Gazeta Transilvaniei, 1869 (Anul 32, nr. 1-99)

1869-04-20 / nr. 30

Gazet’a esc de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Fai’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu , pe 1 anu 10 fl., pe 1/4 311. v. a. Tieri esterne 16 11. v. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. A am In \\VII. Nr. 30. Brasiovu 2 Maia 20 Aprile Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Prat»serie 6 cr. Tacs’a timbrata a 30 er. c. fiacare publicare. 1869. MONARCHI’A AUSTRO-UNGARICA. Transilvani’». Cuventulu de tronu cu care Maiestatea Sa imp. si ap. reg. a deschisu diet’a dinl869 la 24 Aprile 1869 in regesculu palatiu din Bud’a. Domniloru Magnaţi si Deputaţi! Ve salutu cu bucuria in ajunulu acestei sesiuni noue a legelatiunei, — cu bucuria cu atatu mai mare, cu catu sentiescu mai tare necesitatea intieleptei si poternicei dvóstre sprijiniri, pentru ca marile probleme, cari ni stau înainte se se deslege fericesce catu mai curendu. Cu tóate ca diet’a trecuta, deslegandu cestiunile reporteloru de dreptu publicu, cari au fostu pendenti in decursu de generatiuni, a pusu fundamentulu securu, pre care oper’a se va poté continuă acum mai usioru: totusi mai suntu inca multe, cari se tienu de conditiunile de viétia ale unui veritoriu mai frumosu, si partea cea mai mare si mai urgenta a acestora cade pre umerii acestei legelatiuni. Reportele favoritorie de dreptu publicu formeza numai o unica garantia in sene nesuficienta pentru sartea natiuniloru, garanti’a principale si decidietoria, fara de care nici celu mai favoritoriu reportu de dreptu publicu nu pote avè resultate duratorie, face in poterea interna de desvoltare a insasi natiunei. Desvoltarea acestei poteri de viétia depinde dela reformele interne. Acest’a e terenulu care interesele patriei vi l’au asemnatu dvóstre. Chiamarea dvóstre este: a îndrepta toata poterea natiunei, iute si cu resolutiune, la marea opera a reformarei interne: a supleni ce nu s’a facutu din caus’a evenimenteloru, rumpendu cu acele traditiuni ale trecutului, cari stau in calea inaintarei amesurate timpului, a reformă institutiunile tierei după spiritulu timpului si indiginitele noueloru reporte, a desvolta in toate direcțiunile fondulu spiritual si materialu alu natiunei, că se poata implé cu demnitate loculu, care l’a cuprinsu in sîrulu staturiloru pre basea de dreptu publicu de curendu statorita, că unu padîtoriu si factoru alu culturei apusene. Guvernulu meu nu va intardin a apelă la activitatea dvóstre in acesta direcţiune. înainte de tóte este afacerea momentósa a administratiunei justiţiei, asupra careia chiamu serios’a dvóstre atențiune. Adminstratiunea justiției buna, rapede si nepartiale se tiene de primele recerintie ale vietiei de statu ordinare. Prin urmare este necesariu că de o parte acel’a, caruia i este incredintiata exercitarea importantei puteri judecatoresci, se se proveda cu toate garantiele nedependintiei atatu facia cu singuratecii catu si facia cu poterea publica; era de alta parte totu insulu se fia asecuratu contra escesului poterei judecatoresci. Deci guvernulu meu ve va propune proiecte de lege despre exercitarea poterei judecatoresci si despre responsabilitatea judecatoriloru. In legătură cu acestea stă proiectulu de lege despre organisarea judecatorieloru de I-a instantia, carele dispune că organele judecatorieloru de I-a instantia se fia legate de resiedintia stabile, si că acestea se se statoresca după pretensiunile poporatiunei si ale comunicatiunei publice, in catu toti aceia cari au trebuintia de ajutoriu judecatorescu, se le pota găsi securu de iute. Mai tardiu vi se va propune spre pertractare constituţionale proiectulu de lege penale, care pune atatu interesele inalte ale ordinei sociali, catu si securitatea personale a singurateciloru sub scutulu unoru norme precise si organice, in loculu legiloru neprecise si defectuose si in loculu nestabilei praxe penali de pana acum. In partile mai inalte ale guvernarei s’a redicatu la valore principiulu responsabilitatii, era in partile mai de dipsu ale administratiunei ne intelnimu inca totu cu institutiunile sistemului vechiu. In acestu contrastu face o causa naturale a langedului cursu alu administratiunei, si a frecariloru, cari pbvinu din timpu iu timpu intre guvernulu centrale si organele administratiunei din tiera, spre daun’a celoru mai momentese interese. Un’a dintre agendele principali ale dvastra va fi asiadara a reformă partea organismului jurisdictiuniloru, care in urm’a reporteloru schimbate si a esperiutieloru făcute nu se mai pote sustiene, astfeliu, in catu complanandu principiele de autonomia cu ale responsabilitatii, se se asecure armoni’a necesaria intre guvernulu centrale si organele administratiunei. Miscările alegeriloru de curendu decurse orasi au aratatu defectuositatea legei electorali dela 1848. A supleni aceste defecte si a ordină decursulu alegeriloru astfeliu in catu libertatea de alegere se fia scutita de excesele partiteloru, iaca se tiene de cele mai seriose si mai urgente agende, cari astepta activitatea dvastre. Legile dela 1848 au pusu legelatiunea tierei pre basea representantiei poporului in loculu representantiei staturiloru de mai înainte, inse au lasatu organisatiunea casei de susu neschimbata. Unu obiectu esentialu alu activitatii dvastre creatorie va fi reformarea organisatiunei casei de susu conformu reporteloru presenti ale tierei, sustienendu avantagiele, cari acesta casa (de susu) desvoltata din istoria natiunei si concrescuta cu cele mai inalte interese ale natiunei, le oferesce spre exoperarea inaintatei secure si ferite de improvisări. Pentru libertatea de presa suntu depuse in legile de pana acum doue garantie mari: una in stergerea censurei preventive, era ceealalta in impregiurarea, ca delictele de presa suntu îndrumate înaintea scaunului judecatorescu alu juratiloru. Sustienendu inse nevatemate aceste doue principie, trebuie a se ingriji, că defectele atatu formali catu si materiali ale legei de presa, dovedite prin esperintia de pana acum, se se suplinesca catu mai curendu. Regularea dreptului asociarii si alu reunirii este una agenda asemenea neamanavera, că estumodu acestu dreptu fundamentalu alu constitutiunei se se asiedie su scutulu si intre marginile legiloru, si că marginile dreptului si detorintiei de inspectiune a guvernului se fia staverite cu precisiune. Dieta trecuta a creatu lege pentru rescumperarea diecimiloru de vinu. Misiunea dietei presente va fi a desfiintiă celelalte remanintie ale reporturiloru urbariali, pre basea principieloru economiei comuni, scutindu deplinu santitatea proprietății. Dieta din urma prin legea invetiamentului poporalu a estinsu bunetatile instructiunei asupra tuturora. Cu acést’a inse s’a depusu numai basea întregului sistemu de instrucțiune; si interesele cele mai ponderoase ale natiunei pretindu urginte regularea cercuriloru superiori ale invetiamentului, in cari cetatienii patriei se-si poata câștigă una calificatiune speciala, corespundietoria trebuintieloru sociali ale tierei. Dreptu aceea guvernulu meu va presentă proiecte de lege atatu in causa reorganisarei scóleloru de midilocu reali si umanistice, catu si a universităţii si politechnicei. Conventiunile inchiate cu unele state străine vi se voru presentă, in intielesulu art. XVI din 1867, pentru a le luă la desbatere constituționale. Regularea relatiuniloru industriei este neamanavera, in privinti’a acest’a n’avemu legi, seu déca avemu, suntu foarte defectuoase. Mai departe desvoltarile favorabile de întreprindere si comerciu receru, că intreprinderile actionarie se se reguleze prin una lege noua conforma recerintieloru reporturiloru mai inaintate de economia publica. Guvernulu meu va face reporturile trebuintiose in privintia acestoru doua obiecte, precum si cu privire la alte mai multe dispusetiuni pentru păstrarea si înmulţirea averei naţionali. Aveţi se resolviti proiecte de lege in causa concesionarei mai multoru linie ferate, si in privinti’a regularei reporturiloru lucrului publicu si ale dreptului de apa, cari in resultatele loru practice voru da unu nou aventu inaintarei comerciului si bunei existintie materiali. Discusiunile constituționali ale dvóstre de regula se voru estinde si asupra bugetului de stătu, la a cărui stavenire, sum convinsu, dvóstra veti avé grigea receruta, pentrucă prin una parsimonia rationale se se sustiena după putintia ecuilibriulu in economi’a statului, si finantiele tierei se se reguleze pre base solide. Trebuie are se ve recomenda atentiunei dvastre initiativ’a reformei contributionarie, care formeza unulu dintre cei mai mari motori ai bunei stări materiali. Pertractările dietali voru fi ocasiuni binevenite pentru dvastra, ca se astringeti si mai tare, prin simtiemintele viue ale iubirei si alipire!, legatur’a legale restituita de una parte prin diet’a Ungariei, de alta prin a Croatiei Slavoniei; si că pre basea realisatei impacatiuni de dreptu publicu se ve împărtăşiţi fratiesce atatu in sarcinele catu si in gloriea aceloru dispusetiuni legelative, dela cari depinde buna starea si marirea comuna a tuturora tieriloru scorane unguresci. Domniloru Magnaţi si Representanti! Dvoastra stati in faci’a tuturora greutatiloru unei ere ponderoase de transitiune. Afara de cele însirate ve astepta inca una mulțime mare de agende. A abdice de toate acele traditiuni ale trecutului, cari nu se mai potu sustiene, si totu odata a crea institutiuni corespundietorie ideeloru moderne; — cu aceasta problema dupla si colectiva aveti dvóastra a ve luptă.