Gazeta Transilvaniei, 1870 (Anul 33, nr. 1-102)
1870-05-23 / nr. 40
cu iubirea de tier’a sa si de poporulu romanu totudeun’a s’a fantu (?) vine in „Gazet’a Transilvaniei“ si trantesce in faci’a a tata (?) inteligenti’a din Pest’a, ca ea (inteligenti’a) vre se impedece prosperarea Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu si ca ea (inteligenți’a) vre se impartia si se subtraga poterile, din cari se nutresce aceast’a Asociatiune, si vre (totu inteligenti’a din Pest’a) se faca imposibilu scopulu acesteia“. — Eu amu mai cetitu una data apelulu după ce mi s’a facutu acest’a imputare, dara eu nici cu o vorba nu amu aflatu amintita inteligenti’a romana din Pest’a in acelu apelu, cu ce dreptu identifica dlu H. cu societatea, care după cum singuru recunosce inca nici nu ecsiste, nu sciu, eu numai despre societatea infiintianda amu vorbitu, era nici decatu nu despre inteligenti’a din Pest’a; — despre acest’a — celu pucinu despre cea mai mare parte a ei, nici ca amu avutu causa de a vorbi, pentruca cei mai multi dintre inteligentii din Pest’a nici pana acuma nu au sprijinitu scopurile Asociatiunei transilvane in acea mesura, in care s’ar fi potutu pretinde, si in care s’au aratatu, ca voiu a sprijini societatea infiintianda pentru teatru. — Pentruca inteligenti’a din Pest’a a condusu a se forma numit’a societate, de acolo nu urméza inca, ca eu amu trebuitu se intielegu pre inteligenti’a romana din Pest’a, candu amu scrisu despre societatea infiintianda, pentruca vedi dta die H. „conclusulu“ de a forma inca nu e formarea societatei cu atatu mai putinu insusi societatea, era eu vorbindu numai despre societate, care inca nu ecsiste — nu amu potutu, da nici ca amu vroitu a atinge inteligenti’a din Pest’a! in desiertu tie dara si protestulu iu contra insinuatiunei, care nici ca ecsiste! Mai cu multu dreptu asiu pute se protestezu eu cu toata tari’a iu contra insinuatiunei ce o faci dta die H., candu vroindu a ti da bagu seama mai mare valoare protestului — nefundatu — nu -ti pregeti osteneal’a a insira pre toti cu numele, cari au luatu parte la conferinti’a din 28 Febr. a. c., — despre cari inse numai dtale sub ros’a amu se -ti spunu, ca una parte mare nici decatu nu a fostu de una părere cu dta si socii dtale in privinti’a teatrului, nu a recunoscutu necesitatea ardente a infiintiarei unui teatru, dara pentru pacea buna, pentru de a nu pati ca P. S. si eu a preferitu a merge de sila cu dvastra! — ti-i asia puté insira cu numele pre toti, dara ine pricepu la curtenia de si nu sum gentlemauu —. Dar’ haid’ se concedenm — eu nu concedu ca eu amu intielesu pre inteligenti’a din Pest’a —, negu, ca eu o amu incriminatii; — incriminare ar’ putea contiene vorbele mele, candu eu asiu fi disu, ca societatea — a vroitu seu vrea, adica cu acel’a scopu se constitue (seu conclude constituirea) ca se impedece, ca se subtraga poterile etc. — concedui, atunci ar’ fi incriminare intr’adeveru, inse eu nu amu disu, nici ca amu ateptatu asia ceva, nici ca voiu dice nici odata pentruca, după cum s’a potutu convinge ori si cine din cele scrise de mine in caus’a teatrului, eu in operatorii ideei infiintiarei teatrului nationalu nu amu presupusu vointia rea, malitia, — ci neconsiderarea mai adancu a referintieloru si trebuintieloru nóstre, care nici decatu nu contiene incrimare. Si ca se te convingi, ca nu amu avutu vointia nici scopu de a incrimina,ti dechiaru de nou, ca eu sum convinsu si sustienu si voiu sustiene pana ce nu me voiu convinge de contrariu, ca „societatea infiintianda pentru teatru“, va subtrage din poterile Asociatiunei transilv., deca aceasi va întinde activitatea si preste Transilvani’a — va subtrage, pentruca trebuie sa scie si dlu H., ca intre romanii din Transilvania férte pucini suntu caroru le prisosesce, cei mai multi nu dau si nu ajuta Asociatiunea trans., pentruca le prisosesce, ci -si tragu dela gura, după cum dice romanulu, — si ajuta mai multi numai ei sciu cum, — acuma déca voru mai trebui se dé si pentru teatru, spune-mi diee, nu voiu fi destui, cari voiu dice, nu potu da si colo si colo, nu mai ajungu, fara voiu da diumetate pentru Asociatiune si diumetate pentru teatru, ori pote se dice: voiu da totu pentru teatru, ca pentru Asociatiune amu datu destulu, — ori —are se spunu ori se tăcu? Cati dintre cei, cari au subscrisu in Pest’a cu sutele pentru teatru, suntu membri fundatori ori pre vieti’a ai celoru doue Asociatiuni pentru cultura poporului romanu? puneţi man’a pre anima die H. si spune-mi, care si cati dintre inteligenţii din Pest’a au sprijinitu si sprijinescu Asociatiunea din Aradu si Transilvani’a in mesur’a in care au subscrisu pentru teatru! — Asia data nu poate fi nici una indoiela, ca prin formarea societății pentru teatru se va subtrage din UNGARI’A. Opositiunea Ungariei nu sta locului, ca diet’a a decisu luarea in pertractare a proiectului de lege despre organisarea municipieloru si a comuneloru, si „Magyar Újság“ publica o provocare foarte înfocata din partea clubului de 48 catra poporu, ca se petitioneze din tóte locurile in contra introducerei acestui proiectu municipalu, ca nu le e destulu centralistiloru denumirea judecatoriloru, prin care s’au facutu neputintióse comitatele, ci acum vreu ca se le taia si ultimulu firu alu vietiei autonomice, si ii mai provoca, ca se se subscria petitiunea ce se publică spre a fi catu de numerosu representata. — In clubulu poporalu tienutu asupra organisatiunei municipale se decise a se asterne petitiune la dieta. 12 puncte cuprindu doriniiele poporului din Bud’a-Pest’a, cari vise nici ca -si aducu aminte de pretensiunile nationaliloru in privinti’a limbei; si arondările le dorescu numai pentru înlesnirea administratiunei. Clubulu dep. romani se fia salutatu si aplaudatu din toate partile — pe langa recunosciintia, — deca va mai lupta in sensulu invoirei in caus’a nationale, — se resuné plagele lumei de spresiunile recunosciintiei. — — Un’a telegrama din 29 Maiu ne auuncia, ca vice-presiedintele tablei magnatiloru a tramisu o cercularia catra toti membrii, cu fara osebire si cei facultati se se afle la siedinti’a dietala indisa pe 2 Iuniu, fiinduca se voru pertracta proiecte de legi foarte importante. Br. Eötvös deschise adunarea anuala a academiei maghiare in 18. Ore candu se va deschide si sied, academiei scientifica romana din Bucuresci ? Maghiarii aplauda desfacerea senatului si a dieteloru in Cislautanita si indata, după ce se denumi Kerkăpolyi ministru de finantie uug., Gorovó, min. de comunicatiune si Szlávy ministru de comerciu, porni c. Andrássy la Vien’a, ca se midiulocesca adunarea delegatiuniloru. — Dela consiliulu din Rom’a reporta diurnalele cu unu ce grandiosu, cumca primatele Ungariei Ioane Simor a tionutu o cuventare in siedinti’a din 20 Maiu in contra infalibilitatii, care face mare impresiune, incatu după finire primi mai multe gratulări si stringeri de mana. Se crede, ca episcopii austro-unguri voru fi mai toti in contra infalibilitatii, or’ pe Rosalia poate se voru reintorce părinții pe acasa. — In Croați’a Agramu, cu ocasiunea demonstratiunei dela monumentulu Jellacic, făcută din partea nationaliloru in 20 Maiu, se făcură multe arestări, intre cari se afla 4 jurişti, 2 advocaţi si unu concipientu. Toti juriştii croaţi dela academia croata emisera o resolutiune a parasi prelegerile, pana candu se va da satisfactiune pentru tractarea acesta brutala a colegiloru loru. Deputatiuni de orasiauii interpelară pe consululu cetatii si pe siefulu sectiunei Zlatarovic despre acestea arestari si ambii respinseră responsabilitatea. Deputatiunile fura salutate de catra o multime de poporu cu Zsmo neincetate. Naţionalii astepta cu nerăbdare denumirea episcopului Strossmayer cu archiepiscopu, care posede cele mai viue simpathie la naţionalii croaţi, atatu pentru lupt’a lui cu naţionalii catu si pentru lupt’a in contra reactiunei si augustarei libertăţii in conciliulu din Rom’a. — poterile, din cari se nutresce Asociatiunea trans. si si eu numai atat’a amu voitu se dicu. (Va urma.) Cîraeciu (Graz) 5 Maiu 1870. Ce voiescu nemţii din Cislautani’a?! (Capetu.) In momentulu candu poporale opresate începură a se deşteptă la lumin’a libertatiei din letargi’a secularia a tiranismului, si slovenii sudului începură a se scutura si a veni la coscienti’a loru naţionala, si totu atunci li se nascu idea de „Unitate naţionala“. Krainulu unde se afla o masa compacta de sloveni, Stiri’a sudica, Carinti’a si celelalte provincie, in care se afla majoritate de sloveni voru se se incorporeze in unu corpu politicii. Acésta idea fu sprimata inca in anulu 1848 de Dr. Bleiweisz unului din cei de frunte capi ai sloveniloru, si de atunci incoce se desbatu cu multa dibacia atatu prin dinaristica slava catu prin taboruri (adunari de poporu) si diete. Totu spre desbaterea si vulgarisarea acestei idee se tienu multime de taboruri; in tóate anghiuletiele locuite de sloveni suntu proiectate taboruri, cari suntu fóarte cercetate de poporu. Astfeliu se tienu in 2 Maiu in Talmanu unu taboru, la care participară preste 8000 sloveni, cari se declarara cu unanimitate entusiasmata pentru Sloveni’a. Necesitatea acestei „Sloveni’a“ o argumenteza densii prin 2 puncte: 1. numai pre asta cale poate fi asecurata ecsistenti’a si desvoltarea loru nationala. 2. Imperiulu austriacu ar’ castiga la sudu unu bulevardu asecuratoru pentru totudeuu’a. Poporatiunea ce ar’ impopora asta Sloveni’a inca nici nu se suie la 2 milioane, cam egala cu poporatiunea romana din Transilvani’a. In Carinti’a din 350.000 la 100.000 suntu slavi. In Stiri’a sudica la 400.000, in celelalte provincia mai mici cu totulu laolalta 200.000, or’ in Crain’a mai tota poporatiunea e slava. Capital’a proiectatei „Sloveni’a“ ar’ fl Laibachulu. Acest’a e schiti’a programei, cu care se pregatescu slavii dela sudu, ca se lu asterna lui Potocky, si pentru a cărui realisare -si voru continuă lupta. Discordi’a si orb’a neunire ce si-au bagatu nasulu si intre densii spre bucuri’a inimiciloru sei, le va causa multa dauna. Ei (ca si cechii din Boemi’a) suntu impartiti in 2 castre, a betraniloru, ce tienu cu clericalii si a teneriloru ce contemna clericalismulu. Germanii usiteaza aceasta desbinare intru folosulu loru, ma se incerca din toate poterile a atrage pre partitia tenera in partea loru. Amu voitu a impartasi acestea on. publicu romanu anume numai ca se vada si se se convinga despre contrastulu dintre Trans- si Cislaitani’a, si se vada catu de afundu suntu inradecinate sublimele idei de unitate nationala si independentia, in animele poporeloru. Repetiescu, ce contrastu este intre Trans- si Cislaitani’a. Pre candu bietiloru ardeleni nu li este ertatu nici a protesta contra rapirei scumpei loru patrie, nici a se pronunciâ pentru autonomi’a si independenti’a ei ce au avutu sedii intregi; — aici slavii sudului se incérca a face regate noua, cari dera nici nu au mai ecsistatu, aici se incérca a cruntâ din cea si din cea tiara cate o bucățică spre asi intemeia Sloveni’a loru dorita. Pro candu in Transilvani’a pronunciamentulu liberu alu ideeloru, opiniuniloru si convictiuniloru sale suntu timbrate de crime, si cei ce se cuteza se pronuncia astfeliu precum le dictéza ratiunea si le sioptesce anim’a loru de ardeleni, suntu trasi la tribunale si aruncaţi in fundulu temnitiloru, ca nici morţii nu suntu scutiti de aceste incusatiuni moderne ale Translaitaniei din sect. a 19, pre atunei slavii nu numai ai sudului, dara si ai nordului Austriei cis. făcu adunari nationale sub ceriulu liberu, buna era ca a romaniloru din 15 Maiu 48, unde si dau cursu liberu tuturoru sentimenteloru, aspiratiuniloru si convingeriloru sale. « Ce ar’ face ungurasii nostri de a caroru liberalismu se duce veste si poveste, ce ar’ face dicu candu romanii se ar’ incerca a forma astfeliu de adunari nationale, unde se da ocasiune poporului se-si esprime dorerile si suferintiele lui, precum liberile sale dorintie si convingeri, ca se-si pronuncie liberu voi’a si se-si proclame drepturile sale, cu cari l’au donatu mam’a natura?! Ce ar’ face ministeriulu lui Andrássy, candu ardelenii d e. ar’ face o adunare nationala nu in campulu libertatiei, ci in altu locu d. e. in campulu Turdei spre a se consulta nu despre unitatea celoru 3 milioane a romaniloru dintre Tisla si Carpatii sud-estici in o Romania transcarpatina, analoga Sloveniei, sau spre a restitui o Dacia traiana, la care au mai mare dreptu decatu slovenii sudului, — ci singuru numai spre a se pronuncia liberu in faci’a lumei a ceriului si a lui Ddieu, numai pre langa conservarea autonomiei si a independintiei Transilvaniei, si ar’ protestă in contra uniunei decretate fara densii, cna in contra voiei loru??! Ce ar’ face ungurii intrebu facia cu o asia miscare a romaniloru ardeleni? — Ce absurditate poţi intreba si tu — rai va respunde publiculu romanu împreuna cu cita die Redactore. —au nu vedi, ca numai pentru unu simplu pronunciamentu era se neincarcereze intrega natiunea romana, ca nici nu le ajunge temnitiele din intrega Ungari’a spre a intemnitia 3 milioane, ci ar’ fi trebuitu se-si mai împrumute cateva de prinAsi’a? si cine scie de unde, pentru care pronunciamentu scumpulu nostru frate Al. Romanu si astadi sufere martirulu. Cum poti face asia o asemenare intre libertatea dela noi si cea din Cislautani’a, pre candu intre aceste 2 parti ale Austriei este prapastia mare. Intr’adeveru, ca constitutionalismulu e introdusu de multi ani preste toata Austri’a, inse la noi in Ungari’a se practiseza mai cu succesu prin rega tu lu fi del esi u si esposesionarea comuneloru intregi. Astfel nu -mi va respunde publiculu romanu la minunata mea comparatiune, si eu i dau totu dreptulu, pentruca cunoscu severismulu ungurescu cu