Gazeta Transilvaniei, 1871 (Anul 34, nr. 1-100)
1871-10-23 / nr. 82
ale imperiului austriacu si din tote ale Prusiei abiai sciu din audite, ca pe aicea, in alte staturi, se tîenu diete si parlamente. Si totusi acelea tieri si acelea poporu gubernate intr’unu modu seu in altulu, in totu casutu nu in spiritu ostile catra poporu, au facutu progrese indiecitu si insutitu mai mari, decatu amu facutu noi cu dietele nóstre feudalistice compuse din totu atatia inimici ai poporului nostru. Domnulu meu, mie -mi vene mai se credu, ca aceia, cari cauta nepăsare, indolentia in impregiurarea, ca romanii transilvani dela 1866 incace n’au mai partecipatu la alegeri dietali, vorbescu numai in siaga, seu chiaru in bataia de jocu. Oricine a urmaritu cu toata luarea amente nenumeratele ilegalități, brutalitatile, barbariele si toate infamiele comise in acelu periodu de siese ani pe la cele mai multe cercuri electorali, trebuie se gratuleze in conscienti’a sa tuturoru aceloru romani, cari s’au simtitu armati cu destula taria sufletesca, incatu s’au feritu de acelea locuri infectate, pestilentiali, in care se insulta moralitatea, se corumpu sufletele si in mai multe casuri se omora corpurile, precum s’a intemplatu de atatea ori in Ungari’a si in Banatu. Apoi unde mai punemu bajocur’a cu legi electorali de deue categorie! Ci se ne oprimu si acilea, pentru ca se nu alunecamu crasi pe terenulu celu periculosu, caci procurorulu dela Tergulu-Muresiului priveghiaza cu ochi ageri. Scurtu si bine, noi felicitamu pe acei romani, cari dela 1866 incoce au fugitu de urnele electorali, care nu era ale loru. Intr’aceea cei cinci dieci de barbati mai escelenti afla, ca romanii preste totu, adica si cei din Ungari’a, infectati firesce (??) de indolenti’a ardelenesca dela Mercurea, au cadiutu in nepăsare totale, s’au culcatu se mara. Nu este oficiulu nostru de a ecsamina la loculu acesta, ca ce au facutu sau ce au omisu a face in acesti ani din urma romanii din Ungaria si Banatu, lasamu altora acestu campu vastu si demnu de una cercetare rigoroasa. Ceea ce credemu, ca cunóscemu noi binisioru, este activitatea, seu déca voiesci, si pasivitatea, din acestu periodu scurtu alu romaniloru transilvani. Nici unadata acesta parte a natiunei romanesci nu a desvoltatu in diverse ramuri ale vietiei omenesci atata activitate, cata a desvoltatu ea dela 1865, de candu a fostu „trântita la părete“. In siese ani cu alte dati in siesesprediece ani. Cine nu vede acestu adeveru, acela seu este unu pesimistu din natura sa, ori ca nu voiesce se lu vedia, pentruca nu i place, si are alte scopuri. Dra scui bine, Domnule Redactoriu, ca noi amu fostu aceia, cari amu mustratu adeseori in viéti’a nóastra „lenea romanésca“; scii inse totu-unadata, ca totudéun’a o amu tienutu de curabile, si inca fara medicine prea drastice, fara a aplica ceea ce numescu medicii cur’a cailor. Apoi ca se fimu drepti catra noi insine, se cuvene se ecsaminamu in conscientia toate impregiurarile, cate concurgu in diverse locuri si tempuri, pentru ca romanulu se fia activu, seu se se de somnului si lenei. Inse despre acestea cu alta ocasiune in casu candu „man’a libera“ ne ar’ permite ca se vorbimu mai la intielesu, era nu in parabole, pe care afara de noi se nu le mai intielega nimeni. — atati — cati suntu — prin reservarile si pretensiunile indreptatite, nu voru lipsi a ne preserva si apera terenulu, ce ne compete, ca natiune politica perfecta egale, orce s’ar plăsmui spre ignorarea si impoverarea pretensiuniloru noastre. Deca nu se va midiuloci dreptulu de limba protocolariu — va fi inteligenti’a resp. responsabile si despretiuita si de antagoni si de națiune, der’ asta asia, ca, după cum s’a urmatu la diet’a din Sibiiu 1863—4, protocolulu se se duca odata numai unguresce, si a dou’a or’ numai romanesce, care apoi se fia oficiale si se se rectifice si in limb’a romana si asia succesive totu odata romanesce si alta data unguresce — ca si manipulările in administratiune si justiția — pentruca asia dispare dificultatea portărei a 2 protocoale deodata si imposibilitatea practicarei dreptului perfectu egale, si se nu mai poata pretende maghiarii din punctulu acesta, ca pentru înlesnirea administrației etc. se se prefaca toata lumea in maghiarismu, si numai in maghiarismu, ca nici coroana nici patri’a nu e esclusiva numai maghiara. Asta e o conditiune sine qua non, nu e posibile nici o invoiela politica nationale intre maghiari si romani in Transilvania, deca nu se voru aronda cumva comitatele, asia, incatu se vina maghiarii toti laolalta si romanii or’asemene constituiti in jurisdictiuni. Succesulu va fi busol’a timpului si a incordamentului siretu; — numai romanii se tiena card’a mnulu facia cu una suta antagoni, basati pe principiulu neecsorabilu alu perfectei egalitati politice nationale, ér’ nu alu celei ironice si satirisate de domnii situatiunei. Nu se va concede, nu va concurge representanti la corn., insa pentru modificarea legei,mjistere in sensulu acesta, se va protesta spre a ni se reserva terenulu de lupta. Acum e timpulu, se ne dovedimu mai antaiu, ca pretensiunile dorimue le pune in cursu practicu una cate una, se védia si orbii déca oamenii suntu mai buni sau mai rei decatu hienele. — Actulu organisarei comitateloru si alu comuneloru, e actulu ce ne pretende cea mai vnghiatoria si mai resoluta activitate, ca ce dela resolvarea acestora depende si viétima si dreptulu nostru politicu nationalu, deca nu voimu se disparemu cu natiune seu se remanemu paria pololitici ai cocolosiriloru si siretiloru antagone. — Limb’a a fostu si trebuie se fiu unu bunu comunu, ea nu se poate cu nici unu pretecstu preface intr’unu bunu eschisivu alu unei nationalitati; unitatea limbei neutre a sustienutu coroan’a Ungariei, acum seu reintorcere la ea seu perfecta egalitate de limba, tertium nu e dreptu, decatu fortia, apoi forti’a nu conduce la fericire. Eventus decebit. Snuturi si despre forte laudabila staruintia a unoru domni representanti se va puté scrie mai bine după inchiarea subscriptiuniloru, adica in Decembre a. c., candu negresitu se voru face si unele descoperiri fórte interesante din vieti’a acestei întreprinderi june si pline de fermeculu sperantieloru de bine. Cumca cu diu’a de 30 Novembre a. c. se va inchia subscriptiunea la totu casulu, este securu. Asteptamu catu mai dese incunoscientiari despre tote fibrele decursului subscrieriloru, ca se nu lasamu publiculu neinformatu de totu ce se face si ce ar’ mai trebui se faca multi, cari asteptara aceste fase ale institutului spre alu strings in sinulu seu cu nedubitata securitate. — Brasiovu 4 Nov. 1871. A reinceputu campulu celu largu de activitatea romaniloru. Mai aprope in Turd’a se tiene in 15 Nov. conferinti’a comitetului representativu si va avé de obiectu tocma rescriptulu min. de interne despre operatulu de organisarea comitatului. Comitatulu suntemu si noi dice, si trebuie se dica verce romanu, care vre in adeveru vietima politica a romaniloru. Barbatii nostri inteligenti din toate comitatele, si acum din comitatulu Turdei, voru dovedi la pretensiunea timpului mai la lumina — decatu pana acum, — ca, desi se afla romanii trantiti la pariete chiaru si cu legea municipale, ei totusi „Alina“ institutu de creditu si de economii. Cu mare bucuria vedemu inregistratu intre actionarii mari ai acestui institutu si pe Escelenti’a Sa d. metropolitu Ioane Vancea cu ,50 actiuni sau 5000 fiorini. Credemu, ca va afla mai multi imitatori si speramu, ca si in favoarea academiei de drepturi, ca ce din Blasiu a esitu prestigiulu natiunei romane. Pana in 25 Octobre, candu ni se scriu aceste sire, numerulu actiuniloru subscrise au trecutu preste 2000. Suntu deci cele mai bune prospecte, ca poporulu nostru va fi provediutu in curendu cumnva din institutiunile cele mai binefacatorie. Din condusele comitetului fundatoriu din Nr. tr. se poate vedé, ca comitetulu a si luatu mesuri pentru constituirea si organisarea definitiva. Onóre barbatiloru, cari au initiatu si plesmuitu acesta întreprindere de nespusu folosu, si recunoscientia publica braviloru conlucratori din afara, cari cu representanti ai institutului si au datu totu concursulu loru la realisarea acestei opere nu numai frumóase, ci totu una data insuflatoria de respectu si stima pentru poporulu romanu din partea strainiloru, or’ in viitoriu salvatori’a poporului dela seracirea fatale, ce amenintia din camatariele jidanesci!!! Si diadale străine („Hermannstädter Ztg.“ etc.)si esprime bucuri’a pentru acestu institutu patriotica, cu care va fi donata in curendu tier’a nóstra atatu de seraca de asemene întreprinderi si atatu de multu lipsita de bani. Despre starea actionariloru după diferitele tie Legea comunale (articlu de lege XVIII din anulu 1871 despre regularea comuneloru, sanctionatu in 7 Iuniu 1871, promulgatu in amendaue camerele Ungariei in 10 Iuniu 1871.). (Urmare.) CAPU VII. Despre responsabilitatea primăriei representantiloru. § 87. Fiacare membru singuraticu alu primăriei este detaliu cu desdaunare deplina pentru toate daunele, cari le a causatu pre nedreptu si in modu necompetentu in funcțiune, fia prin fapta, fia prin omisu inadinsu (cu precugetare) seu din negriginita culpabila, statului, municipiului, comunei si singuraticiloru, deca nu s’a pututu delatura daun’a prin unu remediu juridicu normalu. Casurile de dauna apartienu la sfer’a de activitate a judecătoriei competinte după regulamentulu de procedura civile și se judeca după principiele dreptului privatu civilu. Portatorii de procesu obstinati (cerbicosi) se potu pedepsi la pedepsa in bani dilatabila pana la 500 fi. in folosulu fondului seraciloru din comuna, or’ la spesele procesuale suntu a se condemna. § 88. Deca primariulu a procesu la ordinu mai inaltu si intielesulu aceluia, actiunile de desdaunare voru trebui a se urdi in contra acelor’a, cari au ordonatu fapt’a ilegala. Acei membri ai corporatiunei representative comunale, cari au ordonatu fapt’a ilegala, facta de celu damnificatu suntu respundietori solidarmente, or’ intre sine suntu obligati la desdaunare in modu egalu. § 89. Déca domnificatulu n’a capetatu indestulire din caus’a neaverei primăriului, sau deca nu se pote erua, ca cari au votatu pentru decisiunea vatamatoria: daun’a necoperita, pre langa reservarea dreptului de regresu, o rebonifica cass’a comunale. Inse daun’a causata prin oficialii manipulatori de bani, după aceștia in liniia prima o suportéza aceia, cari suntu detori in sensulu statutului comunalu a supraveghia administrarea baniloru, si au negrijitu împlinirea detorintiei loru. § 90. Pentru ecsecutarea ordinatiuniloru relative la administratiunea publica de statu, in comune mice si mari e respundietoriu in prim’a linia primariulu (judele) si notariulu comunalu, or’ in cetati cu magistratu regulatu primariulu cetatii (polgármester). Suprefectulu in aceea ce privesce comunele tienitorie de notariatulu cercualu — tramite ordinatiunile sale notariului cercualu, care acele le duce la îndeplinire împreuna sau in contielegere cu primariulu comunei respective. In privinti’a primăriei in acele afaceri interne, in cari comun’a intre marginile legei dispune de sine, corporatiunea representativa ecserceza dreptulu supraveghiarei si alu controlarei. § 91. In contra primăriului are locu acțiunea fiscale, deca: a) calea, seu -si implinesce cu nepăsare deforintina prescrisa in lege si statute, seu b) duce la îndeplinire decisiune si statuta inca neaprobata pe facta seu prin tăcere, sau alteratii de jurisdictiune, respective de guvernu, care înainte de incuviintiare mai inalta nu se poate ecsecuta. § 92. Acțiunea fiscala o previne cercetarea. Cercetarea in sfer’a afacerilor interne propune comunei o ordina corporatiunea representativa, in sfer’a ecsecutiunei ordinatiuniloru legei si ale municipieloru, relative la administratiunea publica de statu si municipale si in casurile enumerate la § 91 punctulu b), in comune mice si mari suprefectulu, in cetati cu magistratui regulata pentru pri