Gazeta Transilvaniei, 1869 (Anul 32, nr. 1-99)
1869-11-22 / nr. 90
.xnbrala a ?? er, de fiacare publica GAZETA Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea si Dumineca, Fai’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe y4 3 fl. v. a. Tieri esterno 16 fl. v. a. pe unu anu si cu 3 galbini mon. sunatoria. Annies AWN. Nr. 90. Brasiovu 4 Decembre 22 Novembre POMÉI. .. postele c. r., si pe lac identi. — Pentru serie G er. 1869. MONARCHIC AUSTRO-UNGARICA. Transilvani’a. Blasiovil 3 Decembre. Ne a dorutu pana in adanculu sufletului, candu amu cititu respunsele ministriloru la interpelatiunile d. dep. A. Romanu in caus’a victimeloru celoru 300 romani tofaleni; si dorerea ne e cu atatu mai mare, cu catu că din acele respunse, nu numai noi, dar’ si chiaru scriitori ecuitabili maghiari deducu, ca ur’a nationale imbraciosiata cu aperarea intereseloru aristocratice e motorulu tractarei si sorgintea fapteloru si in causa tofaleniloru. Unde este batujocuritu principiulu egalitatii, mai multu, decatu acolo, unde se făcu alegeri de persoane si de nationalitate, si unde se cauta toata ocasiunea a storce si din cele mai umanitarie si mai compatimitorie simtiemente, totu numai proteste de a invinui, de a prepune lealitatea si de a calomnia patriotismulu celu adeveratu, spre a afla o perdea, sub care se-si escuse inaintea lumei tractarea si nepăsarea de victimele intereseloru unuia din sirulu celoru dela potere. Guvernulu n’a aflatu de lipsa a pune la cale mesure, cu cei scosi in drumu in timpu spre erna se nu cada prada elementeloru. Nu cumva din causa, ca esposesionatii se fla siliți a contractă cu lor. Apoi, ca se se lapede de proprietatea avuta si se faca pe Apor proprietariu pe mosi’a loru, or’ ei se remana sierbitori ? Ba nu, ca ce tofalenii au capatatu bani. Dar’, déca nu capatu, cum s’ar fi escusatu nepasarea celoru dela potere ?! Dar se vorbimu cu gur’a unui corespondinte omenesu din Pest’a 25 Nov. in „M. Polg.“ despre aceste respunse, care intre altele scrie: Ministrulu de interne Rainer a propusu pre prescurtu decursulu procesului, se intielege de sene, ca cu refacerile de lipsa d. e. despre mandatulu celu neomenosu alu dulăului, care a amenintiatu cu focu si deardere pre nenorocitii, deca nu se voru duce in 24 ore din drumu. „Dv. acolo sciti mai bine decursulu decatu eu aici si lu puteti mai bine si refrange.“ Vorbindu despre celea dise de ministru, ca nu intielege, cum cei aruncati in drumu locuiescu diura in corturi si nóaptea dormu in casele loru, ca ce casele suntu golite de toate mobilele si de paturi si apoi totuşi se fia siliţi preste di a locui in corturi? Cu atatu mai putinu se poate acésta intielege din descoperirea ministrului de justitia, Guinea nu s’au lasatu fara coperisiu, fiinduca le este concesu din gratia se locuiesca preste crna in case. „In adeveru nefericiti suntu ministrii: ei nu -si contradicu numai siesi, ci si altora.“ In respunsulu lui Rajner catra fine se lua aeru de barbatu de statu, candu dintre multele date pomenite, care nuse afla cu scopu a le reface, impartasiesce unulu camerei si acesta e: „Cumca intre esposesionati (ho! ho! kidobodtak) s’au impartitu 200 napoleondori, din cari au venitu pe persóana (hol az exja arithmetikája? Csak családonként telik, adica unde e computulu Ecs. Sale? Numai pe familia se vine atata) cate 70 fl. in numele unui regimu strainu si, fiinduca dupa constelatiunile nóstre europene (apasatu) asta e imposibile, s’a ordinatu incuisitiunea.“ Atata si nu mai multu e ponosit’a colorare a felului de barbatu de statu, care concedea a prognostica agitatiune romana? Incuisitiune! Si pentruce? Caci dara a ajutoru pe cei lipsiti e detori’a fiacaruia (ceea ce documenteza consemnatiunile foiloru despre indurarea daruitoriloru), dar d e îndoita obligaţiune pentru membrii aceleaşi naţiuni. Cumca nu s’au publicatu prin redactiunea lui „Buda-Pesti-RM.“ ofertele, asta inca nu e destulu temeiu pentru ecsecutiune. Ori dara guvernulu maghiaru privesce binefacerea de infamia si pentru aceea scocioresce si cercetéza, care e cu limb’a procleta? Ori dara opresce dreptulu internationalu, cu régimélé se aline miseri’a supusiloru străini ? Istori’a acestoru napoleondori investigabili e ca si cas’a badii Bernátu Gazsi, cea cu doue caturi, care s’a dlîditu dintr’o cărămidă cu o pişcătură de trentiariu.“ Aceste le citimu in „M. P.“ Nr. 141 esite din anima necorupta in simtiulu de umanitate si ecuitabilitate. — Aparatoriulu intereseloru aristocratice si ale politicei eschisivu maghiare, marele adulmecatoriu de visuri si fabricatoriu de agitatiuni si de Daco- Romania „K. K.“ vorbesce pro domo sua despre respunsurile min. publice, inse si acele trase pe calapodulu propriu, cca judecat’a: „Respunsulu a fostu otaritu si adecuatu, din acela s’a vediutu, cumca datele d. A. Romanu suntu false (?), cumca min. de interne, catu numai a pututu (?!), a confaptuitu (?) cu soartea geleriloru, cari prin buitogatarea de advocata se au bagatu in nevoia, se li se inlesneasca (?) fara ca se se impedece cursulu administratiunei justiției; dar’ si aceea s’a constatatu, cumca pe nenorociții tofaleni si acuma ii buitogatéza si ii agitéza inca si cu daruri banesci, caror daruri banesci le dau sorginte suspecta chiaru agitatorii. — A. Romanu n’a avutu curagiu a ascultă respunsulu pana in capatu si s’a departatu din sala, si candu ar’ fi pututu in sensulu ordinei casei se se dechiare nu s’a aflatu nicairi, unii din stang’a estrema provocanduse la cavalerescad’a min. de interne au urgitatu, ca A. Romanu se se dechiare de alta data, dar’ candu min. a constatatu, ca asta a vrutu se faca, dar’ A. Romanu de odata s’a departatu, atunci si oamenii din stanga estrema au amutitu si cas’a a luatu spre scientia respunsulu ministrului, etc. Din abundanti’a animei vorbesce pen’a si din fructe se cunósce pomulu. Corbu la corbu nu scoate ochii. Apoi in altu articolu tiene de reu pe „M. Polg.“, pentruca si a deschisu coloanele acestei cause, aruncandui, ca agitéza in contra intereseloru si in contra legiloru maghiare si inca cu agitari de nationalitate, indreptate in contra natiunei maghiare, din lipsa de politica, dice, ca au fostu instrumentu fara voia in manile altora si asia a facutu pasi smintiti de o nematuritate politica si nici acum nu vre a se intorce dela calea cea daunatiosa intereseloru natiunei. Noi cu recunosciintia si cu deplina apretiare intempinamu cele scrise de „M. Polg.“, cari dovedescu o maturitate politica cu prospecte de a îndreptă cele ce le demina politic’a lui „K. K.“ — — (Lumea honveditoru.) „Dela 1848/9 astadi vediu orasiulu nostru antaia data corpu de honvedu“, scrie in „K. K.“ unu corespondinte din Turd’a 15 Nov., ca cum ar’ dori, ca se se mai intorca anulu 1848/9 cu honvedii de atunci. Adica se impartira aparatorii de patria din despartiementulu ecsercitatu in Clusiu pentru instruirea in mai multe parti din Ardelu, an cari au venitu si pentru Turd’a mnulu, si magistratulu orasiului dimpreună cu oficialii comitatului si cu mai multi orasiani grăbiră pe întrecute a ii primi, si sosindu le făcură 2 banchete de cate 180 de fetiori cu toaste de totu feliulu; apoi a 2-a di petrecura despartiementele, care mergea catra M. Ostorheiu si catra Brasiovu intonandu imnulu maghiaru. Corespondintele inchia, ca diu’a acésta de bucuria nu o voru uita asia lesne, pentruca a vediutu realisata vointi’a cea mai dorita a natiunei. Intocma si inca cu mai mare eclatu fh primitu despartiamentulu ce merse la Alba Iulia de catra preotimea si cetatienimea de acolo, cu flamuri, banchete si descărcări de pive. In 24 sosiră si in Sibiiu honvedii destinaţi pentru ecsercitarea Sibiieniloru si a Brasioveniloru si magistratulu ii onoră cu diurnele pe 3 dile gratis. In Regina inca merse altu despartiementu si petutindenea, unde se afla comandele cercuali. — Pentru batalionulu alu 27-lea au sositu asemenea despartiamentu in M. Ostorheiu, unde fura primiti cu eclatu si cu aducere aminte de glorificarea lui Bem. — Deci voru incepe ecsercitiale aparatoriloru de patria preste totu, ca fiacare cive se scia manua arm’a, care o va avé la umerulu seu pentru apararea patriei si a pacei publice. — Candu archiducele Iosifu fh primitu in 7 sér’a inclusiu cu conductu de tortie, înalt. Sa la cuventarea lui Finály respunse in limb’a maghiara, ca ca unguru si honvedu -si va implini misiunea incredintiata de Mai. Sa — , si „ca fiiu alu marei natiuni maghiare“ in timpu de pace va conlucra la fericirea patriei maghiare, er’ — prorumpendu resbelu, cu aparatoriu de patria va fi in fruntea luptei gata a mori. — Candu Ecs. Sa d. comisariu r., ei presenta toate corporatiunile mestecate, asecurandulu de calduroasele simtieminte ale intregei poporatiuni fara osebire de nationalitate pentru Inalti’a Sa, archiducele in respunsu dise, ca are grea misiune si recomandă concordi’a si buna intielegerea. — Honvedii acum făcu parte din armat’a imperatesca si e supusa comandei supreme, ca si armat’a, cum e acésta si in Prusi’a. Reminiscentiele dela 1848/9 suntu acum in timpu de pace chiaru ecsagerate —, ca ce comand’a preste honvedi e in man’a chefului armatei, a imperatului si regelui, comand’a vnse in limb’a maghiara va da preste mari dificultăți. — — Tocma sosiră adi in 2 Dec. vr’o 28 apărători instructori si aici in Brasiovu si fura intempinati cu band’a militaria din partea garnisoanei c. r. si de o multime de poporu. — Er’ casin’a maghiara se incorda din resputeri a le face unu aeru impuitoriu si sera le dede unu banchetu, la care luă parte si toata oficirimea c. r., si intr’unu toastu se esprese părere de reu, ca romanii nu se afla representati la masa. — Se afla si 9 romani intre instructorii cestionati. — Magistratulu a daruitu 100 fl. pentru aparatori. — Din ruiupului resbelului Chiaru „Wiener Ztg.“ aduce ulu reportu despre operatiunile armatei, in care dice, ca lupt’ain contra dusmanului acestui „ barbaru si bestialu“ in timpulu de acum si pe terimulu de acolo numai cu foarte mari sacrificiu se mai poate continua, pentruca insurgentii afla o pasiune de a se retrage la adapostu. Si acum au de a suferi multu trupele, dar’ apoi in midiuloculu ernei. Comandantulu Auersperg crede, ca pana candu va intra altu timpu mai favorabile se se tiermuresca a apara locurile tiermurene de ocuparea prin insurgenți. Case de blocade se au facutu trei si armat’a s’a retrasu la porturi. Din ariergarda mai cadiu in retragere locotenentulu Storneh si Schranzhoffer cu răniţi si 14 fetiori remasera morţi si 7 răniţi, era unii dispăruți. Din reg. „Franz Carl“ unu fetioru mortu, 3 răniți.