Gazeta Transilvaniei, 1870 (Anul 33, nr. 1-102)

1870-03-28 / nr. 25

venerandului comitetu aluAsociatiunei etc. prin oferirea conlucrării si a sacrificialoru nóstre! Redactiunea intra din minutulu acesta in servitiulu comitetului Asociatiunei romane. Demanda Preave­­nerate si vomu sacrifica restantele poteri urgentii opului inceputu, intrandu totu deodata intre toate clasele enumerate de contribuiri cu toata famili’a. Ddieu se ne ajute!!! — Barbarism» *). Toata lumea civilisata s’a luptatu si se lupta contra tortureloru, in multe locuri cu efectu, — dara la noi in T r a n s i l v a n i ’a decurge barbaris­­mulu si acuma că in seclulu trecutu, desfatanduse in torture prin dictari’a boteloru, — ce, nu de multu, se dicu a fi sterse prin diet’a. La Olpretu cu ocasiunea asentarei in 25 Fe­­bruariu a. c. unu june romanu mergea pe drumu nepasatoriu, fiindu pucinu — cam traitu, — candu de­odata era se se urce pe elu o careta cu doi cai, — in care siedea comodu marele solgabireu din cerculu Surducului Vălya Ferencz. — Junele ca se scape de periclu amenintiatoriu — ei prinse caii de Irene, — lasandui, dupace a feritu din antea loru — a-si continuă calea. Junele s’a infaciosiatu înaintea comisiunei a­­sentatorie si dupace a esitu afara, — fara a fi in­­trebatu ceva, fii trasu diosu de adjunctulu judelui cercuale din Ostorheiulu romanu — de Keresztesi Béla, si batutu cu 28 bete de catra doi insi de doua laturi. — Acesta scena s’a intemplatu înain­tea celoru trei cercuri, — înaintea localitatiei co­misiunei asentatorie. Asemenea barbarismu a comisu adjunctulu sus­­amintitu in mai multe randuri, dara deosebi in tomna espirata — a batutu pe unu omu din An­­tesiu cu bete intru atata, catu, după cum se a­­firm­a, la trei dile a si m­uritu, fara de a fi adjunc­tulu luatu la respundere, — preotulu localu de si e unu barbatu aptu — la inmormentatu. Totu acestu furibundu barbatu — fara sufletu si Dumnedieu, esindu odata din Desiu, — fara nici o causa a atacatu pe toti oamenii intelniti pe cale, plesnindui cu sbiciulu preste obrazu — intru atata, catu unu omu din Calu­a a fostu se orbésca — plesnindulu preste ochi — dela napaditu sângele. Vălya Ferencz jude cercualu in cerculu Sur­ducului inca se produce adese­ori cu astfeliu de torturi barbare, — uitanduse cu sânge rece si su­­risu pe budia, se desfateza la dictarea boteloru, — si asia maltrateza si batjocuresce poporulu. Acestea suntu fruptele suprematiei unguresci, si ale dualismului de adi? — Ast’a e respecta­rea de legi. Acest’a e simtiulu de umanitate si libertate? Civilisarea cu batai si torture nu e eu­ropeana! — — Olpretu 26 Febr. 1870. Hor­ia, denegandulise perfracte, se duseră fara voia la gatu si reîncepură a lucră si duminec’a. Ploi’a curgea inca din diu’a trecuta, ghiad­ea suptianduse se porni si aruncă pe lucratori de odata sub gatu (iazu). Cu mare nevoia si pericula esira, cari cum putură con­­tusionati si isbiti de sloii de gliad­e; pe unulu lu trasera cu funea, or’ unulu nici ca se mai află pana in diu’a de astadi. Caus’a acestei nenorociri o porta curatorulu besericei reformate din Muresiu- Ostorheiu, ca­ci cu vreo doue minute inainte de ne­norocire, esindu la facl’a locului, a disu, ca aici se va intemplă o nenorocire mare, fara se faca atenti p£ lucratori la pericululu, ce se află in pornire, a­­fara de aceea, ca bieţii fura siliţi la lucru dumi­neca fara voi’a loru. Asia tracteaza si besericanii maghiari pe bietulu nostru poporu. Preutulu. Alta umanitate de besericani. Dela Muresiu Santu-An’a ni se scrie despre o tractare cu poporulu cu totulu desolata, ma ostila vietiei, din comun’a M. Santu-An’a. Faptulu ne­­norocirei e urmatoriulu: Beseric’a reformata din Muresiu-Ostorheiu avea de facutu gatulu asia numitu alu San-Georgiului. Mai multi oam­eni din comun­a M. St.­An’a fura condusi a lucră la gatu pe diurna ficsa. Lucrandu o septemana, dumineca mergu sermanii oamneni se-si primasca pretiulu sudoriloru. Plenipotentiatii la conducerea acestui lucru, maghiari reformaţi ii re­spinseră, dicundu, ca nefiindu finitu lucrulu prin pornirea ghiad­ei se pote se se nimicasca totu ce s’a lucratu, si beseric’a maghiara reformata pote su­feri dauna îndoita, deci nu le voru solvi, pana ce voru fini lucrulu. Omenii pretinsera simbri’a, inse I*estia 1 Aprile 1870. „Famili’a“ are adi serbatoria! asia scrie „Fa­mili’a“ in Nr. seu de adi! si intru adeveru are totu dreptulu a numi serbatoria a „Familiei“ din’a aceea, in care a triumfatu (in Pest’a — resiedin­­ti’a „Familiei“) ide’a născută de dens’a, despre necesitatea infiintiarei unui teatru nationalu, — are totu dreptulu a se mandri, ca debil’a-i voce nu a resunatu in desiertu! Nu potu inse sei dau dreptu „Familiei“ candu dice, ca ide’a emisa de ea a fostu, este si va fi ide’a natiunei intregi! pentru ca naţiunea nu e inteligenti’a din Pest’a, naţiunea că atare inca nu s’a dechiaratu; mai în­colo pentru ca de si e adeveratu, ca „teatrulu este 0 adeverata scóla de cultura nationale“, după cum scrie totu „Famili’a“ de astadi; si acestu adeveru nimene nu lu póte si nu lu va contestă —­ totusi cea mai mare parte a natiunei, poporulu intregu nu póte se consentia cu „Famili’a“, pentru ca elu nici una data nu -si va câștigă cul­tur’a prin teatru! si cine, care clase de cetatiani are la noi mai mare lipsa de cultura decatu poporulu? Inteligenti’a cu cultura inalta, cu teatru nationalu, — si poporulu fara scoale, fara cea mai pucina cultura, datu si lasatu preda celoru culți si sireţi! Cum pote cugetă „Famili’a“ ca ide’a ei, triumfulu ei va multiumi si însufleţi pre poporu? Eu lu a­­securu, ca de ar’ sei poporulu, ce face pre „Fa­mili’a“ se serbeze diu’a de astadi“, elu s’ar îm­bracă in doliu, elu ar’ plânge vediendu, cu fii esiii din sinulu lui au uitatu de lipsele parintiloru si ale rudeloru loru, nu audu tîpetele si vaietele loru din intunerecu si se ingrigescu numai de plăceri si desfătări! Poporu romanu, imbracate in doliu candu vei vedé corpulu natiunei tale descultiu si in camesia numai, punendu cilindru de metase pre capu si tra­­gandu manusi de pele lucia pre mane! Asia s’ar­ privi corpulu natiunei romane dedincace de Carpati, candu s’ar impleni dorinti’a „Familiei“, că templ­ulu Thaliei romane in curendu, se se­­­n­a 11­­­e, cu scăderea instituteloru cerute de prim’a necesitate. — Imbracate in doliu poporu romanu, cu fii tei se sciu insufletî mai tare pentru unu teatru, decatu pentru usturarea suferintiei! Sub astfeliu de impresiuni amu ce ti tu eu despre serbatori’a „Familiei“! Poţi fi mandra „Famili’a!“ ca ti-a succesu a trage după tene cea mai mare parte a inteligen­­tiei romane din Pest’a pre cale retacita! si acuma poti avè si prospectu, ca secuestrulu, ce ai pusu pre comedi’a „secretulu“ tu vei pute redică catu de curundu! Ai toata dreptatea se te mundresci, numai se de Dumnedieu că fapt’a dumnitale se nu o poata nu­mera posteritatea intre cele herostratice! — P. membri, pe cari ii va emite clubulu maghiaru, se încerce a combină una programa naționala comuna. Cestiunea a fostu desbatuta, si in cea mai deplina armonia s’a decisu a primi invitatiunea par­titei democratice unguresci; era de delegați din partea clubului nationalu s’au alesu dnii Dr. Iosifu Hodosiu, Dr. Mi­le­tics si Dr. Al. Mocioni, recomandandulise de base a combinationiloru „Pro­iect­ulu deputatiloru naţionali incaus’a de naţionalitate.“ Din partea clubului ungurescu acestu pasu alu clubului nostru a fostu salutatu cu multa cordiali­tate, emitenduse de acolo pentru atinsulu scopu­­nii: Irányi, E. Simonyi, E. Kăllay si Ios. Mada­rász. — Acesti domni au trenutu de atunci nenu­­merate conferintie, la cari luandu de base aminti­­tulu proiectu de lege in caus’a nationalitatiloru, l’au desbatutu din punctu in punctu, din paragrafu in paragrafu, si , după cum se afirma, l’au pri­mirii mai preste totu in partile sale esențiale. Pre catu comisiunea inaintă mai multu in opulu seu si se opinttă mai multu a ajunge resultatu, neodihn’a intr’asemenea mesura se observă in partea contrari­­loru; era candu inainte cu doue septemani resuflă, ca combinatiunea a succesu, pre contrarii nostri dela potere ii cuprinse o adeverata furia! Sun­­temu convinsi, ca consecintiele au fostu si voru mai fi inca lungu timpu sentite pana in cele mai în­depărtate parti locuite de romani. Fia inse, seu chiaru bine; ca­ci asia tocmai se dovedesce, cumca pasulu a fostu bunu, combinatiunea nimerita. — Este acum, că combinatiunea, proiectulu comisiunei se se desbata si adopte in plenulu ambeloru clu­buri si apoi se se propună si splice si natiunei maghiare si celoru nemaghiare. De aici incolo , vomu vedé. Noa, marturisimu, ca nici candu nu ni ar’ fi trecutu prin capu, se punemu vr’unu pre mare pondu pre acésta combinatiune seu încercare; iri­­tatiunea vnse cea mare a contrariloru, svercolirea si apucaturile loru pre facia si in ascunsu , ne făcu se indemnamu la înaintare resoluta totu mai de­parte pe calea inceputa. Pre dnii deputaţi naţio­nali se nu­­ confunde si descuragieze nemic’a in lupt’a loru politica, fia ei convinsi, ca simpathiele si încrederea natiunei li urma pre tóte calile, ori cate voru încercă ei in folosulu causei nationale. Si cine altul u ar’ poté fi mai multu chiamatu si calificatu, mai competinte decatu ei, de a alege ca­lile cele bune?!“ — Limb’a neutra, că diplomatica in legislatiune si intre oficiu are dreptu istoricii, numai pe langa re­primirea acesteia că oficiale in cape alta pertractare de­spre limba prin comitate si scoli. Altfeliu orce pactare e pentru nationalitate periculoasa, privindu la le­gile maghiarisatorie si mazere in pariete.­­ *) De si mai tardiu impartasimu si aceste date. D. Dr. Hodosiu, vedemu, ca a interpelatu in dieta pe min. de interne pentru astfeliu de tor­turi barbare, intemplate in comit. Clusiu prin ju­dele proc. Sipos, O R. - Despre încercările clubului nationale dela­ diet’a a tracta cu stang’a estrema ne referesce „Alb.“ Nr. 21 asia: „In clubulu nationalu dlu Alecsandru Ro­manu a fostu celu de antaiu, carele inca in lun’a lui Novembre an­ tr. a reportatu, cum ca d. Irányi, unu conducatoriu de frunte alu partitei maghiare de stang­a estrema, doresce seriosu si positivu o în­cercare de apropiare intre acea partita si intre clu­bulu deputatiloru naţionali in cestiunea de naţiona­litate. După acést’a dlu Dr. Al. Mocioni a ade­veririi si intregitu reportulu dlui Romanu, spunendu ca corifeii acelei partite maghiare dorescu că clu­bulu nostru se emită din senulu seu cativa mem­bri, cari intruninduse in comisiune mista cu alti Dela diet’a Ungariei. In siedinti’a din 31 Martiu după unele cu­rente se pertracta modificarea făcută de tabl’a mag­­natiloru in proiectulu de lege despre infiintiarea curţii de comptabilitate si la votare se respingu modificările tablei magn. privitorie la alegerile din partea dietei a trei individi, dintre cari unulu lu numesce Mai. Sa de presiedinte, nevrendu camera a da influinti’a si tablei magnatiloru la alegere. In siedinti’a din 1 aprile face interpelare Paulini-Toth, ca de ce se cere contributiune de e­­cuivalentu si de pe pasiunea ce se tiene de pose­siunea urbariale din comitatulu slovacu Turotiu; si de ce negutiatorii de acolo suntu siliți a solvi con­­tributiune si in străinătate si si acasa? Dr. Iosifu Hodosin interpeleza pe min. de interne, care e bolnavu, daca are cuno­­scientia, ca unii amploiaţi anume L. Sipos in corn. Clusiului din Transilvani’a folosescu in modu dete­­stabilu pedéps’a trupesca, si déca are de eugetu a face se înceteze acestu barbarismu? Mai departe interpeléza pe min. de interne, déca are de eugetu si anume candu, a respunde la interpelatiunea, ce­­ a adresatu-o in 18 Dec. 1869 in caus’a nume­­rarei populatiunei Ungariei, ca adica insemnase-va si nationalitatea populatiunei; si din ce causa l’a lasatu atata timpu fara respunsu? In fine se da min. de finantia absolutoriu pen­tru manipularea cu averea statului pe anii 1867—8. Vien’a 31 Martiu. (Capetu in Nr. tr.) Este de insemnatu, ca polonii — trei la nu­­meru — s’au abtienutu dela votare si ca membrii din stang­a estrema cu Rechbauer in frunte au vo­­tatu contra trecerei la ordinea zilei. Rechbauer, care inca propuse unu emendamentu mai favorabile

Next