Gazeta Transilvaniei, 1869 (Anul 32, nr. 1-99)
1869-12-03 / nr. 93
toru naţionali, ce competu romanului după dreptatea lui Ddieu, suscepe cu agerime resoluta, cu poteri reînnoite, că ale vulturui, lupt’a si redica aruncat’a manusia a dusmaniloru conduitei romanului, nu de după spate, ci pe facla cu toata resolutiunea si demnitatea de caracteru romanu. Tactulu si curagiulu, cu deosebire inse dovedita acésta resolutiune pentru apararea drepturiloru publice si a intereseloru vitali ale fratiloru loru romani, ne deoblega a ve intempină doiloru Doctori cu o salutare nationale pe campulu apararei intereseloru vitali ale natiunei romane si cu o caldurosa stringere de mana fratiésca! Astfeliu e romanulu etc. — „Unu echo din mediulu Transilvaniei“ publicatu in Nr. trecutu inca pretende continuarea acestei resolutiuni la lupta legale nu numai imperiosu, ci a urgentu. Dreptatea totudeun’a a invinsu, candu si avutu atleti aparatori devotati si resoluti; dreptatea s’a restignitu, unde a remasu neaparata. — Atleti! Se mai informamu opiniunea publica pana la marginile pamentului; se informamu insesi pe tronu si regimulu lui pana la convincere, si dreptatea nu se va mai poté restigni de farisei pe sofisme, sub masca demascata. — „Es ist nun einmal verlorene Mühe, wenn man Paradoxen den Character der Wahrheit geben will“, — zise Fridericu celu mare, si se speramu, ca asia va dice si regele nostru. — Brasiovu 14 Decembre. Diu’a de St. Andreiu, fiinduca este si onomastic’a Escelentiei Sale părintelui metropolitu, s’a serbatu aici in Brasiovu cu duplu cultu; s’a celebratu adica s. liturgia in beseric’a cu hramulu St. Nicolau cu mare pompa asistandu pe langa o multime numeroasa de oameni si efori’a dimpreună cu intregulu corpu profesoralu. Corulu de musica vocala, care de regula canta la beseric’a S. Treime din cetate a contribuitu multu la splendorea acestei solenitati, cantandu de asta data pentru momentuositatea dilei in beseric’a din suburbiu. După prandiu la 3 ore a fostu adunare in sal’a gimnasiului nostru rom. gr. orientalu de aici pentru luarea mesureloru necesarie la alegerea representantii comunali. Noi nu amu pututu luă parte, dara după cum vedemu din condusulu facutu de adunare, trebuie se marturisimu, ca in unele privintie voimu se ne aratamu maturi, se aratamu, ca suntemu si potemu face orice, déca voimu; or' intr’altele ne damu in petecu,si ne aratamu mai slabi, de cum suntemu, aratandune dependenți si supuei la influintie străine. — Ser’a amu aratatu, ca putemu face orice, candu voimu. Cine a fostu la conveniri in sal’a otelului „Nr. I“ si a vediutu mulţimea cea mare de publicu alesu curatu romanu, si a vediutu modulu cum -si petrecu romanii din Brasiovu, acela s’a pututu convincere, ca romanii de aici nu mai au lipsa de a se arată dependenţi de influintie străine. Petrecerile numite conveniri colegiale ale reuniunei rom. de gimnastica, ar’ puté dovedi, cumca noi suntemu unu factoru insemnatu alu comunei brasiovene si de siguru voru contribui, după cum s’a esprimatu si presiedintele acestoru conveniri la deschiderea petrecerei acestora, că se-si capete publiculu de aici unu impinteni la interese mai nobile si prin acestea o încredere in sene mai mare. Sapienti sat. — — Diu’a alegeriloru representantii comunale si districtuale e defipta pe 22—24 Dec. Pentru comuna se înscriu in siedula: 150, pentru representantia districtuale 71. — Sig'Biisior’a 29/17 Nov. Despre trebile scolarie. Este unu ce cunoscutu, ca caus’a misca efectele, si efectele producu in universu fenomene seu fapte. De atari fapte, desi micutie, dara e unu inceputu placutu, ne bucuramu si noi in afacerile scolarie din tractulu nostru. Publiculu nostru cetitoriusi va aduce aminte de unu articulu anonimu in „Gaz. Trans.“ Nr. 76 a. c. intitulata: „O voce din tractulu Sighisiórei la starea scóleloru popularie gr. or.“. Acesta ar NORME pentru organisarea scóleloru popularie gr. or. din tractulu Sighisiórei. Capu I. Obligamentulu instuctiunei popularie. § 1. In comuna besericesca gr. or.............. este atatu obligarea tinerimei spre a cercetă regulata scóala sa confesionala, catu si dispensarea dela cercetarea scólei normata in §-lu 1, 2, 3 art. de lege 38, 1868. § 2. Părinții si tutorii aceloru prunci, cari nu voru cercetă scóla sa confesionala regulatu in intielesulu legei pentru instructiune, se voru pedepsi amesuratu § 4 art. 38 din 1868. Acesta §. nu prelude §§loru 5, 6, 7 din art. 38 de lege pentru instrucţiunea popularia. Capu II. Fundatiunea scolaria. § 3. Spre redicarea si propagarea instructiunei, si spre infiintiarea si sustienerea edificieloru scolarie in stare buna, se creeza in intielesului lui 11, 38 art. de lege 38 si alu ordinatiunei locot. cto. 3 Oct. 1858 Nr. 14314 in susu numita comuna besericasca fundatiunea pentru salarisarea invetiatoriloru confes., pentru cladirea si sustienerea edificieloru scolarie in stare buna, conformu legei pentru instructiunea popularia. § 4. Contributiunea in fundatiunea acest’a scolaria se impune in genere numai individiloru de releg. gr. or. din comuna .... Capu III. Per coptele fundatiunei. § 5. Incursiunile menite in fundulu din § 3 alu normeloru presente, prin care se sustiene acesta fondu suntu: 1. Curatorie: a) dela fiacare individu de confesiunea scelei 5% dela darea direpta § 36 art. 38 1868. b) dela fiacare familia, fara privire la darea direpta, sum’a anuala de 1 fl. v. a. si dela familii tîgane 50 cr.; .. c) ajutoriulu menita si usuatu spre acestu scopu din cass’a alodiala comunale, séu care se va destină din cass’a acest’a, séu din cass’a besericei in viitoriu pentru scóala; d) pentru fiacare pruncu si prunca in etatea obligata a cercetă scóla, fara de privire, ca cercetéza scóla ori ba, unu didactru de unu fiorinu; e) dela salariulu decursivu invetiatorescu 2%. 2. Eventuale: a) donatiuni si testatiuni in bani gata, naturale, sau imobile; b) foloase, care s’ar atientă prin concurinti’a comuna la lucrarea in parte s. a.; c) pedepse dela unu fiorinu pana la trei, dela cei ce siedu in concubinatu, fara a-si rescumpară respectivii prin acesta dreptulu că se mai vietiuiesca nelegiuitu; d) salariulu invetiatorescu, dela venirea in vacatiune pana candu se inlocuiesce postulu invetiatorescu cu altu invetiatoriu; e) pedepsele pentru remase dela cercetarea scólei regulatu, in intielesului lui 4 art. 38 1868; f) pentru fiacare absentare din scóla de repetitiune (catechisatia) conformu ordinatiunei locot. cto. 28 Apr. 1858 Nr. 5263 cate 10 cr; g) pedepsele, care se impunu tinerimei catechete pentru fapte afara-de-lege de jocuri neconcese, înjurări de cele sânte etc.; h) pedepsele, care se voru impune unui sau celuialaltu individu pasindu in casatoria, deca nu scie rugatiunile recerute; i) dela fiacare casatoria infiintianda prin dispensare de rudenia, o suma micutia, care se va statori dupa gradulu afinitatii dispensande si alu statiei materiale a respectiviloru; : 4 k)/*diece percente dela beneficiulu imperatescu, care. Iu .capata preotulu comunalu subtraganduse cele 10% pentru fondulu veduviloru. Spre acestu scopu insciintiaza protopopulu pre cassariulu scolariu din comuna, a cărei preotu -si impartasiesce din beneficiulu susu numitu. 1) pedepsele, care se impunu invenatoriloru la neglegere usiara a oficiului, sau pentru alte abateri, care n’au obiectivitate in cercetarea disciplinaria. § 6. Solvirea incursiuniloru ordinarie din § 5 a—e) se poate efeptui si in naturale, computenduse totudeun’a numai pretiulu midiulociu. § 7. Perceptele duratorie din §lu 5 a) b) d) e) numai intru atat’a timpu se voru prestă, pana candu voru fi alte midiuloce, sau va fi fondulu numitu in stare se-si acopere erogatele fara concurintia străină. Asemenea inceteza si incassarea veniteloru eventuale din §-lu 5 i) si k) candu fondulu numai are lipsa de ele. § 8. Perceptele ordinarie din §-lu 5 se incasseaza pe unu patrariu de anu antecipative, cele eventuale indata după ce suntu cassabile. § 9. Dela platirea didactrului suntu dispensați părinții: a) care -si instruieza pruncii sei in intielesulu §-lui 5, 6, 7 art. de lege scol. 1868; b) cari au mai multi prunci deodata obligati la cercetarea scólei, pana la doi; c) cari sunt mai miseri pana la unu pruncii; d) cari -si documenteza paupertatea sa in intielesului lui 51 art. 38 leg. 1868 de totu. § 10. Dela platirea didactrului dispensaza efori’a scolaria, că antai’a, si comitetulu besericescu, că a dou’a instantia. Capu IV. Brogatele fundatiunei. § 11. Din fondulu numitu in §-lu 3 seplatescu decursive in finea lunei salariele invetiatoresci sistemisate: a) pentru invetiatoriulu primariu salariulu anuale de . . . fi. . . cr. v. a. *); b) pentru invetiatoriulu secundarii ordinariu salariulu de . . . fi. . . cr. v. a.; c) pentru invetiatoriulu adjunctu remuneratiunea anuala de ... fi. v. a.; d) spesele pentru edificarea si sustienerea realitatiloru scolarie in stare buna; e) după impregiurari premia si carti de invetiamentu la elevii seraci, dara eminenti; f) recuisitele scolarie. § 12. Pre langa salariele susu numite au invetiatorii cortelu liberu si lemne de ajunsu. La din contra voru căpătă unu relatu corespondietoriu din fundatiunea scolaria. Capu V. Administratiunea fundului scolariu. § 13. Fundatiunea scolaria se administraza i intielesulu §loru 23, 27 din statulu organicu gr. or. sanctionatu in 29 Maiu 1869. § 14. Cassatulu anualu seu capitalulu efectivu din memoratulu fondu se folosesce lucrativu § 14 art. 38 leg. scol. 1868 §lu 23—27 stat.org. gr. or. 1868. Capu VI. Despre patronatu. § 15. Dreptulu de dispunere la postulu vacanta invetiatorescu, de a alege preinvetiatori dintre candidaţii concurenţi, de a lipsă salariele, de a statori planulu de invetiamentu si alte, si lu sustiene comuna susnumita in intielesulu statut, org. gr. or. sanctionatu 29 Maiu 1869. § 16. O revisiune a acestoru norme se poate efeptui prin doua din trei, si o abatere esentiala *) Definitiv’a regulare a salarialoru se fia in totu casulu celu pucinu in mesur’a, in care voru fi fipsate ale statului, ca altfeliu celu pucinu ne vomu perde invetiatorii celi mai buni, deca nu ni se voru face si instrumente in favoarea maghiarisarei. In totu casulu inse sementi’a de impintenu se fia basea, ad. invetiatoriulu celu ce va dovedi mai mare progresu se fia remuneratu cu adausu decenale, si începătorii se incepa si cu léfa mai mica si după anii de dovada, salariu intregu, or’ nedovedindu destoinici’a ceruta si zelulu apostolicu, fara de care nu e bunu invetiatoriulu, de ar’ fi si doctorii, se se dimita la 2, 3 ani, fara respecta la rudenia sau alte privintie, pentruca la scóle trebuie se se ie privintie numai la bun’a si corespundietoria crescere, că progresulu se intreca mesur’a celoru poruncite prin legea statului. Deci diosu cu privirile pentru viitoriu! — Riticulu a fostu intru adeveru caus’a genetic'^. .pre, terenulu scolariu in tractulu nostru; acesta părticulu si de buna séma si autoriulu lui presupusu, a miscatu si inspirata, in preotimea nóstra tractuale, care parea ca dorme in domnulu, simtiurile si efectele spre activitate. Pe 24 Septembre si pe 22 Octobre e. n. se a trenutu cate o siedintia sinodale din tracta pentru scopuri scolarie. Resultatulu acestoru siedintie suntu nesce fapte plăcute si imbucuratorie pentru noi, nesce fapte, care, desi nu ne incoroneza fruntea cu lauri, dara totusi ne rennoiescu si nutrescu speranti’a, ne dau o base morala vointiei de activitate, pre care ne va cresce curagiulu si barbati’a in viitoriu la lucrări mai salutarie pre terenulu scóaleloru nóastre confesionale. De acea impartasimu data publicității întreprinderile scolarie din tractulu nostru.