Gazeta Transilvaniei, 1870 (Anul 33, nr. 1-102)
1870-09-12 / nr. 71
Gazet’a eso de 2 ori: Mercurea si Durainec’a, Fai’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu : pe 1 anu 10 fl., pe Vi 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. v. a. pe unu anu seu 2V3 galbini mon. sunatoria. •|- ,'J T: *81 I! Amilii mm. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrata a 30 er. de fiacare publicare. Nr. 71. Brasiovn 2412 Septembre 1870. MONARCHI’A AUSTRO-UNGARICA. Transilvani’a. Din campulii resbelului. Rom’a, leagenulu traianidiloru, se afla reocupata pentru Itali’al Telegramele anuncia, ca in 20 Sept. dimineti’a după 3—4 ore de bombardementu italiană au intratu in Rom’a. Romanii urbei eterne primiră cu entusiasmu acestu evenimentu doritu. Gen. corn. alu trupeloru italiano Cadorna a supusu la capitulatiune garnisan’a Romei, care se va strămută la Civita vechia. Străinii se voru tramite pe acasa. Régimele italianu a luatu in mani dominarea preste Rom’a si teritoriulu ei. Se crede, ca parlamentulu italianu se va aduna in Rom’a pentru a primi plebiscitulu poporului romanu cu aprobarea stramutarei capitalei regatului la Rom’a. Dintre poteri a protestatu numai Bavari’a in contra intrarei in Rom’a si papa, care remane acasa. Prusi’a s’a sciutu folosi de caus’a Romei spre a impedeca pe Itali’a a da ajutoriu Franciei. — — In Franci’a resbelulu decurge. Thiers s’a reintorsu din Londonu, fara ai fi succesu inca misiunea de a castiga recunoscerea republicei. Rusi’a si Austri’a stau pe acelasiu punctu de vedere cu Angli’a, resbelulu dar’ decurge in contra republicei. Thiers a resositu la Tours, unde mersera si solii Austriei, Rusiei si alu Angliei, de unde voru sta in libera comunicatiune cu cabinetele loru si cu ministru de esterne alu republicei, ceilalti soli remanu in Parisu pe langa regimulu republicanu. In Meaux, cortelulu generalu alu prusianiloru Jules Favre min, prim alu republicei a fostu primitu la convorbire cu Bismark, după intielegeri premerse. După o diumetate era de convorbire despre propunerile unui tractatu de pace. Jules Favre dechiara, ca propunerile Prusiei trebuie se le reporteze la régimele provisoriu, ceru totuodata reînnoirea conferintiei, daca régimele provisoriu va accepta propunerile Prusiei. Resbelulu nu se scurge. Prusianii se afla vr’o 130 mii aproape de fortificările Parisului. In 18 ocupara 4000 ulani prusiani Versailles, in 19 corpurile prusiane incungiurara forturile parisiane, candu gen. francesa Vinoy cu 3 divisiuni, după o invincere, fu reatacata de doue corpuri prusiene la Sceau si respinsu preste forturile Parisului cu perdere de 7 tunuri si mai multi prinsi. — Gen. francesu Ducrot a ocupatu cu 80 mii pădurile dela Clamort si Meudon. Orleans 20 Sept. Langa Montléry 25 mii francesi au fortiatu 15 mii prusiani a se retrage si a trece multi indereptu cu perderi considerabili. Sevres 19 Sept. Scrii din Orleans reporteza, ca la Athis si Lagny au suferitu prusianii doue batai, si la Meudon alte batai. Toul 19 Sept. Prusianii er’ atacara fortareti’a Toulu vnse fura respinsi, demontandulise si derangendulise bateriele. Lupt’a devine inversiunata, si daca nu se va face armistare, cum spune o telegrama din Vien’a 21 Sept., ea va costa mai multu sange, decatu curse pana acum dela inceputulu resbelului. Guvernulu republ. a decisu a se infiintia un’a sistema de baricade in giurulu Parisului, cu unu alu doile rondu de meterese de aperare si Rochefort e presiedintele acelei comisiuni. Rusi’a, Angli’a si chiaru si Prusi’a au intratu in griji mari din caus’a manifestatiuniloru simpatice, ce se iviră intre poporulu anglu si germanu pentru neatacarea republicei si a intregitatii Franciei. Lucratorii Angliei făcu meetinguri cu manifestatiuni pentru Franci’a, si se crede, ca continuanduse combaterea Franciei, foculu republicanu se va lati. Asta frica poate va face armistare si pace. — „Theremin“ inca e nume inspaimentatoriu, asta se numi gen. francesu, care facandu min’a la Laon aruncă, citadel’a in aeru, după ce primise vr’o 600 prusiani in cetate. Caus’a capitularei fii, ca cetatienii in contra lui deciseră capitularea. Unu nume nemuritoriu de patriotul — Jules Favre in cerculari’a din 17 Septembre dice: „N’amu pretensiunea de a cere desinteresarea Prusiei in privinti’a resbelului; dara a impune Franciei conditiuni neacceptabili ar’ fi continuarea resbelului. Se obiecta guvernului, ca puterile sale nu suntu regulare. Acést’a o recunóscerau realminte, si aca pentru ce amu convocatu adunarea.“ Cerculari’a respinge că o calumnia aserțiunea, ca tiar’a a voitu si voiesce resbelulu. Majoritatea camerei, emanata din puterea personale, s’a credintu obligata de a se arată docile; dara nu este nici unu omu sinceru, care se pota afirmă, ca Franci’a, daca ar’ fi fostu consultata, ar’ fi facutu resbelulu. „A fostu gresiel’a nóastra daca amu toleratu unu guvernu, care ne ducea la peire; acum recunóscemu obligatiunea pentru noi de a repară realu ce s’a facutu. Dara, daca Prusi’a, profitandu de învingerile noastre, voiesce se ne dobore, ii voru opune o resistintia desperata si va remane stabilita, ca acesta putere a voita se distrugă o națiune representata in regula de o adunare libera alesa.“ Republic’a dar’ nu se poate incasa, ca e însetata de sânge si de cuceriri. — Mesagriul ii imperatescu, cu care deschise Mai. Sa sesiunea, senatului imper. in 17 Sept. in Vien’a: „Onoraţi domni ai ambeloru case ale senatului imperiale! In momente serioase v’amu chiamatu la împlinirea importanteloru dvastre probleme. In timpu ce o lupta sangeroasa -si latiesce efectele sale cele stirpitorie preste teritoria depărtate ale Europei, imperiulu acesta se bucura de binecuventarile pacei, si pacea esteriora, care ne a remasu pastrata, înainte de tóate se ne sierbesca a asecură temelie tari institutiuniloru constituționali ale statului. Catra finea sesiunei precedente procederea regulata in consultările casei deputatiloru suferi turburari. Spre a le intempina pe aceste, si totudeodata spre a da ocasiune tuturoru partiloru a-si esprime de nou dorintiele sale, mi amu tienutu de oblegamintea mea de regenta, a ordină noue alegeri. Cu deosebita multiumire ve vedu acum adunati in giurulu meu si ve intimpinu cu unu caldurosu, bine ati venitu domnii mei membri ai casei domniloru, cari înainte de tóte suntu chiamati a da espresiunea ideei inaintatorie de prosperitatea si pusetiunea imperiului, si dv. domnii mei din casa deputatiloru, cari tramisi din regate si tiere se voru adopara a incopcia doriniiele parţiali cu necesităţile totului. Pe dvóstre de ambe parti, eu sciu, care inspira acelu simtiu in adeveru patrioticu si consciinti’a austriaca, care au intr’unitu poporele mele in giurulu strabuniloru mei, spre a împlini cele mai supreme probleme ale statului. Nu voiu a imputa unei lipse de aceste simtiri, ca me lipsescu astadi in sierurile dv. de representantii regatului meu Boemia. Inse trebuie cu atatu mai profundu se -mi pare reu de acesta, candu -mi puiu înaintea ochiloru evenimentele cele grave si pline de urmări ale timpului presentu, încordările neîntrerupte ale regimului meu spre a aduce pe renitenti pe campulu comuna alu activitatei constituţionale, candu -mi infaciesie din urgent’a necesitate a duce la unu capetu priitoriu formarea interna a imperiului. Problem’a regimului va fi a aplică toate midiulocele legale, pentruca se asecure catu se poate de curundu si^ regajțplii acestuia impartasirea la importantele lucrări*ale acestei sesiuni. Problem’a dv. domnii mei va fi, că purtati de spiritulu moderatiunei si alu dreptății se consultaţi mesujele, cari voru fi potrivite a secură terenulu in constitutiune, pe care se se garanteze necesitatiloru singurite ale fiacarei tierei si naţiuni (Volksstamm) multiumirea intrunibile cu poterea monarchies Intre problemele, ce le asteptati in sesiunea eminente, sta in prima linia tramiterea deputatiloru in delegatiune. Veti face acesta alegere, pentru că se lucrați cu privitia laolalta cu deputată tieriloru coroanei unguresci spre a pertractă obiectele, care sub impregiurarile presente ve stau înainte cu o deosebita importantia. Alta obiectu, care ve va ocupa atentiunea in mesura mai inalta e ordinea unui sicru de relatiuni intre beseric’a catolica si potestarea statului, care s’a facutu necesaria prin desfacerea conventiunei ce se afla inchiata cu s. scaunu. Régiméié meu ve va face despre acésta propunerile corespundietórie. Asteptu cu securitate, cumca incordariloru dv. va succede a aduce la capetu lucrările, ce plutescu de lungu timpu, pentru a asiediă o noua legislatiune pe terenulu procesului civile, alu dreptului penale materialu si alu procedurei penale. Resolvirea fericita a problemei acesteia va fi unu pasu nouu plinu de importantia pe calea desvoltarei patriei noastre. S’a aratatu că trebuintia din ce in ce totu mai simtitoria una reforma corespundietoria starei presente a sciintieloru si a invetiamentului publicu, a regularei universitatiloru. Régimele meu ve va pune înainte unu proiectu de lege indreptatut spre scopulu acestea. Dv., domnii mei, veti supune unei deapróape ecsaminari bugetele pentru anulu viitoriu si, pe basea propuneriloru regimelui meu, veti resolvi cu profunditate acele cestiuni de economia popularia, care o cere garanti’a continuului progresu pe terenulu materiale alu prosperitatei. In fine vi se voru propune spre pertractare constitutionale acele mesure, cari trebuira se se ie pe calea ordinatiuniloru din caus’a urgentiei obiectului. Ddieu se ve binecuvinte ostenelile. Plinu de încrederea, cu care ve provocatu, ve vedu, ca pasiti la inceputulu activitatii dv. Cuvintele dv. voru fi unu testimoniu departe oserbatu alu credintiei si alu amnarei de patrie, si faptele paciuite ale dv. — despre acesta suntu securu — voru aduce fructe imbelsiugate pentru prosperitatea interna a imperiului, că si pentru vedita si pusetiunea lui de potere. Fia, că puterea si potestatea aceea, pe care le da concordia, se se latiasca din midialoculu dv. asupra tuturoru poporeloru Austriei si se le conducă pline de binecuventare pe calile acele, pe care inflorescu unui flăcărui particulariu, fiacarui poporu si tiera si întregului imperiu libertatea cea adeverata, prosperitatea si onoarea loru.“ —