Gazeta Transilvaniei, 1870 (Anul 33, nr. 1-102)

1870-05-23 / nr. 40

cu iubirea de tier’a sa si de poporulu romanu totu­­deun’a s’a fan­tu (?) vine in „Gazet’a Transilvaniei“ si trantesce in faci’a a tata (?) inteligenti’a din Pest’a, ca ea (inteligenti’a) vre se impedece pro­­sperarea Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu si ca ea (in­teligenți’a) vre se impartia si se subtraga poterile, din cari se nutresce aceast’a Asociatiune, si vre (totu inteligenti’a din Pest’a) se faca imposibilu scopulu acesteia“. — Eu amu mai cetitu una data apelulu după ce mi s’a facutu acest’a imputare, dara eu nici cu o vorba nu amu aflatu amintita inteligen­ti’a romana din Pest’a in acelu apelu, cu ce dreptu identifica dlu H. cu societatea, care după cum singuru recunosce inca nici nu ecsiste, nu sciu, eu numai despre societatea infiintianda amu vor­­bitu, era nici decatu nu despre inteligenti’a din Pest’a; — despre acest’a — celu pucinu despre cea mai mare parte a ei, nici ca amu avutu causa de a vorbi, pentruca cei mai multi dintre inteligentii din Pest’a nici pana acuma nu au sprijinitu sco­purile Asociatiunei transilvane in acea mesura, in care s’ar fi potutu pretinde, si in care s’au ara­­tatu, ca voiu a sprijini societatea infiintianda pen­tru teatru. — Pentruca inteligenti’a din Pest’a a cond­usu a se form­a numit’a societate, de acolo nu urméza inca, ca eu amu trebuitu se intielegu pre inteligenti’a romana din Pest’a, candu amu scrisu despre societatea infiintianda, pentruca vedi dta die H. „conclusulu“ de a form­a inca nu e formarea societatei cu atatu mai putinu insusi societatea, era eu vorbindu numai despre societate, care inca nu ecsiste — nu amu potutu, da nici ca amu vroitu a atinge inteligenti’a din Pest’a! in desiertu ti­e dara si protestulu iu contra insi­­nuatiunei, care nici ca ecsiste! Mai cu m­ultu dreptu asiu pute se protestezu eu cu toata tari’a iu contra insinuatiunei ce o faci dta die H., candu vroindu a ti da bagu seama mai mare valoare protestului — nefundatu — nu -ti pregeti osteneal’a a insira pre toti cu numele, cari au luatu parte la conferinti’a din 28 Febr. a. c., — despre cari inse numai dtale sub ros’a amu se -ti spunu, ca una parte mare nici decatu nu a fostu de una părere cu dta si socii dtale in privinti’a teatrului, nu a recunoscutu necesitatea ar­dente a infiintiarei unui teatru, dara pentru pacea buna, pentru de a nu pati ca P. S. si eu a pre­­feritu a merge de sila cu dvastra! — ti-i asia puté insira cu numele pre toti, dara ine pricepu la curtenia de si nu sum gentlemauu —. Dar’ haid’ se concedenm — eu nu concedu­­ ca eu amu intielesu pre inteligenti’a din Pest’a —, negu, ca eu o amu incriminatii; — incriminare ar’ putea contiene vorbele m­ele, candu eu asiu fi disu, ca societatea — a vroitu seu vrea, adica cu acel’a scopu se constitue (seu conclude constituirea) ca se impedece, ca se subtraga poterile etc. — concedui, atunci ar’ fi incriminare intr’adeveru, inse eu nu amu disu, nici ca amu ateptatu asia ceva, nici ca voiu dice nici odata pentruca, după cum s’a potutu convinge ori si cine din cele scrise de mine in caus’a teatrului, eu in operatorii ideei infiintia­rei teatrului nationalu nu amu presupusu vointia rea, malitia, — ci neconsiderarea mai adancu a re­­ferintieloru si trebuintieloru nóstre, care nici decatu nu contiene incrimare. Si ca se te convingi, ca nu amu avutu voin­tia nici scopu de a incrimina,­­ti dechiaru de nou, ca eu sum convinsu si sustienu si voiu sustiene pana ce nu me voiu convinge de contrariu, ca „so­cietatea infiintianda pentru teatru“, va subtrage din poterile Asociatiunei transilv., deca aceasi va întinde activitatea si preste Transilvani’a — va subtrage, pentruca trebuie sa scie si dlu H., ca intre romanii din Transilvani­a férte pucini suntu caroru le pri­sos­e­s­c­e, cei mai multi nu dau si nu ajuta Aso­­ciatiunea trans., pentruca le prisosesce, ci -si tragu dela gura, după cum dice romanulu, — si ajuta mai multi numai ei sciu cum, — acuma déca voru mai trebui se dé si pentru teatru, spune-mi die­e, nu voiu fi destui, cari voiu dice, nu potu da si colo si colo, nu mai ajungu, fara voiu da diu­­metate pentru Asociatiune si diumetate pentru tea­tru, ori pote se dice: voiu da totu pentru teatru, ca pentru Asociatiune amu datu destulu, — ori —­are se spunu ori se tăcu? Cati dintre cei, cari au subscrisu in Pest’a cu sutele pentru teatru, suntu membri fundatori ori pre vieti’a ai celoru doue A­­sociatiuni pentru cultur­a poporului romanu? puneţi man’a pre anima die H. si spune-mi, care si cati dintre inteligenţii din Pest’a au sprijinitu si spri­­jinescu Asociatiunea din Aradu si Transilvani’a in mesur’a in care au subscrisu pentru teatru! — Asia data nu poate fi nici una indoiela, ca prin for­marea societății pentru teatru se va subtrage din UNGARI’A. Opositiunea Ungariei nu sta lo­cului, ca diet’a a decisu luarea in pertractare a proiectului de lege despre organisarea municipieloru si a com­uneloru, si „Magyar Újság“ publica o pro­vocare foarte înfocata din partea clubului de 48 ca­­tra poporu, ca se petitioneze din tóte locurile in contra introducerei acestui proiectu municipalu, ca nu le e destulu centralistiloru denumirea judecato­­riloru, prin care s’au facutu neputintióse comitatele, ci acum vreu ca se le taia si ultimulu firu alu vie­­tiei autonomice, si ii mai provoca, ca se se sub­­scria petitiunea ce se publică spre a fi catu de nu­­merosu representata. — In clubulu poporalu tienutu asupra organisa­­tiunei municipale se decise a se asterne petitiune la dieta. 12 puncte cuprindu doriniiele poporului din Bud’a-Pest’a, cari vise nici ca -si aducu aminte de pretensiunile nationaliloru in privinti’a limbei; si arondările le dorescu numai pentru înlesnirea ad­­ministratiunei. Clubulu dep. romani se fia salutatu si aplau­­datu din toate partile — pe langa recunosciintia, — deca va mai lupta in sensulu invoirei in caus’a na­tionale, — se resuné plagele lumei de spresiunile recunosciintiei. — — Un’a telegrama din 29 Maiu ne auuncia, ca vice-presiedintele tablei magnatiloru a tram­isu o cercularia catra toti membrii, cu fara osebire si cei facultati se se afle la siedinti’a dietala indisa pe 2 Iuniu, fiinduca se voru pertracta proiecte de legi foarte importante. Br. Eötvös deschise adunarea anuala a acade­miei maghiare in 18. Ore candu se va deschide si sied, academiei scientifica romana din Bucuresci ? Maghiarii aplauda desfacerea senatului si a dieteloru in Cislautanita si indata, după ce se de­numi Kerkăpolyi ministru de finantie uug., Gorovó, min. de comunicatiune si Szlávy ministru de co­­merciu, porni c. Andrássy la Vien’a, ca se midiu­­locesca adunarea delegatiuniloru. — Dela consiliulu din Rom’a reporta diurnalele cu unu ce grandiosu, cumca primatele Ungariei Ioane Simor a tionutu o cuventare in siedinti’a din 20 Maiu in contra infalibilitatii, care face mare im­­presiune, incatu după finire primi mai multe gra­tulări si stringeri de mana. Se crede, ca episcopii austro-unguri voru fi mai toti in contra infalibili­­tatii, or’ pe Rosalia poate se voru reintorce părinții pe a­casa. — In Croați’a Agramu, cu ocasiunea demon­­stratiunei dela monumentulu Jellacic, făcută din partea nationaliloru in 20 Maiu, se făcură multe arestări, intre cari se afla 4 jurişti, 2 advo­caţi si unu concipientu. Toti juriştii croaţi dela academi­a croata emisera o resolutiune a parasi pre­legerile, pana candu se va da satisfactiune pentru tractarea acesta brutala a colegiloru loru. Depu­­tatiuni de orasiauii interpelară pe consululu cetatii si pe siefulu sectiunei Zlatarovic despre acestea a­­restari si ambii respinseră responsabilitatea. De­­putatiunile fura salutate de catra o multime de po­poru cu Zsm­­o neincetate. Naţionalii astepta cu nerăbdare denumirea episcopului Strossmayer cu ar­­chiepiscopu, care posede cele mai viue simpathie la naţionalii croaţi, atatu pentru lupt’a lui cu naţio­nalii catu si pentru lupt’a in contra reactiunei si augustarei libertăţii in conciliulu din Rom’a. — poterile, din cari se nutresce Asociatiunea trans. si si eu numai atat’a amu voitu se dicu. (Va urma.) Cîraeciu­ (Graz) 5 Maiu 1870. Ce voiescu nemţii din Cislautani’a?! (Capetu.) In momentulu candu poporale opresate înce­pură a se deşteptă la lumin’a libertatiei din letar­­gi’a secularia a tiranismului, si slovenii sudului în­cepură a se scutura si a veni la coscienti’a loru naţionala, si totu atunci li se nascu­ idea de „Uni­tate naţionala“. Krainulu unde se afla o masa compacta de sloveni, Stiri’a sudica, Carinti’a si ce­lelalte provincie, in care se afla majoritate de slo­veni voru se se incorporeze in unu corpu politicii. Acésta idea fu sprimata inca in anulu 1848 de Dr. Bleiweisz unului din cei de frunte capi ai slo­­veniloru, si de atunci incoce se desbatu cu multa dibacia atatu prin dinaristic­a slava catu prin ta­­boruri (adunari de poporu) si diete. Totu spre desbaterea si vulgarisarea acestei idee se tienu mul­time de taboruri; in tóate anghiuletiele locuite de sloveni suntu proiectate taboruri, cari suntu fóarte cercetate de poporu. Astfeliu se tienu in 2 Maiu in Talmanu unu taboru, la care participară preste 8000 sloveni, cari se declarara cu unanimitate en­­tusiasmata pentru Slove­ni’a. Necesitatea acestei „Sloveni’a“ o argumenteza densii prin 2 puncte: 1. numai pre asta cale poate fi asecurata ecsistenti’a si desvoltarea loru natio­nala. 2. Imperiulu austriacu ar’ castiga la sudu unu bulevardu asecuratoru pentru totudeuu’a. Poporatiunea ce ar’ impopora asta Sloveni’a inca nici nu se suie la 2 milioane, cam egala cu po­poratiunea romana din Transilvani’a. In Carinti’a din 350.000 la 100.000 suntu slavi. In Stiri’a sudica la 400.000, in celelalte provincia mai mici cu totulu la­olalta 200.000, or’ in Crain’a mai tota poporatiunea e slava. Capital’a proiectatei „Sloveni’a“ ar’ fl Laibachulu. Acest’a e schiti’a programei, cu care se pre­­gatescu slavii dela sudu, ca se lu asterna lui Po­­tocky, si pentru a cărui realisare -si voru continuă lupta. Discordi’a si orb’a neunire ce si-au bagatu nasulu si intre densii spre bucuri’a inimiciloru sei, le va causa multa dauna. Ei (ca si cechii din Boemi’a) suntu impartiti in 2 castre, a betraniloru, ce tienu cu clericalii si a teneriloru ce contemna clericalismulu. Germanii usiteaza aceasta desbinare intru folosulu loru, ma se incerca din toate poterile a atrage pre partitia tenera in partea loru. Amu voitu a impartasi acestea on. publicu ro­manu anume numai ca se vada si se se convinga despre contrastulu dintre Trans- si Cislaitani’a, si se vada catu de afundu suntu inradecinate subli­mele idei de unitate nationala si independentia, in animele poporeloru. Repetiescu, ce contrastu este intre Trans- si Cislaitani’a. Pre candu bietiloru ardeleni nu li este ertatu nici a protesta contra ra­­pirei scumpei loru patrie, nici a se pronunciâ pen­tru autonomi’a si independenti’a ei ce au avutu sedii intregi; — aici slavii sudului se incérca a face regate noua, cari dera nici nu au mai ecsi­­statu, aici se incérca a cruntâ din cea si din cea tiara cate o bucățică spre asi intemeia Sloveni’a loru dorita. Pro candu in Transilvani’a pronunciamentulu liberu alu ideeloru, opiniuniloru si convictiuniloru sale suntu timbrate de crime, si cei ce se cuteza se pronuncia astfeliu precum le dictéza ratiunea si le sioptesce anim’a loru de ardeleni, suntu trasi la tribunale si aruncaţi in fundulu temnitiloru, ca nici morţii nu suntu scutiti de aceste incusatiuni moderne ale Translaitaniei din sect. a 19, pre a­­tunei slavii nu numai ai sudului, dara si ai nordu­lui Austriei cis. făcu adunari nationale sub ceriulu liberu, buna era ca a romaniloru din 15 Maiu 48, unde si dau cursu liberu tuturoru sentimenteloru, aspiratiuniloru si convingeriloru sale. « Ce ar’ face ungurasii nostri de a caroru libe­­ralismu se duce veste si poveste, ce ar’ face dicu candu romanii se ar’ incerca a form­a astfeliu de adunari nationale, unde se da ocasiune poporului se-si esprime dorerile si suferintiele lui, precum li­­berile sale dorintie si convingeri, ca se-si pronun­­cie liberu voi’a si se-si proclame drepturile sale, cu cari l’au donatu mam’a natura?! Ce ar’ face ministeriulu lui Andrássy, candu ardelenii d­ e. ar’ face o adunare nationala nu in campulu libertatiei, ci in altu locu d. e. in campulu Turdei spre a se consulta nu despre unitatea celoru 3 milioane a romaniloru dintre Tisla si Carpatii sud-estici in o Romania transcarpatina, analoga Slove­niei, sau spre a restitui o Dacia traiana, la care au mai mare dreptu decatu slovenii sudului, — ci singuru nu­mai spre a se pronuncia liberu in faci’a lumei a ceriului si a lui Ddieu, numai pre langa conservarea autonomiei si a independintiei Transilvaniei, si ar’ pro­testă in contra uniunei decretate fara densii, cna in contra voiei loru??! Ce ar’ face ungurii intrebu­ facia cu o asia miscare a romaniloru ardeleni? — Ce absurditate poţi intreba si tu — rai va respunde publiculu romanu împreuna cu cita die Redactore. —­au nu vedi, ca numai pentru unu simplu pro­­nunciamentu era se neincarcereze intrega natiunea ro­mana, ca nici nu le ajunge temnitiele din intrega Ungari’a spre a intemnitia 3 milioane, ci ar’ fi tre­buitu se-si mai împrumute cateva de prinAsi’a? si cine scie de unde, pentru care pronunciamentu scumpulu nostru frate Al. Romanu si astadi sufere martirulu. Cum poti face asia o asemenare intre libertatea dela noi si cea din Cislautani’a, pre candu intre aceste 2 parti ale Austriei este prapastia mare. Intr’adeveru, ca constitutionalismulu e introdusu de multi ani preste toata Austri’a, inse la noi in Un­gari’a se practiseza mai cu succesu prin r­e­g­a t­u l­u fi del esi u si esposesionarea comuneloru intregi. Astfel nu -mi va respunde publiculu romanu la minunat­a mea comparatiune, si eu i dau totu drep­­tulu, pentruca cunoscu severismulu ungurescu cu

Next