Gazeta Transilvaniei, 1869 (Anul 32, nr. 1-99)
1869-01-26 / nr. 7
Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea si Dumineca, Fai’a, candu concedii ajutoriale. — Pretiulu : pe 1 anu 10 fl., pe 3 fl. v. a. Tieri esterne 16 fl. v. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. Hr. 7. Anului \\VII. Brasiovu 7 Februariu 26 Ian. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 cr. Tacs’a timbrata a 30 cr. de fiacare publicare. 1869. MONARCHIA AUSTRO-UNGARICA. Transilvani’a. Revista. Brasiovii 4 Febr. 1869. Nu ne atragemu de vreunu spiritu rapitoriu in inaltime, candu darnu a insira aceasta revista privitoriu la manifestatiunile de durere si de părere de reu ale unor barbati dintre stapanii nostri, ci voimu numai a da in cunoscienti’a publicului, ceea ce se simtiesce de ambe partile, după ce acum scimu si dela Naseudu, ca s’a alesu comitetu centrale numai, ca se nu semene a opusetiune directa si după ce scimu , ca comitetulu districtualu a decisu adresa la Maiestate, care se arete nefavorulu legei electorali facia cu poporulu, care purta sarcinele publice,—si midilocirea prin presidiu a legiloru in limb’a romana. Asia se vedemu, ce dicu intieleptii. Intr’o epistola a lui Deák publicata in „Ungarische Monatschrift“ intr’unu artic. „La adresa prusiei“ cu privintia la abtienerea totale a romaniloru din Transilvania dela alegeri se cetescu urmatoriele cuvinte, respicate după decisiunea generale a romaniloru de a nu participa la alegeri: „Foarte reu -mi pare, ca romanii (transilvani) nu vreu a lua parte la alegerile dietali, pentruca (eu Deák) dorescu, cu organismulu constituţionale alu patriei nóstre, care se estinde preste totu patriotulu de verce naţionalitate, se se sustiena in fapticulu lui exerciţiu. Patria are lipsa de pace, ceea ce mai este de facutu se se faca pe cale fratiesca — sine ira et studio — prin cointielegere cu patrioții nostri.“ Aceste cuvinte, după toate aruncăturile, insultele si măiestritele eschideri dela participarea dreptului politicii nationale, după una lovitura de părere atatu de fara respectu pronunciate chiaru prin oracululu Ungariei si intieleptulu complexului Deák, cu simtiu de dorere atatu de profunda, ca romanii nu mai credu vorbeloru si svaturiloru străine, cari iau repusu la fumu , le comenteza „Alb.“ in Nr. 7, cu reimprospatarea sceneloru din munţii apuseni, unde credululu Buteanu cadin victima promisiuniloru instelatorie sol. împlinirea repetiteloru promisiuni ale lui Deák făcute atatu prin adresele dietei Ungariei, catu si cu alte ocasiuni, ca pretensiunile indreptatite si ecuitabile ale nationalitatiloru se voru respecta, o vediurama cu ochii sincerităţii, o pipairamu cu degetulu credulităţii si o simtimu acum cu anim’a pocaintii! Drepturile, vediuramu, ca nu asa din urn’a cointielegeriloru, ci din pungile, din dictaminulu majoritatii neexorabile , care dovedi din destulu, de ce e capace. Remane inse intreleptului patriei ocasiune libera, deca nu glumesce, a face bunetate si a concilia animele cele pline de amaratiune, după atatea lupte seci, fara trafica si fara presenti’a romaniloru transilvani, din cari vedemu, ca sau dechiaratu peremtoricu, ca nu voru lua nici o parte la alegerile de deputați. Bunavointia nu cauta după trafice; or’ pacea si concordi’a, dina fericirei statului, se sustiene cu cumpănă dreptății, a implinirei dorintieloru si a pretensiuniloru, care sunt acum pre cunoscute la toti si intielepti si fanatici. Cu atatu va fi mai mare pretiulu celoru, ce ar’ mai fi de facutu, candu ele voru fi in starea multiami si a redestepta o adeverata incredere fratiésca in cei maltratati înainte de acesta fara ale si cresta celu pucinu numele si pretensiunile. Unu altu intieleptu maghiaru Daniele Irányi face unu apelu catra romanii transilvani indemnandu’i a participa la diet’a Ungariei, cu cuventu, ca déca conclusulu de abtienere s’ar face fapta, ar’ fi forte de vaieratu si pentru tiér’a intréga? si pentru romani in specialu? si apoi tocma in acestu apelu dice: ca taru maghiariloru nu le sunt cunoscute plângerile si gravaminele romaniloru de dincolo de Királyhágó (uita si de numele Transilvania), dar c ele - - déca sunt indreptatite — (conditiunea stereotipa la tóte promisiunile, pentru ca nemaghiarii acum nu su indreptatiti după lege a pretende drepturi naționali politice si de limba) numai prin urgitari repetite nu prin absentare se potu vindeca ; dar’ stângele voru respinge dorinitele, cari tienteza la imbucatatirea tierei (teritoria nationale dara nu-su indreptatite, decatu complexulu, cum e elu astadi). Secesiunile nu sternescu incredere. Apoi enumera agendele dietei viitorie : regularea comitateloru, comuneloru, schimbarea legei electorali, cassarea pedepseloru corporali, si la astfeliu de obiecte ar’ dori, ca opositiunea se se adauga si intaresca, or’ ce privesce la intregitatea si conducerea superioara a tierei, aici nu le trebue aliați. Cam in asemene modu vorbesce si „Hazánk“ in vreo 2 articuli de fondu, in catu s’ar paré, ca se pune mai mare pondu pentru consecintie după una abtienere, decatu după participare. Acesta iise remane la bunulu simtiu alu respectiviloru. — Vomu vedé de alta data pana unde se intende si „Haz.“, — cu pretensiunile de limba, ca se scimu mesura intentiunile ei din aitecedentii, ca ce consecintiele nu stau in poterea nóastra, ci in aceloru ce dau frunte cu timpulu si cu evenimentele lui. — Pana atunci vnse vedem, ca romanii transilvani sunt intr’unu cugetu cu abtienerea Sibiiauiiloru. Ne lipsiea dechiararea precisa dintre Ternave, Clusiu siTurd’a, inse -o nu din Câmpia in Nr. 8 alu „Feder.“ scrie in caus’a acésta intre altele asia: „Istoriografulu care va semna evenimentele patriei nóastre dela 1865 pana inclusivu 1868, va afla si descoperi toata procedur’a vicléna, pusa in scena facia cu noi, elu vuse va poté constată totuodata amăgirea si credulitatea aceloru romani, cari au alergatu la dieta din Pest’a, in contra voiei si in contra protestului natiunei loru! Ce? suntemu noi instrumentele tuturoru guverneloru aflatorie? cum? n’au fostu celea intemplate in 1863/4 nimicu altu decatu o comedia? este ertatu aare a joca asemenea comedia cu o națiune intrega, ba chiaru cu majoritatea unei tiere ? si după toate acestea a forsâ uniunea dar’ alatâ in valoare legea electorale aristocratico-feudale, aceasta rugina a trecutului si ... . presentului! Prin aceastea, nu insemneaza oare a ingana dreptatea si a ne tracta cu prenisce eloti! ! Ei bine, ce jertfa mai poftescu protivnicii nostri dela noi? voiescu densii cu noi din di se aprobamu faptele dloru, se incuviintiamu tractarea neomenósa, de care avemu parte, in fine se nesubscriemu chiaru noi iusine cu man’a nóstra seatinti’a de mórte? nu, acést’a nu o voru face romanii, cei pentru diet’a din Pest’a nu voru alege niciodata deputați. Sciu eu, ca profeții mincinosi se voru inmulti, ca fondurile secrete se voru deschide la cei iubitori de interesu, ca satan’a diu’a si nóaptea va misca toate furiele si va afla de securu préda in sufletele cele laste, in inimele desbracate de simtiulu de onoare, sciti inse si aceea, cumca asemenea fiintie necurate nu se voru poté apropia de poporulu necoruptu si de intieleginti’a cu caracteru. Intieleginti’a romana si cu deosebire brav’a nóastra preotime va padi pre poporu in contra aceloru fiintie spurcate, ea va ingriji ca nici unulu se nu cada in tentatiune, si va demasca pre toti intriganţii si argaţii stapaniloru, cari cu 30 de arginti se voru incerca a cumparâ si a vinde moralitatea poporului si a’lu seduce, câ se mérga la urn’a cea fatale pentru elu , fiii si nepoţii lui. Unii voru lucra pentru partitia guvernului, dela care astepta gratia si si vreunu osu de rosu! altii amagiti de vorbele si promisiunile stangaciloru voru intra in servitiulu loru. Inse alegatorii romani voru sei, cumca nemica este mai dejositoriu pentru unu omu de caracteru si de onoare , decatu a servi cuiva de instrumentu sei.“ — Cu aceste ne inchiaiamu revista, lasandu la bunulu simtiu alu romanului a face, cei dictéaza cele patite si experte. Fragmente si episode istorice dela 1861 incoce. in. Cura au fostu tractati deputatii transilvani in senatulu imperiale? Pentru ca respunsulu nostru la aceasta întrebare se poata fi intielesu pe deplinu , se cuvine a premite aici, cumca in camer’a deputatiloru, afara de alte fracțiuni se afla trei partite pronunciate aprigu, după principiele loru politice, pe care le profeseaza, adica partit’a pangermanistiloru, partit’a imperialistiloru austriaci si partit’a federalistiloru, care nu trebue confundata cu feudalistii sustienetori ai despotismului austriacu. Pangermanistii, adica stang a de atunci nu potea voi intrarea tieriloru numite ale coroanei unguresci in parlamentulu austriacu, pentruca scopulu loru era desfiintiarea monarchiei austriace, incorporarea Cislaitaniei cu Germania mare si strămutarea tronului la Francfort. Centralistă austriaci se pareau, ca nu au credintu in o Germania mare si unita, mai vertosu, ca ei se vediusera păcăliți si prin calatoria imperateasca, întreprinsa fara resultata la Francfort in 1862. Federalistă voiea a ceea ce scrmu cu totii.