Gazeta Transilvaniei, 1869 (Anul 32, nr. 1-99)

1869-11-08 / nr. 86

din Dalm­ati’a respunse atata, pe catu scimu si noi si apoi se primi proiectulu penale, si min. Lonyai presentéza bugetulu ministeriului de comerciu si in­dustria pe 1870, care se da la comisiunea finan­­tiale. — Aici se primesce apoi proiectulu de con­­clusu alu ministrului de finantia in privinti’a ban­­cei, in cuprinsulu care lu soimu, numai proiecteaza ca comisiunea se conste din 4 magnati si 8 de­putați. Siedinti’a din 13 Nov. se ocupa cu pro­iectulu de lege despre recrutarea pe 1870. Paulu Teresi recomanda proiectulu din punctulu de vedere alu necesitatiei si alu legalitatiei. In espunere dice, ca m­onarchi’a are se puna contingentui anuale de 95.474 recruţi, din cari pe Ungari’a cadu 39.433 fetiori pentru lini’a si 3943 pentru reserv’a suplinitoria. Hrabaru da votulu separatu alu sectiunei a 9-le in contra titlului proiectului, care suna: „Re­cruţi pentru trupele de linia unguresci si marina.“ Secţiunea pretinde se se­dica: „Recruţi pentru ar­­mat’a maghiara si marina“. Csanádi dechiara, ca legile majoritatiei au nimicitu autonomi’a si nedependinti’a Ungariei cea de 1000 de ani, si cea mai stricatiosa e art. 40, adica legea de armare, pentruca ea face o armata austro-maghiara unificata, in care se jura juni ma­ghiari sub flamur­a neagra-galbena, se comanda nem­­tiesce si se stationeaza afara de tiera; nu vrea, ca junimea maghiara se se fereasca dela vatr’a ei pen­tru interese străine si se se arunce victima de sânge p’aci ’ncolo, (strigate in drept’a); nu vrea se se de nici unu soldatu si se dechiara in contra proiectului. Br. Simonyi: Ei pare reu, ca nu se pote discute bugetulu armatei in dieta, ca lu au cocolo­­situ delegatiunea. Numesce pusetiunea monarchiei morbasa, pentruca cuot’a bugetului de resbelu trece preste 22.000.000, pre candu pentru scopulu in­­structiunei abia se intrebuintiaza unu diumetate mi­­lionu si pentru redicarea negotiului si a industriei abia 500.000 fi. Vré ca se vina armat’a din Un­gari’a a­casa, ca tiar’a are lipsa de putere armata (ca se aiba ce tramite pe la Treiscaune si alte lo­curi marginasie, unde ceru a se tramite batalioane de honvedi, ca le dardae dintii de mustrarea cu­getului. r.). Irányi dice, ca pusetiunea monarchiei s’a straformatu in mai reu. Franci’a joca pe uuu vul­­canu, si acolo va invinge in scurta republic’a, ceea ce va influintia toata Europ’a. Itali’a va face după Franci’a. Ce se va intempla atunci in monarchi’a austro-ungureasca, nu poate nime predice, inse se poate presupune, pentruca se afla multe elemente mai contente. Miscarea ce va prorumpe din Parisu va deveni imitata. Cechii suntu malcontenti si ga­­litianii in scurtu inca nu voru tramite la senaturu imperialu. In Ungari­a inca domina nem­ultiumire pentru perderea autonomiei si pentru povarele cele grele. Periculele se potu intem­pina numai cu îm­plinirea doriniteloru si a asteptariloru, si usturanduse sarcinele. E in contra discusiunei speciale. Váradi e pentru, Németi pentru propunerea lui Csanádi, Nyári pentru proiectu. Kerkápoli secre­­tariu de statu apara proiectulu si arata parerea de reu, ca bugetulu inghite atatu de multu. Csiki, Patai pentru propunerea lui Csanádi. Ernust se se aduca armat’a unguresca a­casa, ca se nu de­vină surprinsa tiór’a de evenimente, fiindu ne ar­mata. Tisza tiene cu votulu separatu alu sectiunei noua si recruții se se de la honvedi, ca aici se se invetie smotrurile, or’ pentru armat’a austro-ungu­reasca nu aplacidaza nici unu recrutu. — Legea de recruti se si primi cu 153 in con­tra la 133 voturi, asia deakistii abia scosera ma­­joritate de 20 voturi. —­ratulu Alexandru voru fi representati prin tramisi estraordinari. Din Romani’a voru asista dóamnele Zulin’a V. Sturza si Elen’a Cornescu, si dnii V. Boierescu, ministru de justitie, si Alexandru C. Mavrocordatu. — „Rom.“ — „Monitoriulu“ anuncia infiintiarea facultatii de medicina la universitate spre mare bucuria asia: „Printr’unu diurualu alu consiliului ministri­­loru, cu dat’a 31 Octobre, d. ministru de culte si instrucţiune este autorisatu. A infiintia imediatu cei d’antaiu doi ani ai facultatii de medicina, prin supresiunea claseloru a 2-a si 3-a a actualei scóle secundarie, prin admi­­siunea eleviloru loru, după ecsamenu, in clasele a­­cum infiintiate ale facultatii si prin reducerea cu V3 a numerului bursieriloru actualei scoli. A numi provisoriu pe decanulu acestei facul­tatii pana candu corpulu profesoralu, constituitu iu numeru complectu, va fi chiamatu a alege pe de­­canu, conformu legei. A numi, cu infiintiarea consiliului, pe profe­sorii acestora doi ani dintre profesorii actualei scóle, cei mai vechi si cu cuvenitele titluri academice, re­­manendu ca ceilalţi profesori se fiu numiţi prin concursu, conformu legei de instrucţiune. A multiami dlui Dr. Davil’a de straduinttele inteligente si zelóase, prin cari a condusu acesta scóala si a’lu invita se conserve cualitatea sa de di­­rectoru, pana la tranform­area tuturoru claseloru ac­tuale in clase de facultate.“ — Iași. De senatoru din partea universității s’au alesu d. Petru Suciu, care din 19 voturi a in­­­runitu 11. — Prin telegram’a ministeriului, Pr. S. S. m­etropolitulu si episcopii suntu invitati de a fi in diu’a de 8 Novembre in Bucuresci, spre a asista la Te Deum, ce se va celebra acolo la ocasiunea sosirea Inaltimei loru Domnitoriului si Domn’a Ro­mâniei. — Consiliulu judecianu din Iasi a votatu de a insarcina pe dd. Vasilie Pogoru, Dimitrie Coza­­dini si Const. Cerchezu, de a merge la Bucuresci spre a felicita din partea judeciului nostru pe au­­gustii nostri suverani. — — De senatoru la colegiulu I de aici s’a a­lesu d. Dr. Anastasie Fetu. — „C.“ In Occidentu nemic’a de mare însemnate afara de chiamarea mariloru republicani Rochefort siLe­­dru Rolin cu candidaţi de deputaţi in Parish, care estu din urma in manifestu o spune, ca va com­bate imperiulu pentru suveranitatea poporului. — Cronica estem«. ROMANI’A. Hlirele. Cununiile I. S. Dom­­nulu României cu A. S. principes’a Elisabet’a de Wied se voru serba mane Luni, in 3/15 Novembre la 5 ore după amedia, in castelulu Wied. Ultimele dile I. S. le-a petrecutu in sinulu familiei sale, la Düsseldorf; in 11 Novembre, M. S. regin’a Prusiei a datu la Coblenti’a o m­asa galanta in onóarea I. S.; era in 12 A. S. principele Anton de Hohenzollern a datu asemenea la Düsseldorf, o mare mesa, la care au asistatu autoritatile civile si militarie din Prusi’a Rhenana. Dupa acést’a tóata famili’a princiaria a plecatu pentru castelulu de Wied. La ceremoni’a cununii loru, afara de famili’a princiara de Hohenzollern si de alti principi si principese, s’a anunciatu pana acum, ca MM. II. imperatulu Napoleonii si impe Acte jud­iciale in caus’a Tofaleni­­loru esposesionati. Literele donationali date in 1607 de Sigismundu Rákóczy, prin cari se dovedesce introducerea drep­tului regescu (jus regium) in comun­a Tofaleu. Nos Capitulum Cathedralis Ecclesiae Albensis in Transilvania, memoriae commendamus, tenore praesentium significantes, quibus expedit universis, quod nos in sequelam ordinationis incliti Caesareo Regii in circulo A. Carolinensi Tribunalis pro parte et in persona Georgii Moldovan, superioribus elap­­sis temporibus jobbagionis, in praesenti autem in­­habitatoris possessionis Tofalva antea sedi siculicali Marus, nune vero circulo Vásárhelyensi ingremiatae, die 17­ a Octobris anni currentis 1859 sub 4977 civ. exaratae ac emanatae et ad Nos officiose trans­­missae, adhibita diligentissima actorum Capitularium disquisitione, regestrorumque ac indicum serio facta perlustratione, reiuvenimus tandem litteras quasdam Donationales Sigismundi quondam Rákóczy, Transil­­vaniae Principis, super nova donatione possessionis Tofalva in sede siculicali Marus existentis, pro E­­gregio Ioanne Pataki, anno 1607 elargitas, e qui­bus jus regium in dictam possessionem Tofalva, alias hereditatem siculicam, olim inductum fuisse lucide pateret, quarum quidem litterarum tenor et verbalis continentia sequitur in his verbis. „Nova donatio egregii Ioannis Pataki super possessione Tofalva, qui sede siculicali Marus exi­stente habitat. „NosSigismundus etc. etc. memoriae etc., quod nos etc. Nobilis Ioannis Pataki de Tofalva, quae ipse ab ineunte aetate sua principibus Transilva­­niae, praedecessoris videlicet nostris, Nobis etiam, et huic Regno nostro in omnibus occasionibus, juxta possibilitatis suae exigentiam, fidelitatem exhibuit et impendit, ac in futurum quoque exhibiturus et im­ pensurus est, totalem et integram possessionem suam Tofalva nuncupatam, in sede siculicali Marus exi­stentem, habitam ab eodem partim jure uxorio, partim vero jure emtitio tentam et possessam, in Pentru ca cetitorii noștri se se convingă, ca posesiunile din Tofaleu nu au fostu de natur­a ere­dităţii siculice ci colonicali, si ca actorulu lor. Ca­­rolu Apor nu a potutu se fia admisu după lege la juramentu pre basea dovediloru aduse de elu, vomu publică aici urmatoriulu estrasu din fassiunile mar­­toriloru Gazda József, Kiss Lajos, Ily­és Ist­ván si Emanuele Caliani, fostu preotu in To­faleu *). Gazda József marturisesce, ca a fostu dero­gatoriu de curte si cancelistu la Apor (ad I), ca nu cunósce pre toti incattti (ad II), ca nu scie, care sub ce numeru losnesce, cate robote a prestatu pana la 1848 si de ce natura au fostu acelea ro­bote (ad III); martorulu dice (ad IV), ca după fa­cerea comasatiunei, unii din Tofaleni s’au mutatu intr’alte sate; acesta impregiurare o soie din audiu, mai departe dice, ca a auditu pre Apoi dandu po­runca, ca se inchide cu toti oamenii sei (cu cari o­­meni, ca­ci elu a avutu si in alte sate ? — R.) con­tracte, dar’ elu n’a fostu de facta la inchiriarea a celor’a, a vediutu asemenea contracte la Bodoni Elek, dar’ nu cunosce cuprinsulu loru; ad V, unde e vorba despre contracte pre unu auu, nu scie ni­­micu; ad VI, parte din audiu, ce n’are nici una valoare, parte nu scie de locu, ceea ce era mai e­­sentialu, adica relatiunea de arenda. Ad. VII nu scie nimicu. Kiss Lajos nu scie alta, decatu ca Tofalenii au facutu robote pana la 1848. Martorulu Ily­és István inca atestéza in fa­­vorulu Tofaleniloru, ca­ci a) la inchiriarea contrac­­teloru, a caroru ecsistintia o afirma, n’a fostu de facta; b) a vediutu unele contracte dar’ nutóte, si nu scie care l’a vediutu; c) nu scie, daca nu tóte seu in unele numai, si in care ar’ fi statu condi­­tiunea „pre unu anu“; d) dice, ca a trebuitu se fia conventiuni, fiinduca asia erâ obiceiulu si bu­nul­u erâ comasatu­­curiosa atestare! Ce obiceiu? După legile unguresci dinainte de­­ 1848 nu erâ ertatu a schimba natur’a locului, a face din colo­­nicalu alodialu, a’lu da cu contracte, a face din iobagi arendaşi; asemene hoţia faceau cei mai ti­căloşi dintre ciocoi, ar figura cocet. — Red.); e) martorulu afirma mai departe, ca contractele le-a facutu Bodoni Molnár sau Caliani fostulu parochu in Tofaleu (cetitorii nostri voru binevoi a combină acésta afirmare cu fasiunea lui Caliani, care va urma mai in vale. E de insemnatu, ca înainte de 1848 fiacare iobagiu facea unu feliu de contractu cu Domnulu seu in urmatoriulu modu: „Ti­ dau mosiea caturui­a intrega seu diumetate, pre langa doue dile cu boii seu cu palm­a, seu pre langa una di de lucru in septemana.“ — „Primescu, mariea­ *) Protocoalele despre fassiunile martoriloru mer­tiuuati suntu in manele nostre. Din caus­a esten­siunei loru, publicamu numai partile cele esential Red. „Fed.“ cnius quieto et pacifico dominio ipse, a tempore a­­deptionis et consecuentionis(?) ejusdem, prestitisse et nunc etiam persistere, litteris solum modo et litte­­ralibus instrumentis superinde necessariis destitutus esse perhibetur. Totum etiam et omne ius Nostrum Regium simul cum cunctis utilitatibus et pertinen­­tiis quibuslibet etc., praemissis, sicut praefertur, stantibus et se habentibus, memorato Joanni Pa­­;aki ejusque heredibus et posteritatibus universis, novae Nostrae Donationis titulo, benigne dedimus, donavimus et contulimus, immo damus etc. jure ierpetuo et irrevocabiliter tenendam, possidendam lariter et habendam, salvo jure alieno. Harum No­­strarum etc. quas nos etc. Datum in Enyed, die vigesima tertia Septembris 1607.“ Erantque hae Litterae novae Donationales Li­bro Regio ejusdem serenissimi quondam Transilva­­niae Principis Sigismundi Rákóczy authentico, Nro. IV signato, folio 163 modo praeviso insertae ac im­­irotocollatae. Nos itaque taliter requisitarum et in Sacristia seu Conservatorio nostro capitulări reinventarum praesentium (?) Litterarum Donationalium tenorem et continentiam de verbo ad verbum, sine diminu­­tione, vel augmento, variationeque prorsus aliquali, iraessentibus Litteris nostris inserentes, paria ea­­rundem memorato Georgio Moldovan, pro jurium suorum tuitione ac defensione, uberioremque futu­­ram ad cautelam necessaria, sub Sigillo nostro ca­pitulări authentico, fideliter et conscientiose extra­­dedimus. Datum Feria sexta proxima ante Domi­nicani decimam novam post Pentecosten in diem vi­­gesimam primam mensis Octobris incidente. Anno Domini millesimo octingentesimo quiquagesimo nono. Collata et extradata per eosdem Capitulares.

Next