In 9 Aug. pre după amedi de si mai rari, dara cei mai însemnați barbati din oleru se aflau la Blasiu. începură numai decatu a conferi unii cu alții despre gravaminile ce aru fi a se asterne cu asta ocasione la locurile mai inalte. In 10 curseră cu ploi’a din toate partile, nu numai bisericani, ci si laici de ambe secsele, si ca participanti si ca simpli spectatori, or’ unii ca Cortes. Toti archidiecesarii si cei curați la anima asteptau cu neastemperu momentulu, candu vom sevedia frații de unu sânge, dandu man’a si imbraciosiauduse cu bucuria , dupa nou despartă de 12 ani ; toti aveau inaintea ochiloru ioan’a maretia, cum voru se se unesca intru eosercitarea unui aotu constitutionale bisericescu atatu de ponderosu in armările sale pentru clera si națiune. Dar’ conferinti’a preliminaria anundiata spre a lua in dezbatere punctele destinate, ca se sierbeasca de basa si directiva noului mitropolita intra conducerea archidiecesei, desamagi pre toti. — Un’a mare parte din frații gherlani nici ca avu patientia a ascultă pana in capeta desbaterea asupra proiectului prezentata de cativa barbati insemnati si binemeritati ai archidiecesei. Ma ce e mai multu vicariulu Nascodului la totu pasagiolu si arsta nemultiomirea, scarpinanduse in capu, si dandu semne cu atingerea mesei. — Vedeamu cu părere de reu, catu stau de veci unii facia cu ceialalti. — Cu deosebire gherlanii se destinsera prin tacere, frica ascundere si portare respingatoria. In preseara de 11 Aug., dupa verificarea depotatiloru, se anuncia o alta conferintia spre cointielegere asupra celor trei candidati, ca se nu se imprascia voturile, cu farin’a orbitoru, si ca se se rapede ori si care de predilectiuni personale, avendu in vedere numai binele comuna. După ce se constitui confeiinti’a fura provocati prin presidiulu alesă, cu fiasce carele se’si deacopere cu încredere opiniunea sa libera. — Inse ce se vedi ? Neîncrederea pe nutriea unii catra altii se vedi, in toata golatateasa, se parea, ca suntu fermecați, ca se nu poata vorbi, si cari vorbieau, umblau in giurulu lucrului, cu metiulu pre langa blidule ou pasatu. Pre urma se indemnara si vorbiră, care pentru N. Sa ep. Vancea, care pentru Luciacu Bonaparte, altala pentru can. I. Fekete, iuse nu se arata nici o aplecare. Intru acestea prof. F. . . . peru cuventulu si in putine vorbe, arată cp.Principiale dau potere de viétia, ele suntu coi * joateria in ori si ce lucrare; oa fiasce care persona represents unu principia; areta, ca punctele directive, care le primi sinodala cu stat’« plăcere si bucuria, ceru ca persoanele candidande se nu fia de principia diametrala opuse aceloru puncte , demonstra, ca atatu Luciano Bonaparte, catu si Ilustr. Sa Vancea represents principia, ce lovescu in punctele imite de sinodu, apoi ii conjură pre toti se se apede de interese private, aplecări personali, genori si pe legatari familiari, si fara de nici o reserva cu anima deschisa si sincera propune trei candidati in persoanele dloru: T. C i p a r iu, D. Coroianu si I. Antonelli. Vivatele si alte semne de complacere, aratara învoirea majoritatiei presente la tóate trei persoanele. Mai vorbiră si alti 3—4 totu in sensulu acest’a si unu frate gherlanu, care arata buna starea materia’ a preot.iotu din dieces’a sufragana a Gherlei, pentru care recomanda pe N. Sa Vancea. Pre urma prof. M............spune, ca archidiecesanii mai multa pretraiescu libertatea constituționale a bisericei noastre, decatu oare care stare materiale, pe aterna dela arbitriu, si ii roaga fratiespe pre gherlani, se crutie catu se va pote archidiecesa de neplaneri. Toate acestea descoperiri sincere ale archidiecesaniloru nu folosita nimica. Majoritatea fratilor gherlani, desconsidera punctele directive, acceptate potudice de toti in conferinti’a preliminaria, deconsiderk libertatea constitutionale a bisericei noastre. Ei se departara inca înainte de fiinta anula cate unuia si stetera mortisiu pre langa candidatulu, care’lu adusese cu sene. — Deegustulu se potea ceti pre faptele toturor’a celoru cu anim’a sincera. — Frații gherlani le pareau, ca si o ceata de oameni scosi cine seie din care parte a lomei si menati la Blasiu, ca se pana mitropolita romaniloru si episcopu archidiecesaniloru, fia acela dupa voia loru ori ba. Onoare esceptiuniloru, in specie selegianiloru, si unoru preoți, cari insii recunosceau, ca N. Sa dn. ep. Vancea nici decum va primi si nici va urmă puncteloro acceptate de sinodu. Resultatulu votisarei se potea prevedea inca de cu seara, si R. D. vicariu ale Fagarasiului, abdise din buna vreme, ca se nu se imprascia voturile, dupace unele partite nu se plecara de locu. Fric’a, intimidarea, pand’a si neîncrederea, ce se observasa in sear’a aceea ce domnesce intre frații gherlani ne a surprinsa pre toti, si ne au lasatu a intrevedé, ca tote acestea suntu fruptele absolutismului. In diuz a de alegere, dupa ce s’au cetitu decrete mai inalte, dupace s’a cetitu prin R. D. vicariu ale Fagarasiului punctele statorite de sinodu, si sinodulu a ceruta se se alatare la protocole cu hotarire a lui, si dupace dlu comisariu civile a mai portato in gura si vorb’a de — Conventicolum, — s’a pasitu la votare. Dar’ trebue se insemnu, ca pre candu se faceau tote acestea unii oameni si in specie, asecorulu si nepotulu N. Sale d. comisariu civile A. Bohetielu anume A. N., fara a consideră santiania locului si a actului, alergă in susu si in diesa fara astemperii, impartiendu la bilete rosii cu inscriptiunea „Ilustritatea Sa Dr. Ioane Vancea Episcopu" si verendele pre nesemtite si in busunariele alegatoriloru. Adeveratu ca unii scârbiţi de atari midile ce le rumpeau si le aruncau, — dara alții mai fricoşi, temenduse ca se nu fia pusi in catastrohu le primiră si le aruncara in urna. Aata este fapta, ce am vediut’o cu ochii