Gazeta Transilvaniei, 1870 (Anul 33, nr. 1-102)
1870-07-01 / nr. 50
Gazet’a esc de 2 ori: Mercurea si Dumincc’a, Fai’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe V4 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. v. a. pe unu anu seu 2V3 galbini mon. emateria. Amnin AWIBI. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrata a 30 er. de fiacare publicare. Nr. 50. Brasiovu 131 Iuliu 1870. MONARCHI’A AUSTRO-UNGARICA. Transilvani’a. Brasiovu 13 Iuliu 1870. La situatiunea estema. Caus’a oferirei tronului Ispaniei prin una deputatiune a regimului Ispaniei la unu principe prusianu Leopoldu de Hohenzollern - Sigmaringen, frate mai mare alu Domnitoriului Romaniei Carolu L, si resolutiunea principelui de alu accepta au implutu atmosfer’a politica si diplomatica a Europei de materia aprindietoria astfeliu, incatu s’ar crede, ca ne aflamu in ajunulu unui resbelu cumplitu in Europ’a si neincungiurabilu. Tóte cercurile politice de influintia, chiaru si cele din Pest’a si Vien’a, suntu ocupate in gradulu celu mai mare de consecintiele cestiunei acesteia. — In Parisu, indata ce fu primita deputatiunea ispaniola de catra solulu prusianu Werther dela Parisu in 4 Iuliu burs’a se alarma, ca resbelulu din caus’a acesta e la usia. Ducele de Grammont, min. de esterne alu Franciei indata ceru deslusiri dela solulu Ispaniei si dela alu Prusiei si Germaniei de nordu. Diurnalistic’a francesa emise focu in contra lui Bismark si Prim, cari preparara aceasta ocupare de tronu prejudicioasa intereseloru Franciei. In camer’a Franciei inca fu indata interpelatu gubernulu francesu in sied, din 7 Iuliu in privinti’a oferirei făcute de gubernulu ispaniolu principelui de Hohenzollern, si ducele de Grammont respunse: Ca gubernulu Franciei nu va suferi, ca puteri străine se instaleze unu principe pe tronulu Ispaniei, esponendu la periculu onorea ei. Min. presied. francesu Ollivier, spre a liniști lucrulu, dechiarâr, ca gubernulu francesu voiesce pacea si ca fara consemtiementulu camerei nu va face resbelu. „Monitorul“ Franciéi din 9 Iuliu arata, ca cont. Bismark si maresialulu Prim s’au unitu intre sene spre a conturba pacea Europei; apoi chiaru „Monitoriulu“ da si consiliu regimului francesu, ca se nu amane nici catu de pucinu, pentruca tier’a si poporulu Franciéi e cu densulu si Europ’a i da toata dreptatea. — Min. de resbelu alu Franciéi Lebeuf se dechiara, catra imperatulu Napoleonu, ca armat’a francosa e gat’a la celu d’antaiu semnale de a pleca. Telegrafulu fu ocupatu de fulgerulu depesteloru diplomatice. Angli’a si Itali’a respunsera la impartasirile Franciei, ca suntu de opiniunea Franciei in privinti’a candidaturei principelui de Hohenzollern. Cabinetulu de Berlinu sprijinesce intentiunile gub. ispaniolu; or’ despre Rusi’a se scrie, ca ea se mai sustiene in ceva reserva, si despre Austria, ca ea aderéza la părerile francese, inse diurnalele demintiescu acésta scrie, combinandu cu ea primirea archid. Albrecht in Varsiavi a. Maresialulu Prim si regentulu Serano primiră dela princ. Leopoldu apromisiunea, ca va primi tronulu, déca i voru poté midiuloci alegerea, nu se scie prin cortese ori prin plebiscitu. Intr’aceea se scrie, ca principele nu se va proclama de rege fara aprobarea majoritatei absolute a deputatilor. Leopoldu de Hohenzollern-Sigmaringen e fratele mai betranu alu princ. Carolu, in etate de 35 ani, colonelu in gard’a Prusiei si ginerelui Dom Fernando tatalui regelui Portugaliei si eruditu si cu imp. Napoleonu, fiinduca bun’a după tata e princes’a Muratu, cumnata imp. Napoleonu I. si după mama principes’a Stefani’a de Baden născută Beauharnais era bun’a lui, ca fiic’a adoptiva a lui Napoleonu. Cu tóta rudeni’a acésta inse, déca principele L. va primi tronulu, unu resbelu aprigu intre Franci’a, Prusi’a si Ispani’a nu se va poate incungiura. In corpulu legislativu alu Franciei, după multe discusiuni asupra respunsului d. de Grammontu datu in 7 in camera. Picard ceru dela gubernu, ca se comunice documentele diplomatice, care se dé lumina asupra politicei esterioare, dicundu, ca gubernulu nu trebuie se se ingageze intr’unu modu vagu in o situatiune noua fara a avé consimtiementulu camerei, care representa tiér’a. Chevalier denéga asemene discusiune cu cuventu, ca inca n’a sositu momentulu. — Cremieux sprijinesce cererea lui Picard ,ér’ min. Ollivier ér’ o respinge, dicundu, ca dechiaratiunea min. de esterne Grammont nu esprima vreo temere in cestiunea de a sei, déca gubernulu voiesce pacea sau belulu. Gubernulu voiesce pacea inse numai pana unde onoarea remane neatinsa si e convinsa, ca dechiararea lui Grammont va aduce una solutiune pacicifica, pentru ca Europ’a nu sta in diferinte, candu i se constata, ca Franci’a e decisa a-si împlini legitim’a sa detoria. In fine incredintiaza Ollivier, ca fiindu necesariu resbelulu, gubernulu nu lu va face fara consimtiementulu corpului legislativu, fiinduca domina regimulu parlamentariu. Acum se scrie, ca cu tóata dechiaratiunea acesta regimulu francesu e fórte activu. Armat’a destinata pentru Algeria remane in launtru si se voru conchiama soldatii facultati de pe acasa si marinarii. S’a datu ordine, ca escadr’a se ste gata la orce mandatu, une deputatiuui carol. inca respunse Graramont, ca nefavoritori’a situatiune si interesele Franciei in Itali’a nu concedu acum retragerea armatei francese din Rom’a, prin urmare, pacea cea armata si ruinatoria de popoare poate prorumpe in furtun’a, de care se infiora cu totii. — Mai cercula faim’a si de o revolutiune in Madridu. — — Proclamarea infalibilitatii in Rom’a s’a amanatu, poate ca cu scopu, cu tóate, ca une diurnale o astepta pe 17 Iuliu, după ce se inchise si desbaterea speciale din caus’a caldurei caniculari. — — In Varsiavi’a Rusiei la banchetulu Tiarului datu in onoarea archid. Albrecht intempina aspele felicitarea, pentru ca primi ordin, celu mai mare alu St. George dela imperatulu, cu cele mai calduroase simtieminte pentru armat’a rusesca, si pentru imperatulu Rusiei vnvatu simpaticu. Mai antierii fu decoratu cu acestasiu ordinu regele Prusiei, astadi si Austria are parte de aceeasi simpathia si distingere din partea Rusiei, ceea ce se esplica, ca totulu consuna cu tendentiele politicei austriace, pe care vienesii o numescu reactiune si absolutismu, altii s aliantia, si altii vorbescu de coalitiune. — Poterile occidentali inca se afla in coalitiunea loru dela resbelulu din Crimea, si Orientulu se legana in respanthia. — Aici se lipescu cele publicate de I. E. Radulescu. S tate generale pentru toti romanii brasioveni. Dovada despre acésta a fostu publiculu celu numerosu ce a asistatu eri la cetirea clasificatiuniloru. Cu totudéun’a asia si eri elevii, doi. profesori si efori ai institutului nostru au asistatu mai antaiu la celebrarea servitiului divinu si după cetirea rugatiunei de multiamita veniră cu totii in ordine buna la palatulu museloru. Aici in sala cea maretia se află deja unu publicu numerosu constatatoriu mai cu seama din părinții si protectorii eleviloru acestui institute Domnulu conrectoru Dr. Mesiota deschise actulu celu solemnu alu cetirei clasificatiuniloru printr’o cuvântare frumósa si potrivita, care tracta despre insemnatatea scóleloru pentru romani. Cuvintele rostite in privinti’a acésta ar’ trebuie elevii se si le intiparasca cu litere de auru in anim’a sa, pentru ca, care poporu are mai multa trebuintia de lumin’a scóleloru decatu noi romanii? Care poporu are mai multa lipsa de a imbraciusia cartea decatu noi romanii? A intonatu dsa cu dreptu cuventu insemnatatea scóleloru poporale, prin care ar’ trebui se tréca fiacare romanu, pentru ca starea, in care se afla mass’a poporului se ie de regula de cinostira pentru gradulu de cultura, in care se afla unu poporu, si numai după ce va sei fiacare romanu scrie si ceti vomu fi siguri, ca nu ne instelamu in sperantiele nóstre de progresu si cultura. Cuvintele din urma ale dlui conrectoru au fostu adresate catra rsm, domnu protopopu Iosifu Baracu, aducandu’i multiamita pentru zelulu ce l’a aratatu cu comisariu scolasticu, in decursulu ecsameloru. După acea -si esprima domnulu protopopu in cuvinte caldurose deplin’a sa multiamita cu sporulu facutu in anulu acesta, pe care RY. Sa ilu ascrie cu deosebire cualificatiuniloru celoru eminente, ce le poseda profesorii acestui institutu. Urmandu cetirea clasificatiuniloru din tote clasele s’au premiatu scolarii escelenti. Festivitatea s’a inchiatu cu unu cuventu de adio rostitu de dlu prof. Lengeru, care după unu servitiu de 6 ani cu profesoru la gimnasiulu nostru parasesce carier’a de profesoru si imbraciusiaza carier’a juridica. Cuvintele dsale ne strapusera deodată din bucuri’a cea mare ce se putea vedé pe fedele tuturoru intr’o dispositia trista, pentru ca cu depărtarea dsale perde corpulu profesoralu de aici unu membru plinu de activitate pentru înflorirea acestui gimnasiu, era brasiovenii perdu intr’ensulu unu cetatienu zelosu in afacerile politice si sociale. Din parte-ne ei poftimu succesu imbucuratoriu si in cariera cea noua. — Nu putemu inchia fara ca se aducemu multiamita tuturoru aceloru domni si dómne, cari s’au interesatu de sporiulu eleviloru nostrii si au facutu darurile, cu care s’au premiatu scolarii cei mai buni ai acestui institutu. — Despre progresulu tenerimei intru invetiaturi se convinse si publiculu, care fu de facta la ecsamene; elu e fórte imbucuratoriu si servesce si natiunei de o bucuria si de unu presentu alu devotamentului pentru luminarea junimei ei, adusu pe altariulu prosperarei ei de catra corpulu profesorale. — Brasiovu 29 Iuniu V. Festivitatea, cu care se inchid anulu scolasticii nu este numai scolaria, ci este o festivi -lierlu 2 Iuliu 1870. UNU ECOU la ideele dea infiintia academia romana de drepturi si a contribui pentru funiiulu unui teatru nationalu. „Unitive la cugetu, unitive in semtiri.* Candu doi vulturi mari gigantici leganandusa