Gazeta Transilvaniei, 1871 (Anul 34, nr. 1-100)
1871-01-16 / nr. 5
u azet'a esc de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Fai’a, candu concedui ajotoriale. — Pretiulu: pe 1 ami 10 fl., po ty4 3 fl. v. a. Tieri esterae 12 fl. v. a. pe una anu seu 27s galbini mon. sunatoria. Nr. 5. A ifi alu \I11V. Brasiovn 2816 Ianuaria Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenți. — Pentru serie 6 er. Tacs’s timbrala a 30 er, de fiacare publicare. 1871. MONARCHIE AUSTRO-UNGARICA. Transilvani’a. Bratiiovu 28 lan. 1871. In obiectulu afaceriloru esterne, dela cari depindu astadi conditiunile de vietia ale unor state europene si cari ocupa toata atentiunea presei europene, cu ocasiunea bugetului ministeriului de esterne se lua inainte si in delegatiunea senatului imperialu, in Pest’a, in siedinti’a din 17 Ianuariu uu’a desbatere infocata, asupra politicei celei mai salutari pentru Austri’a, atata facia cu cestiunile europene catu si mai vertosu facia cu intemeiarea imperatiei germane. Inse resultatulu intregei conversatiuni fu recunoscerea in generale, ca cea mai salutaria politica pentru Austri’a e politic’a de pace, si facia cu Germani’a, politic’a de intielegere, ca Austri’a se poata sta vigilia la Dunăre catra marea neagra ca si Germani’a la Rinn. — In conferintiele dela Londonu, care se constituisera in 17 in cestiunea marii negre si care din caus’a, ca Franci’a inca totu nu tramise representante se amanara, afara de aceasta cestiune se crede, ca va veni inainte si cestiunea Dunărei si poate si intreaga causa orientala, cna si încercarea de pace intre Franci’a si Prusi’a. Presiedinte alu conferintiei e lordulu Granville, pentru Austri’a cont. Apponyi si Szecsen, pentru Rusi’a br. Brunow, pentru Turci’a Muzurus-Pasia, pentru Itali’a gen. Cadorna si pentru Prusi’a c. Bernstoff. Pana acum acesti representanti s’au intrunitu si intielesu in convenirile sale pentru revisiunea conventiunei a doua de Parisu, pe catu atinge acest’a determinatiunile privitorie la neutralisarea marii negre. Mai incolo s’au intielesu asupra garantieloru pentru corabiarea pe Dunăre, cu buna sama cam conforma cu pretensiunile Austro-Ungariei, ca se se compună o noua comisiune dunarena, constataria din nuu representante alu Germaniei, unulu alu Austro-Ungariei si altulu alu Turciei, scotienduse si acestu buu de sub control’a Europei. Si in fine s’au mai intielesu intre sine despre unu protocolu de principiu, in acelu sensu, ca pe viitoriu nici unu tractatu se nu înceteze a ecsista prin denunciare sau emancipare unilaterala. — Alta conferintia oficiala dela 17 incoce inca nu s’a trenutu din causa, ca Franci’a inca nu e representata, cu toate, ca fi provocata. Serbiei si României se notificase din partea Austriei prin agentii diplomatici din Bucuresci si Belgradu printr’o nota din 23 Nov. 1870, cum ca nu cumva se se abata dela politic’a prescrisa intre limitele tractatului pentru vreo orbire aparuta de mărire naţionala, pentruca Austro-Ungaria nu va concede, ca se se schimbe principiale asiediate in întrunirile conferintiali dela 1856 si 1858 precum si in decisiunile conferintiali urmate de atunci, cari privescu ecsistinti’a politica a tieriloru dunărene, cace pentru sustienerea loru in casu de asia e olarita asi intrebui toata puterea monarchiei. — Romania si Serbi’a, ca interesate in caus’a cestiunei dunărene si a aperarei intereseloru sale au tramisu agenti la conferintie, după cum se crede. Se scrie inca, ca unu ce netrasu la indoiéla, ca Austri’a in conferinti’a din Londonu va propune chiaru si, cu canalisarea gureloru Dunărei si adaptarea pasagiului comodu la Part’a de feru se se faca cu spesele comune ale poteriloru. In favoarea cui vajudé ore prerogative domnirei Dunărei, deca germanii — in pretiu de a le da Dunarea libera ecuivalenta — voru fi traficatu cu Rusi’a in caus’a marii negre pentru conferintie? — Eca dora, ca Romani’a -si implînesce numai o datoria a vietiei si a intereseloru vietiei sale nationale si de statu, daca se grabesce a tramite agentui la conferintiele din Londonu, spre a face lumina despre starea lucrului si consecintiele modificariloru in favori unilaterali, cari apoi vinu periculoase libertăţii stateloru mai mici. Apropos „V. Ztg.“, si alte diurn, germane abia audita despre zimbetulu lui Bismark, ca vrea a trai pe pitioru confidentialu — mana in mana — cu Austro-Ungaria, si indata -si desierta tunurile aspiratiuniloru orientali, dicundu, ca nu numai libertatea Dunărei e unu momentu importantu in interesulu Germaniei, ci toata agitatiunea panslavistica, care pericliteaza Austria, e una provocare a intregei națiuni germane, care după atatea sacrificia făcute pentru recastigarea Elsatiei si a Lotaringiei nu va concede, ca locurile dunărene destinate pentru cultura germana se se nimiceasca prin unii amesteca de popoara necivilisatorice. Totu aici batea si „St. A.“ prusianu, care apromitea ajutoriu Austriei ca se poata face computu usioru cu stapanirea nationalitatiloru. E dér’ la timpu a face lumina la conferintiele de Londonu, chiaru in interesulu generalu de amicitia si vietia familiaria intre popoarele consorori ale Dunărei. — Din campulu reslenului. Victori’a lui Garibaldi atatu in 21 catu si in 23 Ian. pe toata lini’a dela Dijon, se constata si prin depesi’a ministeriale din Bordeaux indreptata catra prefecți după bataia din 23 Ian., care reporta, ca dusmanulu lui fug’a in direcțiunea catra Messigny, si ca toate corpurile francese, cari luara parte la aceasta bataia sub Menotti, Ricciotti Garibaldi, ambii fii ai eroului libertății umane Iosifu Garibaldi, si celu de sub comandantulu Bossak, toate si au facutu datori’a, er’ corpu lui Ricciotti Garibaldi a luatu si unu drapelu inimicu. Una mare parte din gard’a mobila de Saonne inca sosise la timpu spre a lua parte la lupta. Totu acea depesia din 24 Ian. reporta, ca prusianii in vestu er’ au devenitu in retragere, Alenconulu l’au desiertatu si au esitu afara din departem. Mayenne. Gen. Chancy se retrase pe 3 linie, inse după tactica luata ocupandu totu numai positiuni inalitate, din cari casimă mari perderi inimicului, si după aceea se retrase or’ mai incolo. La Bernay inse in 23 Ian. respinse pe prusiani in lupta de 4 ore si acum dusmanulu se afla in retragere, poate ca si ca se alerge la Gien si Dijon cu o parte din marele numeru de 180 mii ostasi, cu cari atacase pe Chancy la le Mans. Gen. Chancy dera cu toate perderile dela le Mans, cari se punu la 10 mii prinsi si 12 tunuri, nu s’a descuragiata intru nemica, ca si departementele, ca si parisianii, cu toata bombardarea ce se continua acum si spre St. Denis, unde parisianii er’ esira in nóaptea din 21, atacandu militi’a dusmana, după care ei’ se retraseră. Despre resultatele esirei din urma a lui Trochu n’aveau alte sciri decatu una din Versailles 21 Ian., care dice, ca Trochu ceru dela princ. regale unu armistitiu de 24 ore spre a inmormenta pe cei cadiati, inse prusianii nu i dedera, decatu numai in casulu, candu s’ar face in scrisu, ceea ce si Trochu o respinse si in 20 se retrase. Depesi’a imperatului nou catra imperatés’a noua din 21 mai adauge, ca la St. Cloud au mai făcută prisonieri 15 oficiri si 250 ostasi si ca la St. Quentin numerulu prinsiloru din armat’a lui Faidherbe a fostu de 9000, alti răniți aflați in orasiu vr’o 2000 si cu totulu perderile armatei de nordu a francesiloru ar’ fi mai multu de 15 mii, ér’ Faidherbe s’ar fi retrasu la Valenciennes si Douai si a ocupatu de nou Cambrai.“ — Faidherbe inse felicitandu ostasii, dice, ca or’ se voru intalni in scurtu cu dusmanii Franciei. — Perderea prusianiloru la esirea din Parisu din 19, e de 39 oficiri si 616 ostasi, dice reportulu of. din Versailles. Adeverulu cine lu scie? — Fortulu Longwy, de lunga Montmedy in nordu capitala, 4 mii prinsi si 200 tunuri se luara. — Alta trista, dera vera, dela Parisu. Se telegrafaza, cum „Ind. belg.“ din 21 Ian. publica, ca din caus’a nesucceseloru in ultimele esiri opositiunea in contra lui Trochu a devenitu atatu de impetuosa, incatu a fostu silitu se-si de demisiunea si majoritatea ministeriului a si decisu a o primi, inse nici unu generale nu voiesce ai primi loculu luandu responsabilitatea situatiunei. Atatu la St. Denis catu si in Parisu s’au incendiarii mai multe case. Acum se scrie din Berlinu 25 Ian.: „Din Versailles se reporteza, ca Jules Favre a sositu aici si a pusu conditiuni de capitularea Parisului. Esirea libera a ostasimei înarmate. Bismark pretende capitulatiune cum fu si cea dela Metiu. Favre respunse, ca nu e imputeritat la acesta si pretende, ca pana la reintoarcere se se sisteze bombardementulu; inse si acesta se respinse. — Acum potu se urmeze lucruri teribile si lovituri decisive, daca nu succede capitularea, cum voru parisianii. — In estu Bourbaki scrie la Bordeaux in 17, ca in 15, 16 si 17 atacandu pe dusmanulu intaritu in positiuni tari si numeru mare, nu l’a pututu scote din positiune, cu tóte, ca ia casiunatu multe perderi si a aflatu a se retrage in positiunile dinnainte de bataia. Acum se scrie, ca dela armata de sudu germana mergu in spatele lui Bourbaki alte ajutoria, care trecură ap’a Doub in sudu dela Besanton. Dar’ alta: Londonu 25 Ian. „Daily Telegraf” reporta, ca 800 garibaldiani au imprestiatu militiele prusiana dintre Nancy si Strassburg. Alta depesia scrie, ca podulu dintre Nancy si Toul fu aruncatu in aeru de catra liberii trăgători francesi, si ca poporulu din Elsati’a a devenitu in mare iritare. Din scirile de susu, se vede probabile, ca prusianii suntu amenintiati in ostu a fi taiati de Germani’a. Fortun’a bătăliei aici va decide, daca e scrisu in cartea viitoriului, ca republic’a francesa se reasa victorioasa asupra dusmanului, care se incorda ai prepara total’a ruina. — Una depesta Berlinu 26 Ian. pune perderile germane in batai’a dela St. Quentin la 94 oficiri si 3000 fetiori morți si răniți. In fapta cine sei cati voru fi ? — — Tocila primimu telegramja. »Londoni