Gazeta Transilvaniei, 1869 (Anul 32, nr. 1-99)
1869-05-28 / nr. 40
Gazet’a ese de 2 ori: Hercurea si Duminec’a, Foi’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe Vi 3 fl. v. a. Tieri esterne 16 fl. v. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. Amin mii.ILVANIEI Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrata a 30 er. de fiacare publicare. Nr. 40. Brasiovu 9 Iuniu 28 Maiu 1869. J ... II'T MONARCHI’A AUSTRO-UNGARICA. Transilvani’a. Telegramele a „GAZETEI TRANSILVANIEI“. Cinstit iu 7 Iuniu 6 ore 30 min., sositu 7 ore 30 min. după prandiu. „Astadi sinodulu eparchialu din preuti si mireni, a decisu neparticiparea la congresulu romanocatoliciloru, representatiune catra ordinariatulu metropolitanu, — pentru convocarea sinodului. — P a m fi i e. “ Bistritita iu 8 Iuniu 7 ore 10 min., sositu 8 ore 15 min. dim. „Conferinti’a membriloru representanti grecocatolici ai districtului Naseudu din 7 Iuniu in caus’a congresului romano-catolicu dela Pest’a decise unanimu: neparticiparea, se face representatiune ordinariatului si metropolitului pentru convocarea sinodului provinciale, uniculu competente in acestu obiectu. — Pavelia.“ Brasiovil 8 Iuniu. Alaltaeri sosi aici Excelenti’a Sa d. LMC. comandantu de armata in Transilvani’a br. de Rodie pentru inspectiunea ostasimei. — Astadi se afla comisarii ministeriali veniti pentru cercetare in caus’a boalei de vite, daca se poate si prin lana straplanta bal’a de vite după experienti’a constatata. — — Tergulu treentu, cum diseramu, a fostu mai pucinu decatu de midilocu. Cai de luxu nu s’au cautatu de feliu, pentruca din Romani’a nu veniră cumpărători. Dintre cei de munca abia se vendura sub totu tergulu vreo 140 capete. Resultatulu dusmanieloru si alu incercariloru umilitorie facia cu Romani’a va fi in stare a casiuna o isolare totala a Romaniei de catra Ungari’a, si daun’a va fi nu numai a particulariloru, ci si a statului. — Vite cornute s’au vendutu 760 capete, inse cu pretiuri scadiute. — Despre pasi la organisare si alegerei in fundulu regiu nu primiramu nici una impartasire decatu, cumca comunitatea centumvirala a Sibiiului in siedinti’a din 3 Iuniu, la propunerea lui Süssmann si Bedeus s’a decisu prin majoritate de voturi, că se nu ie parte la alegerea barbatiloru de incredere pentru executarea determinatiuniloru statutului provisoriu despre alegerile corporatiuniloru representative si ale oficialiloru in fundulu regiu, cu toate ca comunitatea fu provocata de catra magistratii pe basea unei ordinatiuni a comitelui sasescu, ca se alega. Ea nu va a lua parte pentru câ se remana consecinte dechiaratiunei luate la protocolu in siedinti’a precésa, cumca legea ar’ fi octroata. — — In obiectulu alegerei la congresulu preparatoru alu rom. cat. convocatu pe 20 Iuniu la Bud’a- Pest’a ne sosiră, afara de telegramele de susu, si alte insciintiari de cuprinsulu acelasi, din care vedeam, ca dorinti’a generala e, ca fara initiativ’a sinodului provinciali se nu se demită la alegeri, ci se se roge ordinariatele pentru convocarea catu mai curundu a sinodului; fiinduca autonomi’a besericei gr. cat. sufere prin octroari fara preinvoirea sinodale. — — Uniunea politica a Ungariei cu Transilvania s’a executatu, in poterea legiloru din 1847/8 cu toate reservarile fara a ni se cresta multiumirea intereseloru nationale si acum ne aflamu petrunsi de resultatulu ei, de totala ignorare cu nume cu totu. Acum vedemu, ca maghiarii rom. catolici voru in unire — sora de cruce — a face pe terimulu besericescu cat. in Ungaria alta uniune prin introducerea senateloru mestecate statatorie din eclesiastici si mireni spre a-si asecura ore cum autonomi’a manipularei funduriloru pie, a avereloru besericesci si pentru ingrijirea de scóle si educatiunea poporului catolicii cu dreptulu autonomicu, pe catu concede legea statului, care stringe iu curele pe confesiuni, si acesta formandu-si unu feliu de centralisam puternicu prin senate mestecate, prin unitatea tuturoru dieceseloru spre a coopera or’ cu totii la acelasi scopu comunu. Autonomi’a in caus’a institutiunei si a administrarei fundatiuniloru are necesitate de sprijinu puternicu solidariu si din partea mireniloru spre a poté incungiura amesteculu statului indreptatitu prin legea institutiunei publice. Norm’a de alegere pentru congresu s’a tramisu la ruteni in limb’a maghiara. (E sciutu, ca r. catolicii au primitu limb’a statului de a besericei.) La diecesele romane s’a tramisu in limb’a latina, care inca se mai alia in usu. — Nu scimu, deca la initiativa de a conchiama congresulu preparatoru au luatu, si cu ce dreptu, fara sinodu, vreunu archiereu gr. cat., ca suptscrisu nu e nici unulu. Coordinarea inse ar’ fi cerutu preintielegerea coordinatiloru la unu actu asia de momentosu , ca ce, unde e ignorare nu are locu si coordinarea; apoi in beseric’a nóstra asia ceva cade numai in competinti’a sinodului. — Incatu pentru fric’a angarieloru —, apoi art. XX de lege din 1867/8 alu Ungariei § 3 redica orce frica fictiva de paguba, pentruca elu e lege fundamentale si suna asia: „Necesităţile besericesci si şcolari ale tuturoru partiteloru relegiose după lege recunoscute suntu a se acoperi prin spesele statului, si ministeriulu la aplicarea detaiata a principiului acestuia, cu ascultarea respectiveloru partite de relege, are a propune la diet’a cea mai de aprope unu proiectil de lege detaiatu.“ — Prin urmare e neîntemeiata fric’a de a se perde ajutoriele dela statu in poterea acestui articulu. — Bud’a-Pest’a e punctulu centralismului politicu, elu pote si der’ vre se fia si centralismulu fundatiuniloru pie, daca in congresulu preparatoru se va asiedia de base la statutulu componendu, pentru formarea statului autonomii seu a senateloru mestecate intre paragrafii pentru alegere si constituire, si centralisarea loru sub uru senatu mai inaltu, care se represente uniunea seu centrulu administrarei totului catolicescu, cu unu ce comunu si unificabile. — Candu se aruncă canele din fabula după umbr’a vediuta oglindata in apa,si scapă carnea din gura in fundulu riului pentru umbr’a ei. — Fundatiunea Romantiaia e una fundatiune nationale romana, cea Bobiana si Siulutiana etc. asemenea. Clerulu Ungariei rom. catolicu inca e nationalu maghiarii profesată complexistu, are nu sar’ mesteca intre sene, cardu s’ar centralisa cumva in principiulu asiediarei statutului si principiulu administrarei fundatiuniloru, cace unde e se semidilocesca una unificare corespundiatoria tendentieloru, — acolo nu se putu concede privintie deosebite; si senatele mestecate nu voru se fia fara centralismu, pentruca altfeliu n’ar fi pasitu la uniune solidaria toti archiereii Ungariei, ci fiacare ar’ fi facutu, facutu de sene senatu mestecatu pentru administrarea fundatiuniloru respective si pentru ingrigirea de institutiune, pentruca obiectulu acesta n’are a face cu uniunea dogmatica, ci chiaru numai cu autonomi’a intru administrarea averiloru si ingrigirea de crescerea poporului confesionale. — .— Operaturu Iu vomu vedé si ce e bunu se recomanda de sene. — Ioane Inocentiu Micu scriindu la guberniu in 23 Iuliu 1741 in caus’a romaniloru, dise intre altele si aceste: „Deforinti’a oficiului meu nu sufere că se mi inchidu ochii si se trecu cu Vederea machinatiunile, ce din ur’a relegiunei s’au nascocitu spre sterpirea ritului meu — ca la din contra cu dreptu cuventu s’ar’ dice despre mine, ce dicea St. Chrisostomu in filipicele sânte, ca daca nu ar’ mustra pe imperatés’a pentru nedreptatirea veduvei, nu ar’ fi patriarculu Constantianei, ce unu cane mutu.“ Asta era credinti’a lui in cele nationale, apoi in cele besericesci elu a scapatu Blasiulu si de jesuitulu impusu si de amestecu respectivu. Despre autonomi’a constitutionale si sinodale a besericei gr. catolice romanesci s’au scrisu in anulu trecutu multe, si uniunea nostra cu besta^m ro-"* mano-catolica scimu, ca este numai dogmjsca in cunoscutele 4 puncte nu si in administratiune nici mestecată nici absolutistica, atata decise conciliulu Florentina despre unirea cu beseric’a Romei, asia se exprime si Clemente VIII. catra ruteni, asiavre si bul’a redicarei metropoliei de Alb’a Iulia, in care Pontificele Piu IX pune pe pitioru coordinatu metropoli’a de Alb’a Iulia si inca chiaru cu abdicerea primatelui Ungariei de orce influintia suprematisatoria si de orce amestecu. Asia, după cum vedemu, gr. catolicii voru se umble pe pitioarele sale autonome si facia cu rom. catolicii si facia cu mesurele pornite din partea statului in causa besericeasca si scolaria. Clemente alu VIII pontificele romanu in § 10 alu bulei pontificiale primesce pe ruteni in uniune si ii lasa in toate datinele ritului si ale functiuniloru loru, numai se nu fia acele contrarie adeverului si doctrinei besericei catolice si se nu parasesca comuniunea cu beseric’a romana. Beseric’a romana are interesu a tracta confesiunea gr. catolica că coordinata si acesta interesu eschide orce alte interese si intentiuni laturali. — Representatiunea archidiecesei de Alb’a Iulia adunata in sinodu, catra Maiestate , si conditiunile primite de sinodu chiaru si pentru sinode amestecate in privinti’a administrarei mosieloru, fundatiuniloru si instructiunea tenerimei, publicate in Nr. „Gazetei“ 61 din an. tr., conglasuescu cu decisiunile de susu. — Eca conditiunile primite de sinodu cu aplausu: „1. Deplina restaurare a autonomiei constitutionali si sinodali a besericei noastre, precum a fostu ea inainte de ce s’ar fi alteratu prin maiestriele absolutismului. 2. Uniunea cu Rom’a este numai dogmatica in cele 4 puncte. 3. Dependinti’a ierarchiei nóstre dela scaunulu Romei e numai cea provediuta in conciliulu dela Florenti’a. 4. Care membru alu besericei nóstre ar’ cuteza se apeleze in veritoriu la vreunu scaunu ro-