Gazeta Transilvaniei, 1870 (Anul 33, nr. 1-102)

1870-02-25 / nr. 16

Gazet’a eso de 2 ori: Mercurea si Dumineca, Fai’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu : pe 1 anu 10 fl., pe Vi 3 fl. v. a. Tieri esterne 16 fl. v. a. pe unu anu sdu 3 galbini mon. sunatoria. Anu iu AAANS. Se prenumera la postele’ c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 cr. Tacs’a timbrata a 30 cr. de fiacare publicare. Nr. 16. Brasiovu 9 Martiu 25 Februariu 1870. MONARCHIC AUSTRO-UNGARICA. Transilvani’a. f Sciie trista! Bravulu dep. dietale IoaneFig.Cucii a repausatu in 5 Martiu in Pest’a. Mare dauna, ca era unu bunu nou operatoriu alu intereseloru romane nationale. Fia’i trerin’a usiera si memori’a eterna! — Constituirea represent, generali a fostiloru granitiari romani pin regim. B. Fagarasiu 4 Martiu 1870. Domnule Redactorul In 26 Februariu a. c. representanti’a fostiloru militari de frontiera din regimentulu I romanii s’a intrunitu in Sabinia in localitatea cancelariei asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. La 9 ore demanati’a d. Stezaru capitanu in pensiune că presiedinte alu comitetului in cuvente bine alese descopere, ca basea intrunirei e ordinatiunea ministeriale din 18 Iuliu an. tr. Nr. 319 indreptata catra Escelenti’a Sa d. comisariu reg. si totudeodata saluta representanti’a generale cu multa căldură. — După verificare provoca se-si alega din midiuloculu loru unu presiedinte pentru conducerea lucrariloru. Membrii presenti in numeru de 23 aclama de presiedinte cu unanimitate pred. baronu Ursu de Mărgineni colonelulu si gloriosulu erou alu insulei Lisia. Acestu barbătu cu mari merite pentru armata imperiala ocupandu scaunulu presidiale după una scurta dara precisa introductiune dechiara siedinti’a de deschisa, si totudeodata pune la ordinea dilei cetirea ordinatiuniloru ministeriale, precum si autografulu Maiestatei Sale c. r. apost, din 27 Augustu 1861 incatu acestea se referesce la fondulu de montura alu acestui regiraentu. — Capitanulu Stezaru face relatiune despre lucrările mai insemnata ale comitetului, si starea fondului, apoi împarte membriloru cate unu ecsemplariu din proiectulu de statute elaborata de membrii comitetului. In urma acesteia după discusiuni din mai multe parti se alege una comisiune de trei însărcinata cu ecsaminarea starei fondului, si a lucrariloru comitetului, or’ alfa destepte cu prelucrarea proiectului de statuie, si cu compunerea unei representatiuni relativa la p. 3 alu ordinatiunei ministeriale de mai susu. Ambe comisiunile -si împliniră misiunea cu multu zelu. In siedinti’a din 28 s’a ascultatu cu multa atențiune relatiunea comisiunei prime. — Din acést’a aflu necesariu a comunică on. publicu urmatoriale: Comisiunea emisa a cercetatu cu toata scrupulositatea actele aflatorie in archivulu comitetului relative la fondulu de monturu, dara de pre timpulu desfiintiarei regimentului nu lu poate numi in cifre. Totu ce s’a aflatu in acestu respectu se dateza dela infiintiarea comitetului incece, caruia s’au comunicatu doue conspecte finali. — După acestea starea fondului pre am. 1805, in obligațiuni de statu eră — 205.650 fl., in bani gata 32.663 fl. 82^2 cr. 238.313 fl. 82^2 cr. pre anulu 1867, in obligațiuni 256.350 fl. in bani gata 21.475 fl. 15 cr. 277.825 fl. 15 cr. pre anulu 1869, in obligațiuni 279.837 fl. 50 cr. interesele acestui capitalu 13.991 fl. 85 cr. 293.829 fl. 37 cr. v. a. Din datele aceste se poate vedea, ca fondulu a crescutu din anu in anu cumparanduse cu banii disponibili obligatiuni de statu. Spesele preliminate din acestu fondu cu scirea si involirea comitetului suntu. 1. Pentru festa compania a 11-a pre an. 1866/7 si de atunci incoce anualmente cade 600 fl. v. a. spre sustienerea scólei normale publice din Ohab’a. 2. Pentru fosta comp. a 12-a incepundu din an. scol. 1867/8 cate 600 fl. v. a. spre sustienerea scóleloru capitale din Tohanulu vechiu si Cinciari. 3. Pentru comp. a 8-a incepundu din anulu 1867/8 cate 600 fl. pentru scól’a centrale din Vistea inferióra. 4. Pentru repararea scólei din Mărgineni din competenti’a fostei comp. a 10-a 134 fl. v. a. 5. Pentru repararea scólei din Vestenu 150 fl. v. a. 6. D. G. Gusteila Negrea stipendiu de cate 120 fl. pre trei ani in contulu cuoteloru comp. a 9-a a 10-a si a aripei husariloru de Deseani 7. Studentelui Arone Poparadu pre doi ani cate 120 fl. a. in contulu cuotei aripei de Deseani. Fara de a fi fostu intrebatu comitatulu s’au datu in contulu comp. a 6-a spre scopuri scolastice cate 600 fl. incepandu din 1867/8. S’a comunicatu comitetului una copia din ordinatiunea guberniale cu datulu 30/7 ex 1868 Nr. 14.260 catra perceptoratulu din Hatiegu, prin care se face cunoscutul a) cumca s’au asemnatu pentru doi invetiatori dela scel’a din Riu albu a 212 fl. si a 108 , 320 fl., spese 20 fl.; b) pentru scól’a din Nagy-Bár 120 fl., cortelu 26 fl.; c) pentru unu invetiatoriu la scól’a din Vulcanu incepandu din 1/9 1867 — 48 fl. Afara de acestea potu se mai fia si alte adsemnatiuni inaiate de infiintiarea comitetului, despre cari comisiunea esmisa n’a fostu in pusetiune a ne lumina. Pentru trebuintiele comitetului s’a asemnatu preste totu 800 fl. v. a., inse spesele acestuia incepandu din an. 1863 au fostu mai mari cu 32 fl. v. a. Comisiunea acestea si-a incheiatu relatiunea sa cu acea propunere, ca comitetulu pre venitoriu se nu sufere nici una ingerintia străină in despunerea cu fondulu scolasticu, ceea ce s’a si primitu si trecutu in statute. Din lucrările comitetului mai principali amintescu a) remustratiunile ce le-a facutu in respectulu fondului de provente acum incameratu, carele după nici o lege nu se pote elibera de servitutele sale si ar fi indetoratu se sustiena singuru singurelu scolele din Vaida-Recea, Orlatu si Hatiegu; b) respunsurile in casuri de diferintia cu ven. ordinariatu alu Lugosiului; c) energioas’a aparare a comitetului in contra pretensiunei de a se plati cateva miifloreni in chipu de desdaunare din acestu fondu actualiloru posesori ai muntiloru revindecati. Totu in 28 a venitu la ordinea dilei si a doua comisiune, alu careia reporteru mai antaiu cetesce representatiunea catra inaltulu ministeriu. Ansa la acesta a datu punctulu alu treilea din ordinatiunea ministeriale citata in fruntea acestui articulu, in care se dice, „ca de orace in autografulu Mai. Sale c. r. ap. din 27 Augustu 1861 este espresu enunciatu, cumca din fondulu de sub cestiune au se participă si husarii de frontiera de naţionalitate romana, cari locuiescu amestecati cu ceilalti granitiari, asia husariloru dela Dobr’a inca e de a li se face parte cuvenintiosa si a se admite in representantia.“ Adunarea generale s’a simtitu indetorata a remustra aratandu, ca ordinatiunea minist, in sensulu acesta n’a potutu se provină, decatu din o eróre orecare, dens’a ne admitendu representantia Dobreniloru e pre terenulu înaltului autografu si lucra consomu ordinatiuniloru guberniale transilvane din 20 Iuliu 1868 Nr. 8129, din 1 Februariu 1869 Nr. 28.594 ex 1868, prin care acesta causa e resoluta in favoarea fostei aripe de Deseani, si Dobrenii se eschidu cu totulu cu unii ce n’au fostu amestecati cu pedestrimea. Acesta representatiune s’a primitu fara de nici o modificare, apoi a urmatu proiectulu de statute, dupa cum acel’a s’a prelucratu in simlu comisiunei esmise. Discusiunea generale si speciale asupra acestuia a trenutu mai bine de o dî si diumetate. Spre informarea publicului amu aflatu necesariu a însemnă, ca statutele asia dupa cum s’au primitu in adunarea generale constau din 41 §i. — Utilamentele statutelor«« suntu urmatoriele: Fondulu de montura se preface in fondu scolasticu alu fostiloru granitiari din regimentulu I romanu pentru sustienerea si redicarea scóleloru populari, consta din restulu fondului de montura de pre timpulu desfiintiarei regimentului, din venitulu muntiloru revindecati pana candu acelia s’au luatu din interesele aceloru capitale. Averea fondului se representeaza, inspectioneaza si controleaza de insisi proprietarii că una reuniune privata cu propri’a sa avere, prin unu corpu morale sub numirea: „representanti’a generale a fostiloru granitiari din I reg. romanu“, — se intrunesce totu la trei ani in Sabinia, constă din cate doi deputati ai fiacarei foste companie, precum si a aripei de husari de Deseani cu socii 26. — Modalitatea alegerei acestora. Administrarea manipularea si aplicarea fondului se ecsercita prin unu comitetu alesu de representanti la generale pre trei ani, ce are 10 membrii ordinari si 3 suplenti. Modrulu de purcedere alu acestuia in lucrările sale, si detorinitele lui facia cu adunarea generale. Modulu manipularei si aplicarei fondului: Capitalulu se dechiara de neatingibile, si numai despre interesele aceluia se poate despune, — se făcu 13 parti strictu egale, din cari se se sustiena, cate una scola popularia centrale. — In ensure recerute de pusetiunea topografica a singurateciloru comunități tienitorie de una si aceeași compania se concedu cate doue scóle, unde comunele ar’ fi fórte depărtate un’a de alt’a, si numerulu fostiloru granitiari ar’ fi atatu de micu incatu din cuot’a, ce le compete, nu si-ar’ pote redică si sustiene una scóla bunisiera, li se voru asemnă subventiuni. Deocamdată se voru imparti numai 85 percente, restulu se va capitalisă, altu cum amplificarea dotatiunei singurateceloru companie se reserva adunarei generale. Dupa primirea statuteloru s’a alesu una comisiune verificatoria, apoi multu meritatulu d. presiedinte tieun unu cuventu de inchiare. Din acesta mi permitu a insemnă aici numai pasagiulu: „Voliu consanti restulu vietiei mele pentru iubit’a mea naţiune, si in specie pentru binele si înflorirea populatiunei din regimentulu, in care vne amu nascutu.“ Unulu din membrii de facta ei multiumi in termini caldurosi pentru intielept’a conducere, si esprima acea convictiune, ca fiacarele din celi de facia se bucura din tota anim’a sa pentru acest’a sincera apromisiune, ca ce tari’a caracterului iubitului loru presiedinte trecutu prin atatea probe de focu le dă garanti’a cea mai secura, — apoi estramu din sal’a adunarei intre repetite strigări se traiasca presiedintele, si fiacare s’a reintorsu la ale sale, petrunsu de stim’a bărbatului pre catu de martiale in esteriorulu seu pre atatu de afabilii si placutu in conversatiune. — Antonelli m p. Siopteriu 11 Febr. 1870. (Capetu.) Si cine ar’ crede ? ca infioratoriele ilusiuni gătite si publicate de din coresp. suntu numai jucaria, pre langa bot’a aceea, care umanulu d. dela Sangeorgiu de campia, cu mare bravura a mesurat’o pre spatele unui sermanu romanu din Sangeorgiu din campi’a? — Elu quidem — înaintea judecătoriei eterne astepta dejudecarea dlui Simon Laji, pre candu dlui dela judecatori’a comitatensa eliberarea de sub cercetare. Dar’ inca bot’a aceea ce a gresitu, cu care a com^tu pre unu veru alu seu, pentru care bravura pedeps’a dictata de 50 fl. v. a. nici pana astadi nu a platit’o?