Gazeta Transilvaniei, 1868 (Anul 31, nr. 1-98)
1868-09-18 / nr. 72
Mp. n. 'A-tv \ •07’- j ‘ ' GAZETA TRANSILVA Gazet’a ese de 2 ori. Mercurea siDuminec’a, Fai’a, candu concedu ajutoriele. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl. pe V* 3 fl. y. a. Tieri esterne 16 fl. y. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. Brasiovu 30|18 Septembre 1868. Anulu VMII Se prenumera la r DD. corespondezi. — Tacs’a timbrata a 30 blies . r., si pe la ntru serie 6 cr. de fiacare pu- MONARCHIA AUSTRIACA, Transilvani’a. Parastasu secularii. Fagarasin 22 Sept. 1868. (Capeto.) Dominiulu dele Blasio la castigatu Klein in an. 1738, node stramntanduse indata in 26 Ianuarin a aceluiasi ana a conchiamatu preutimea sa in sabota mare, care la propunerea sa i apromite, ca in restempn de 5 ani va contribui la edificarea monastirei si a scóleloru 25.000 fl., on care ajutorin in senitu timpu redicara scólele si monastirea, aduse călugări , pe carii platesce din diametatea venitului , pe’lu aduce dominiulu, si deschide scólele, dupa cari atata i însetase anim’a, si spre a-si cresce bărbaţi scientifici in totu respectata apţi spre misiunea cea grea a profesurei, tramise trei călugări novitii la invetiatura in Rom’a dandule 128 fl. de cale si castigandule fundatiune. După punerea fundamentului culturei nationale, spiritulu lui pelu agera si departe strabatatoriu nu se odihni aci, elu voiea ca tenerimea romanesca, ce va cresce in soalele fundate cu staruinti’a sa, se aiba si proapecte in venitoriu, pentruca elu cunoscea , ca numai acestea suntu motivulu cela mai puternica la poltura — acestora prospecte inse stetea in cale legile tierei, dupa cari in Ardealu domniea sistem’a celor trei națiuni regnicolarie, er’ romanii ca atari era numai tolerați. — Deci spre a resturna acesta pedeca fatale in an. 1742 pregăti si tramise imperatesei Maria Teresia memorabila rogamente, in care cere ca se binevoieasca a midilooi, pentruca romanii se se primeasca in Ardealu de a 4 a națiune regnicolaria, in poterea careia toti nobilii romani cualificati se se primeasca pre la dicasteriale tierei, or’ persoanele bisericesci se se bucure de totu acelea emolumente, de cari se bucura si ale celorulalte trei confesiuni. Acésta rogamente a nemuritoriului episCopi se retramise in forma de propunere regesca la diet’a tierei — unde in art. 5 din an. 1743 se decise „cu romanii nobili dintre cele trei națiuni, cari făcu sistem’a Ardealului, fara a forma a 4 a naționalitate, de aceea se se tiena unde s’a asiediatu prin popatarea bunuriloru sale, or’ ca se nu se reeterne sistem’a Principatului acestuia, plebeii romani nu se voru puté folosi cu dreptele celora trei Datinai, acestia si alte adunature du vom puté intra in rondulu celoru trei națiuni“. Nesimtienduse destula de baricadati cu acesta art. in contra spiritului intreprindietoriu alu numitului episcopo, se apucara atiese intrigi si cabale spre resturnarea lui, pregătiră o acosatiune in contra-i la Imperates’a, in care se dicea, ca deca va romane si mai îndelungata ca episcopu unirea nu va pasi mai departe, națiunea romana ar*’fi indestulita cu starea ei in Ardealu, si nu si aduce aminte de loco de acelea privilegia, pe cari le ceruse episcopulu in numele eiu ? Pentru acésta acosatiune Klein fusese chiamata la Vien’a unde inimicii lui intimidandulu, ca imperates’a va se’la inchidia in Gratia cu criminalintii cei mai mari la unu loca, i midilocira unu postu, si totuodata ’lu svatuira se mérga la Roma spre a cere patrocipiulu Papei. Banuin barbatu, fiinduca la cererea audientiei i se response, cumca aceea nu i se va da, pana candu nu se va limpedi de apusatiunea ridicata Boprai, nefiindu crescută in soalta cabaleloru, care le pota cunosce se intimida preste mesura si sub pretentii, ca merge la minunat’a icona din Maria-Zell plecă numai decatu la Rom’a. Acesta pasia inimicii lui ’iu folosiră spre a comprobă culpabilitatea lui, argumentandu, ca deca nu s’ar fi semtitu vinovatu nu ar’ fi fugitu. Din Rom’a se desvinovatiesce înaintea Imperatesei, Pap’a inca ’lumea sub scutplu si aperarea sa, ci tóate fuseseră indesiertu, caci inimicii causei lui si ai natiunei sale midilocira ordinatiunea patra camer’a regeasca, se i se secuestreze toata averea. In urm’a acesteia ajunge la Rom’a la estrem’a miseria , incatu se vede nevoita a-si zelogi crucea peptorale, pe care in urma o rescumperase epoul Oradiei mari. Pap’a ’lu consula neîncetata, ca neavendu vina canonica nu se pote depune din episcopia, ci in urma nefolosindu nemica souisorile in caus’a lui, ’lu svatuiescu , ca se abdica de buna voia, pentruca numai in modala acest’a ei pote midiloci subsistenti’a cuviintioaa pe viétia. Barbatulu nostru la urma infrentu de atatea lupte si suferintie in au. 1751 Maia in 10 abdise de episcopia dupa 18 ani ai pastorirei sale si i se asenma unu salariu de 1200 fl , se stabili in Rom’a si ii petreci restulu vietiei in prerogatiuni pentru clerolu si natiunea sa, nutrinde o firma sperare, ca va se vina si acela timpu, in care i se vor sferma patusiele sclaviei, resarindu odata si preste dens l a soarele libertatei.“ — Muri in an. 1768, Sept. in 22. Panegiricolu se incheie cu o rugatiune pentru odihn’a sufletului acestui martira romanU alu seculului trecutu, Da Ceriulu, ca natiunea nóastra se mai numere din sinula ei inca multi astfeliu de barbati devetiti prosperarei ei, astfeliu de caraetere firme si constante , neinteresati, cu abnegare de sine, caci atoncia amentatiauduo orce furtune, orce viscole pericolose, ea nu va peri, ci va via, va esi triumfatoria. — Alegeri la congresulu bisericescu gr. or. in Sibiiu. Din Transilvani’a se mai alesera dd. of. finantiariu Fijipeaco , capitanu c. r. pens. Const. Stezaru si advocatu Nicolau Gaitanu. Din dieces’a Aradului. Din partea clerului: Mironu Romano, protosincelu in Aradu , Petra Chirilescu protopop. Chisia-Ineului, Ioane Rusu paroohu in Aradu, Ioane Groz’a protopopulu Halmagiului, Simeonu Bic’a protop. si presied. consist, in Oradea mare, Moise Porumba par. in Tulce a si ases. consist. Georgia Vasilievicia protop. Beiusialai, Petru Anc’a par. in Ghirod’a si ases. consist. Ioane Tieranu protop. Lipovei, Parteniu Gruescu par. in Capolnasiu si asesoru consist. Din partea laiciloru : Lazaru Ionesco si Ioane P. Deseauu advocatu in Aradu, Alecsiu Popoviciu advoc. in Vomlosio si Mihailu Nicoala ases. la tribun, comitat. Bichisio, Demetriu Bonciu advocatu in Aradu si Ioane Moldovanu notariu comunala in Siria, Sigismondu Popoviciu vicecomite in Arado si Sigismondu Borlea protonotariu comitat, Zarandu, Nicolau Zsig’a sen. cetatianu in Oradea mare si Stefanu Borosiu, advocatu in Borodulu mare, Mihailu Besatiu ases. tribuu. in Lugosiu si Georgia Pop’a Popp red. fetei „Albiu’a“ in Vien’a, Parteuiu Cosm’a advocatu in Beioaiu si Ioane Bio’a notariu comunala in Morousio, Vincentiu Babesia jade la tabl’a reg. in Pest’a si Petru Germeo’a capitana prim. ale orasiului Timisiar’a , Dr. Atanasiu M. Marisnescu ases. la tribun, comit, in Lugosiu si Constantina Radolescu advocata in Lugosiu. — (suplin. Dionisiu Cadariu adv. a Chiseto), Dr. Alecsandru Mocioni si Victoru Mocioni posesori mari in Banatu. — „T. R.“ bata L. Vasiliuta Poppa sosita in deplina sanetate la locuia oficiului, aude ca unu stalpu tare si solida se lupta pentru nejignit’a dispensare a dreptății, unica mangaiare, uniculu solutia pentru cei ce cauta adeverulu si dreptatea. — Ilustritatea Sa domnula consiliar in ministeriala Ioane cav. Aldolesnu, după cum ni se spune, pornesce la congresulu din Sibiiu, unde ’lu va iosoci si d. consil. min. cav. Puscăria. Speramu, ca barbatii acestia plini de esperientia vor intrebuintia tota infiuintia si istetimea sa la regularea si asecurarea eesistintii scóleloru natiunale pe o base ferita de orice latiu, ce s’ar aruncă cu «copu de a espone institutiunea natiunala pericolului de desnatiunalisare. „Romanulu se lupta mai multu pentru limba decato pentru vietia“. In limb’a materna se desvolta tenerimea usioru si cu iutiala pentru toate trebuietiele sale cu cetatianu. Introducerea limbei străine in stere comunale insemneza a hăbăuci poporala si alu impinge la predilectiunea limbeloru străine. Se invetia poporala numai in limb’a sa, inse perculu cunoscintieloru sei se largeasca dupa toate trebuintieie lui cu cive constituționala cu perfecta egala indreptatire si asta consciintia de sene se i se verse elevului la primula pasta, pe’lu face intrandu in scóal’a poporala. Credemu, ca voru stărui, ca se se infiintieze si scóale de adulți seu înaintați in versta, celu pupinu in toate dumineeele si sărbătorile, tienenduse prelegeri publice peotru luminarea poporului in toate relatiunile lui sociali, ca aceasta inca e misiunea institutiunei scóaleloru popularie. — Unu orizontu mai lata si mai luminatoriu astepta su se capete institutiunea primăria pe pitioru curatu natiunalu. Indesiertu se incerca optimistii a slabi si a resfira ingrigiarea de desuatiuoalisare, ca unu popom fara base de administratiune politica nationale, fara aspiratiuni ajutate de catra statu iu abtorulu seu, fara de unu centru universitariu natiunalu, cum au si sasii, care se poarte grigi’a de laminarea, fericirea si bun’a ecsistintia, facla cu surorile naţiuni, remane totndeuna espusu, prada uneltiriloru străine, una si unelta in contra interesului vieții sale natiunale. Renegaţii din epoca’a, candu nu imbla nime cu finetiele desnatiunalisarei, candu aveamu limb’a diplomatica cea neutra, ne admoneza, se fimu mai pneiiu optimisti, decatu neingrijati de eoaistinti’a natiunale. — firasiOYU 28 Septembre. Cu bucuria primimu auundarea, ca Escelenti’a Sa d. vicepresiedinte la corfa judecatorésea, despartiementulu tranailvauu, multu pretiuitulu nostru bar La pronuncimentu. Iu siedinti’a comitetului districtuala din Fagarasiu propuse domnulu advocatu Iosifu Puşcăria a se asterne o petitiune la Maiestatea Sa, pentru ca se se sisteze procesulu etimicalu încordata in contra urditoriloru pronunciamentului din Blasiu , si pentru ca se se resolveza relatiunile autonomies ale Transilvaniei fapia cu Ungari’a in sensulu otaririloru natiunale romane procese. — Comitetulu primesce propunerea; capitsnulu suprema totusi denega disensiunea asupra obiectului acestuia inse se face protestu in contra denegarei. O generala amaratiune cuprinse animile. (Tel. tai „H. Zag.“ din 26 Sept.) Sibiiu. In 14 sosi ilustritatea sa domnulu episcopu alu Aradului Procopiu Ivacioo vi tiu ai ilustr. sa eppulu Caransebesiului Ioane Popasu. Dumineca in 27 Septembre tienu Escelenti’a Sa părintele archiepiscopu ei mitropolitu br. Andreiu S a g u n a cu aaistiutia nomeroasa unu veni sanote in capel’a gr. or., aflanduse de facia ceilalţi deputaţi, dintre cari pupini lipsiea. Dorimu din sufietu, cu succesulu misiunei acestui congresu se fia incoronatu cu introducerea de cele mai salotarie institutiuni atatu iu obiectulu organizarei mitropoliei, catu si ale organisarei institutiunei pe unu pitioru tare sire-