Gazeta Transilvaniei, 1869 (Anul 32, nr. 1-99)

1869-04-27 / nr. 31

Era si era trasi pre la tribunale. Onoratiilu publicu va fi cetitu la Nr. 10 alu „Gazetei Transilvaniei sub rubric’a: „Ore chiaru si copilii de romanu potu conturbă, pacea si linistea publica?“ cum din caus’a unei simple epistole a unui studente catra tatalu seu, fui si eu trasu la cercetare criminale; — totu lucrulu se afla descrisu in acelu Nr. Aici insemnu numai, ca acelu copilu e liberu de ori­ce pedeapsa din partea tribunalului din Sabiniu, se se mai asculte numai tatalu lui! Prin urmare tota sfar’a cea mare ce se făcuse de aici a remasu numai sub mantel’a investigatoriloru. Abia trecură trei lune si era m’amu vediutu silitu — ci­tatu de judele regiu Nagelschmidt de aici — a merge — asia dicundu — pre „calea invinova­­tirei“ introdusa de una data cu sistem’a dualismu­lui, sau a uniunei, si asia a patimi era si cercetare pentru unu pecatu politicu? — Inse că onoratulu publicu cetitoriu se-si pota una idea adeverata si una esplicare drépta facia cu acést’a procedere voliu a scrie de lucrulu dela in­­ceputu. E cunoscutu, ca atatu intre maghiari si ro­mani, catu si intre sasi suntu doue partite, cari se lupta un’a contra altei’a pentru program’a loru si cu versuri de sânge, precum e tuturoru cunoscutu. De­si romanii si sasii fiu au ajunsu pana acolo, totusi asta data amu vediutu chiaru la noi in Rupe (Cohalmu) la alegeri unele frecări ostenitorie dar’ nu atatu pentru Alt­ si Jungsachsen, ci mai multu pentru person’a alegânda; si acestea frecări au is­­voritu de acolo ca, din Sabiniu dela . ... s’a re­comandatui aici unor’a, că se lucre pentru osirea de deputatu a lui Dr. Lindner Sabinianu contra dlui burgmaistru Melas dela noi. — Deci amicii dlui recomandatoriu din Sabiniu -și puseră toata ostenéal’a că se i pota pleni goli’a, ba si prin diurnale înce­pură a spelă pre d. Melas, că asia orasiani­ se se înstrăineze de catra dsa si se se amoriseze in d. Lindner, că se i dé votulu, ma apropianduse diu’a alegeriloru notariulu invită pre toti alegatorii la cas’a sa pentru de a subscrie consemnarea de alegere, ceea ce alta data nu s’a mai facutu, prin urmare mai multu că se le recomande pre d. Lindner. — Amu fostu si noi pana acolo, si intielegandu acestea ne intorseramu fara a sei ce s’a template, atat’a amu auditu, ca au fostu multe dispute si aspre. Romanii alegatori fura scrisi 70. Acesti’a ve­­diendu, ca alegerile acestea se făcu cu mai mare sfava si interesu că alta data toti întrebau, ca­ ce au se faca eli? — Si nepotendu se adună de preia lucrurile sale economice se intrebe fiacare deosebi; asia au cerutu că batar’ la beserica in Duminic’a in­a­antea alegeriloru se le spunu ce se faca densii, pentruca se scie, ca poporulu economu necultu dela pastoriulu seu­­si astepta in ori­ce lucruri invetia­­tura; asia in aceea di le-amu spusu tuturor’a, ca „romanii din Transilvani’a pre nicaiurea nu voru participă la alegeri, precum ne dovedescu numero­­sele telegrame din „Gazeta“ din multe locure si precum a decisu si adunarea dela Mercurea de 400 intreleginti romani, prin urmare s’ar cuveni a ne tiené si noi de program’a acelor’a si altor’a, cari cu multu mai bine sciu încurcăturile timpului pre­sente că noi celi — asia dicundu — din cod’asa­­simei. Cu toate acestea vise deca dvóastra aveti plă­cerea de a luă parte la alegeri nu ve impedecu, ci ve sta in volia seu de a luă seu de a nu luă parte, eu ve spunu numai la întrebarea ce-mi faceți, ca nu­ lu v’a pedepsi nim­ene pre acel’a, carele nu va merge se dé vote, ca­ci nici una lege nu exista, prin carea alegatoriloru li s’ar impune cu forti’a de a se folosi de dreptulu seu de alegere etc.“ La aceste poporulu response, ca nici nu voru luă parte la alegeri, cu atatu mai vertosu, de ora ce densii recunoscu a fi preste 100 alegatori, cari in sen­­sulu legiloru postedu una casa cu 300 fi. m. c. inse cinstit’a comisiune nu li-a inscrisu pre toti, afara de aceea in comitetul­u centrale numai doi ro­mani ... or’ in comisiunea serutatoria nici unulu, etc. etc. si asia prin acést’a li s’a recitit simpati’a catra alegeri! — Acuma intrebu pre onoratulu pu­blicu: amu agitate prin acestea cuvente, amu tur­burate pacea si linistea alegerei ? — De securu, ca nu, si uitati — minunea a 8-a din lume, ca ju­dele regiu Nagelschmidt pentru acestea m­’a trasu la cercetare; dar’ se mergeau pre rondu. Martiu in 16/3 e diu’a de alegere; inca mai in­a­ante fiacare partita -si făcea ide’a, ca cum va esi triumfatoria si fiacare speră, dar’ si de temutu se temeau ambele; pre mene inca me chinuieau in tota form’a dnii se me făcu a nu intie­lege si a nu sei de cond­usare din Mercurea si asia se lasamu ori si cum se voteze si romanii in fa­­voarea dlui Melas — védi danme, — si nu mai Lindner se nu­asa, ca­ci acestea e unionistu prea ageru si nu i bunu nici pentru sasi nici pentru ro­mani. E adeveru ca pre d. Lindner nu-lu cunó­­scemu, cunóscemu inse pre d. Melas si nu avemu nimica in contra-i, ci totudeun’a l’amu respectate si­ lu vomu respectă că pre m­ulu ce e mai afabile cu multu că d. Nagelschmidt in a­antea noastra a tuturor’a; cu toate acestea nici dsa n’a subscrisu proiectulu minoritatei dela Pest’a din sesiunea tre­cuta, si cu atatu mai vertosu nici Dr. Lindner nu Tu va subscrie, deca e asia unioniste ageru, pre­cum si insusi s’a esprimatu in credeulu seu politicu presentanduse alegatoriloru sei, — prin urmare amu remasu constanti pre langa decisiunea de a nu par­ticipă la alegeri. . . . Dnii nostri vob­eau dara tare a esi de deputatu d. Melas casiunandu prin acéstea totu una data si neplăcere dlui celui mare dela Sabiniu, carele recomandase pre d. Lindner! Spre acestu scopu chiarnă judele regiu pre toti tatii de vecinu (Nachbarvater, decurioni) romani in­a­­ante-i si ii consultară, că se spună romaniloru se alega se nu asculte de sfatulu popei, ca­ci „traiti pre pamentulu nostru, cu pasiunatulu nostru si pa­­duriti din pădurile nóstre etc. etc.“ (?!). Acuma aici se ne oprimu si se ne miramu inca una data de a­­cestea cuvente rostite de jude­t. Uitati dloru, cum potu unii se ametiéscu pre bietulu poporu, prin ce cuvente dedipsitorie cérca intieleptulu a scoate pre oameni din minte, — adica după parerea de jude regiu: noi traimu pre pamentu sasescu si padurimu din păduri sasesci, se intielege, ca din gratia, apoi tóte suntu din gratia pentru romani?! Apoi se nu strige elu cu poetulu: „Viétia in libertate ori moarte strigati toti.“ Si oare pana candu totu asia? Candu ni se va recunóasce dreptulu de proprietari liberi, adeverati in Transilvani­a? Si intrebu pre d. Na­gelschmidt, ca are in­a­ante de acéstea cu 700 ani cine erau proprietarii acestui pamentu si ai ace­stora păduri, din cari romanulu acuma traiesce din grati’a saseasca? După acestu d. intemeliarea lumei e numai dela venirea sasiloru in Transilvani’a etc. etc. — Acești oameni — de­si erau opriți de d. Nagel­­schmidt de a nu spune ce au petrecutu — totuși ne-au spusu pr. c. scriemu aici. — Deci venindu diu’a de alegere se numera voturile: d. Melas 65, Lindner 86 si asia celu din urma e deputatulu ora­­siului. — Votisatori si din sasi au lipsite multi, si romani nici unulu n’a fostu, ca ei cu totii erau aprope de 400. —­ In 24 Marte desu amentitulu jude regiu chiar nă erasi pre tatii de vecinu (decu­rioni) si li-a intrebatu, ca cine li-au opritu dela a­­legeri si a dusu cu totii protocolu si apoi dsa a petrecutu pre fiacare cate unulu, că se nu aiba in­­telnire de int­elegere, ba a si volitu se­­ jure! Vedi bine fiendule frica de juramentu au spusu, ca parochulu le-a spusu ce au se faca! Deci in aceea di la 3 ore fiii si eu citatu, si după una scurta precuventare amu fostu silitu a duce unu protocolu mai de una cela, dar’ nici numi aducu bine a­­minte cum, in perplesitatea ce eramu, dar’ nu din frica, — ci spunendu dreptu — din adeverat’a scarba pentru ast’a tractare neconstitutionale. —• Ce va esi din acést’a nu sciu, se poate, că după ast­­feliu de informări fara simbure se patimescu ceva, inse se scie dsa, ca atunci numai dsale voliu avé de ai multiami; nu credu inse nici una data, ca inaltulu regi­mu va cualifica acést’a causa că dsa! Si apoi oare toti siefii comitat., distr. si scauneloru au persecutatii astfeliu pre neparticipatorii la ale­geri că dsa ? — Oare celi 400 intielegenti din Tran­silvani’a dela Mercurea inca suntu trasi la cerce­tare? Ca­ci eu din aceea causa, ca­ ce m’amu tie­­nutu de program’a loru amu fostu pre aceea cale. — D. Nagelschmidt dice, ca are instrucțiune in obiectulu acest’a; inse eu dicu, ca nu i dă intiele­­sulu adeveratu seu ca nu voliesce, seu ca . . . — Soimu de una ordinatiune prin carea se oprescu agitările si seducerile, că are cine se de votulu contra convingerei sale, pr. c. s’a template mai in toate locurile, si acesti’a dar’ in urm­a acestei ordi­­natiuni ar’ trebui trasi la respondere etc. N’amu impusu cu forti’a, nu prin sila morala nici prin altu midilocu contrariu legiloru sustatorie poporaniloru mei că se nu fie parte la alegeri, ci pr. c. potu marturi si eli nu mai le-amu spusu ce au facutu alti patrioți de romanu. Dlu N. la observările mele -mi a spusu, dar’ nu­mai dela gura -- ca i pare reu, dar’ cauta se-si pleneasca detori’a că amploiate, apoi insusi -mi aduce aminte dicându: „Uitati, ca nici ungurii n’au vo­litu a luă parte la diet’a din Sabiniu si pentru a­­ceea totuşi n’au fostu persecutaţi“, apoi dandu din umeri -mi a spusu, ce n’amu sciutu bine: „Sciţi ce Domnule Parochu, ich bin auch ein Alt-Sachs“, adica se esplicamu, după dsa, ce mai cauta ungurii a persecută pre romani pentru simpl’a causa, ca nu se folosescu de dreptulu alegeriloru, ca­ci pre eli­mea nu li-a persecutate nimenea, ca nu luaru parte la diet’a din 1863/4 si apoi dsa inca e Alt-Sachs prin urmare nu asia non plus ultra adoratoriu alu uniu­nei! Deci amu­sem­ acusu si eu pentru ca s’a esprimatu asia. Spunemu adeverulu, ca judele regiu Nagel­­schmidt ne vede preste umeri, numai ca ce n’amu votatu si noi că se ésa d. Melas! Dsa a cugetate, ca dóra romanii si déca votisau ar’ fi date voturile sasiloru? De locu nu die jude, ci unui romanu si inca cui? Seu dóra vr’imu sasu a datu votulu la romanu vreodată? — Ce fantasia seu visu fara somnu! Oare cum ne-ai dice dta, candu amu pre­­tende si noi că dta cu sasii se dati votulu unui romanu? ca­ci asia ai pretensu dela noi! — Ei bine fia sententi’a pentru mine si pre plă­cute dsale si atunci ar’ poté fi mangaliatu? nu-si aduce aminte, „ca tempora mutantur et nos muta­­mur in illis“. Se ne aratamu la lumina se ne cunoscemu! — Rupe (Cohalmu) l­a Mate 1869. Ioane Popescu m/p., parochu rom. gr. cat. UNGARI’A. Siedintiele dietei din 27, 29 si 30 Aprile s’au ocupatu cam cu impartirea deputatiloru in 9 secţiuni si cu alte amerunte. Secţiunile camerei deputatiloru după sortire: Secţiunea I: Stefanu Patay (invat­­ilari­tate), Ioane Nagy, Ludovicu­ Plachy, Franciscu Do­­mahidi, Ludovicu Binder, Adalbertu Măriăss, cont. Ferdinandu Zichy , Sandru Budai, Sandru Mo­­cioni, Ludovicu Pilisi, Franciscu Sumogyi (a re­­pausatu), Ioane Paczolay, Aristide Matyus, Fride­­ricu Zweier, Gustavu Capu, Iosifu Dienes, Franciscu Hazman, Grigorie Simay, Gustavu Gr­inzenstein, c. Mihailu Vay, Iosifu Iustu, Mihailu Horváth, S. Vu­­covici, Rud. Ocskay, Stan. Dezső,­I­os. Popu, S. Muzslay, Stef. Ki­rty, c. Fr. Berényi, Franciscu Fillenbaum, Adalbertu Sárközy, c. Franciscu Szir­­may, Petru Széky, Balintu Császár, Ioane Vărady, Moise Berde, Franciscu Kossuth, Ladislau Bezerédi, Vasilie Inrcea, Carolu Szentivănyi, Gustavu Lindner, Ioane Döry, Iuliu Halasi. Secţiunea II: Stefanu Nedeczky , Lazaru Ugranu, br. Béla Yay, c. Lupu Bethlen, Ernestu Mukics, Paulu Nyăry, Sandru Cichi, Petru Cerno­­viciu, Emericu Henselman, Iosifu Pricu, Gavr­­de­mentis, Stefanu Rudnay, Emericu Frater, Colomann Hertelendy, Iosifu Berke, br. Stefanu Kemény, Iul. Hörgyészi, Manuela Hrabar, Andrem Gáspár, c.Bela Keglevich, Carola Fluger, Paula Szontagh (din Nou­­gradu), Eduard Turcsányi, Ioane Kraicsik, Gustavu Lang, Stefanu Gabriel, Lazaru Ionescu, Acatiu Petrovay, c. Ladislau Ráday, Ludovicu Deáky, De­­mitriu Horvatu, Iosifu Vitulay, Stefanu Zalay, Co­­lomanu Radó, Georgiu Stratimiroviciu, Stef. Huszár, Teodoru Matcovich, Ioane Ciotta, Ioane Pasteli, Er­nestu Urbanovszky, Emericu Szabó (din Pap­a), Ia­­cintu Rónay, Paulu Madocsanyi. Secţiunea III: Ferdinandu Éber, Dionisiu­ Groman, Emanuilu Kăllay, Iosifu Pilassanovich, Lu­dovicu Cernatoni, Ludovicu Sréter, Ignatiu Hajdú, Carolu Zeyk, Ioane Guba, Mihailo Binder, Virgilu Szilágyi, Leopoldu Fülöp, Felice Luksich, Alexandru Török (din Jaurinu), Iuliu Jancoviciu , Alexandru Janciari, Sigismundu Suppan, Alexandru Nehre­­beczky, Stefanu Ányos, princ. Eszterh­ázy, Alexia Farkas, Alberte Német, Melchioru Lónyay, Sigism. Popu, Carolu Leonhardt, Eduardu Szirmay, Eugeniu Szentpăli, Carolu Harkányi, Iosifu Kós, Canute Kende, Paulu Hofman, Toma Peci, Acatiu Barcsai, Stefanu Victoru, Wilhelm Toth-Paulini, Stefanu Be­­niczey, Ladislau Brezovay, c. Alexandru Butler, Baltasaru Halász, Ludovicu Jeszensky, Emer. Szabó (din Zala) Nicolau Ürményi, Colomanu Tisza. Secţiunea IV: Emericu Kabos, Ludovicu Barta, Dr. Iosifu Hodosiu, Paulu Danielii, Ar­­padu Kendefi, Ioane Vali, Ludovicu Szilágyi, Iosifu Benkö, Iosifu Pronay, Alexandru Buianoviciu, Mi­­ronu Romanu, Carolu Szilvay, Paulu Kossuth, Ioane Vidács, Gregorie Patrubani, Stefanu Theil, Solomonu Gajzágó , Sigismundu Milcoviciu , Alex. Romanu, Ludovicu Ercsey, Béla Vodianer, Paulu Királyi, Vincentiu Latinoviciu, Iosifu Réthelyi, c. Mikó, Vilhelmu Dapsi, Alexandru Eöry, Franciscu Kubinka, Fridericu Gräser, Ladislau Kvassay, Ca­­rola Nagy, Ioane Ludvigh, Iuliu Szepessy, Paulu Somsich, Béla Pertzel, Constantinu Reisz, Dimi­­tru Ionescu, Ignatiu Somossy, Tadeu Prileszky, Rudolfu Latinacu, br. Ludovicu Simonyi, Georgiu Urházy, Tom­a Plachy. Secţiunea V: Antoni Pribecu , br. Béla

Next