Gazeta Transilvaniei, 1871 (Anul 34, nr. 1-100)
1871-10-27 / nr. 83
legitime cu respectu la ecsistenti’a nationale. Cu acela ori fara acela, caci, nici cu capulu de pétra, nici cu petr’a de capu. Petrunda oricine nu numai in liter’a, ci si in spiritulu lui, pentru ca se se convingă, ca elu este contiesutu asia, in catu se nu se alega nimicu din tóte decisiunile cuprinse in trensulu. Pe altmintrea e bunu de a face cu elu parada in Uurop’a. Yedi absurdulu reportu alu unui consiliariu de sectiune despre scólele din Ungari’a, publicatu deunadi in „Monitoriulu“ din Pest’a (Közlöny), demascatu inse si persiflatu amaru in „Hon“. Adeverulu cu respectu la infiintiare de scóle pentru romani este asia, precum ilu descopere oficiosulu „Kelet“ (Orientele) din Clusiu, desi in modu catu se póte de brutale, elu adica dice: Statulu Ungariei destinatu a se intende din Lati’a pana la Prutu, are se faca scóle numai nationali maghiare. Daca cineva are pofta de scóle proprie naţionali, facasi din pung’a sa („Kelet” Nr. 236). Vedi asia, acestu limbagiu ne place, elu este pre atata de sinceru, pre catu si brutale, si platesce milioane, ca nu umbla cu mîti’a in sacu, nu este hypocritu, portandu fraternitatea pe budie si draci’a in anima, precum făcu alti charlatani si instelatori. — De altmintrea greutatea infiintiarei de scóle mai provene inca si din alte cause interne, pe care le refacemu astadi inadensu, pentru bun’a pace; adaugeiu numai ceea ce vedemu cu ochii, ca scóle totu se făcu si se voru mai face, in mani’a toturoru pedeciloru, si apoi acelea fundate de noi suntu ale nóstre. Se trecemu si mai departe. Activitate mai mare se cere, dela cine? dela poporulu romanescu. Cicatricile remase pe urm’a robiei de cate 104 dile pe anu inca nu s’au vendecatu, inca n’au prinsu scortia preste totu. Agitatiunea produsa prin miile de procese urbariali se afla in permanentia. In loculu dieciueleloru au venitu imposite directe si indirecte dela A pana la 0. Religiunea care dela alte popora conlocuitorie cere cu totulu vreo 60 de dile pe anu, cate se petrecu fara lucru, dela romani cere 100, pentru ca se mai tienu pre langa alte manastiresci, inca si unele serbatori curata mitologice. (bab.) 40 de dile răpite dela 600 mii parechi de brada bune de munca 600.000 x 40 făcu 24 milioane de dile pe fiacare anu. Acestea computate numai cu cate 20 cm, resulta din ele una perdere enorma de 4 milioane 800 de mii fiorini. Unde se mai puneau rapirea puteriloru fisice prin posturile cele severe, prea acomodate climei asiatice si egiptene, nu vise climei noastre destulu aspre! Voiţi că cei cari mananca siepte luni pe anu fasole, stiru, loboda si limb’a boului, apoi beu pe ele vinarsu puturosu si inveninatu, se muncasca cu cei cari mananca celu pucinu oua, lapte, brandiarii si pane buna preste totu anulu? Dara se stamu si acilea, case nu damu dealta napaste, de alta censura. Se vorbimu mai incetu despre lucruri ca acestea, era pana una alta, se admiramu poterea de vietia a acestui poporu, pe care nici legile cele mai tiranice, nici superstitiunile cele mai periculose n’au fostu in stare de a lu ruina. L’au impedecatu multu in a lui desvoltare, inse nu l’au potutu ucide. „Albin’a“ pretende ca inteligenti’a romanesca se fia desvoltatu si pana aici „activitate publicistica catu mai imposanta“. Rogamu pe soror’a „Albin’a“, ca nici la punctulu acesta se nu neconstringa a vorbi prea tare. Suntu mi se pare doue luni, de candu insasi „Albin’a“ observase, ca densa nu e citita in trenuturile locuite in preponderantia de romani uniti (greco-catolici). Bine era sefia spusu ea natiunei si caus’a verde in facla, asia precum o cunoscemu cu totii, pentru ca aceea este unu asia numita secretu publicu, despre care nu vorbesce mai nimeni si totusi lu scie toata lumea. Acesta ar’ fi numai una causa, inse de foarte mare importantia. Sciti bine, ca la noi dincoace de Carpati ori candu ese vreo carte sau vreunu diariu nou, prim’a întrebare ce se aude, suna: Este auctoriulu, traducatoriulu, redactoriulu, unitu sau neunitu? Apoi, după omu, urmedia unu „prea bine*, sau, strimbatura din nasu. In anii mai din urma pana si Asociatiunea transilvana fu poreclita de confesionale. Amu ajunsu ca din caus’a acesta se desteptamu compătimirea confratiloru nostrii din Romania, si se fimu de insulu altoru popora, inca si de alu greciloru. Cine ar’ mai crede, ca pana si la fei’a literaria „Transilvani’a“ se aplica acelu criteriu sacru. Nu amu curagiulu de a mai insiste pre langa acesta cestiune atatu de scarbosa, si chiaru deducerea consecentiloru fatali pentru literatur’a si publicitatea nóstra o lasa altora. Recunoscu si eu, ca una parte oarecare a literatiloru, ca si a capitalistiloru nostrii, este fóarte indolenta; me miru inse mai multu, ca in urmarea educatiunei străine si chiaru inimice elementului nostru, óameni de aceia indolenti nu s’au desbinatu cu totulu de corpulu nostru nationale si n’au trecutu de multu in castrele altora. Solista, ca eu trecendu adesea cu memori’a preste anii mei din copilăria si junta, me miru, cum de eu si contemporanii mei amu remasu aceea ce suntemu si vomu fi pana la mórte: romani. In adeveru, mare a fostu si mai este inca poterea de vietia nationale in elementulu nostru. Ceea ce lipsesce multu generatiuniloru, care ne succedu noueeste: Patienti’a, perseveranti’a. Ceea ce ar’ trebui se’i lipsesca cu totulu, este cosmopolitismulu fórte reu intielesu, precum adica nici chiaru faimos la scoala europeana, cunoscuta sub nume de mutări liberi (Freimaurer, Francmason) nu lu intielege si nu lu aplica. Se va corege, nu me indoiescu, si va invetia a distinge intre urbanitate si intre cosmopolitismu, care produce in spirite acea stare fioroasa, la care filosofii ei dicu Horror vacui. — Fagarasin 25 Oct. 1871. Fundulu de montura scólele desfiintiatului regientu romanu I de frontiera. Yediendu, ca a trecutu mai una luna intrega dela adunarea cea mai de aprópe a representantiei granitiariloru regimentului I, romanu tienuta in Sibiiu, si ca pana acum nu -si a luatu nimenea ostenala a relată publicului romanu asupra fundului de montura, si asupra sculeloru, ce au a se sustiene de intr’ensulu;me voliu incerca a descrie lucrările adunarei granitiaresci din 25—29 Septembre a. c. in una atare lumina, cu a cărei ajutoriu fiacare romanu se aiba inaintea ochiloru una icona pre catu se pote de chiara a acestora. Pre timpulu militariei se pusese temeiulu unui fundu de montura după analogi’a observata la regimentele de linea. La desfiintiarea granitiei in 1852 Maiestatea Sa c. r. apostolica a destinatu acestu fundu pentru scóle, dara din causa unor impregiurari remasese sub administratiunea erariului timpu mai indelungatu, fara ca interesele lui anualise se fi intrebuintiatu pentru luminarea generatiunei tenere. Representanti’a fostiloru granitiari s’a intrunitu in mai multe restempure in Sibiiu spre a delibera asupra acestui fundu, si de nume insielu la an. 1863 a si facutu unele statute, după cari era se vena in administratiunea proprietariloru lui, inse statutele din cestiune nu s’au aprobatu, si apoi de aici a urmatu, ca ven. Ordinariate, caror’a apartiena inspectiunea scóleloru din fost’a granitia,si au datu tota silinti’a si incependu dela 1867 incace au si castigatu dela in regimu pentru unele scóle cate 600 fi. anuali a conta acestui fundu. In timpurile mai recente granitiarii nostri au staruitu si mai cu focu, au rectificatu si schimbatu statutele din an. 1863, in urm’a caror’a in primavar’a anului curente la staruinti’a d. baronu Ursu de Margine, bravutu si multu zelosulu colonelu, s’au si aprobatu din ministeriu de culte cu unele modificatiuni. In adunarea tienuta la 8 Maiu a. c. desi scólele sustienende din fondulu monturului suntu de categorii a celoru prescrise in capu IV alu articulului de lege XXXVIII din 1868, referitoriu la instructiunea popularia infiintiata de privati si reuniuni, de cari una buna parte a inteligentiei noastra nu poarta nici una frica, mului din deputati din precautiune justificabila poate in venitoriulu mai de aproape a facutu propunere: „se se faca remonstratiune in contra modificatiuniloru făcute la ministeriu, si se nu se altereze caracterulu confesionale.“ Propunerea acest’a a cadiutu si s’a primitu tecstulu statuteloru asia după cum s’au retramisu. In urma acesteia comitetulu granitiarescu pre la capetulu lui Augustu a primitu intregu fundulu in administratiunea sa. Pana aici nu sciea nici unulu din membrii fostiloru granitiari, la ce suma se urca acestu fundu. Primirea lui ne a luminatu si in acestu respectu după cum se va vede mai la vale. In ultimele zile din Sept. a. c. s’a trenutu in Sibiiu alta adunare, si fiinduca comitetulu prelucrase proiectele necesarie, representantii in prim’a sesiune a acesteia se impartira in trei sectiuni: bugetaria, a afaceriloru scolarie, si pentru normativulu referitoriu la organisarea scóleloru, impreunatu cu regulamentulu afaceriloru interne. Din referad’a sectiunei bugetarie amu intielesu, ca după inchiarea diurnalului de cass’a sum’a fundului scolasticu cu ultim’a Augustu a fostu in bani gata 8125 fi. 85 cr., in obligaţiuni de statu fiorini 126.350, in obligaţiuni de desdaunare transilvana 201.350 fi., in obligaţiuni private 3003 fi. 54 cr., sum’a totale 338.829 fi. 39 cr. s’au erogatu in salariale invetiatoriloru, a oficialiloru comitetului, in pensiuni, spese de calatoria si cancelaria 965 fi. 3 cr., prin urmare fundulu are in bani gafa 7160 fi. 82 cr., in obligaţiuni de statu din datoria unificata 123.350 fi., de loteria 3000 fi., de desdaunare 201.350 fi., in obligaţiuni private la comun’a Trentiari 2000 fi., detorie vechi ale mai multoru granitiari, despre cari obligaţiunile nu s’au primitu dela regimu 1003 fi. 54 cr., sum’a totale 337.864 fi. 36 cr. Din acest’a avere 327.700 fi. s’au dechiaratu de neatingibili si se conserva intr’una cassa wertheimiana amesuratu statuteloru cu trei chei, din cari un’a o porta presiedintele, a dou’a cassariulu, or’ a trei’a controlorulu. Manipularea se intempla după normele ce suntu aplecate la cassele publice de statu. Anulu computarei acestui fundu este anulu scolasticu, prin urmare si bugetulu aceluia s’a stabilitu pe anulu scolasticu. Spre a satisface § 37 din statute, ce suna: „Din venitulu disponibile alu acestui fundu se făcu 13 parti egali“, apoi a§38, ce prescrie „ca acelom companie, cari primiră anticipatiuni din fundu li se voru computa in cuotele ce le competu* — s’a decisu a se subtrage din sum’a, ce trece preste 600 fi. anuali pana ce voru ajunge sumele primite egali, cu acelor’a cari primiră mai pucinu sau chiaru nimicu, din acest’a causa are a se deschide una carte de contu pentru evidenţia. Pentru salariale invetiatoriloru s’au preliminatu pre anulu curente scolasticu 9100 fi. pentru spesele administratiunei 1770 fi., pentru spesele estraordinari 3100 fi., pentru pensiuni 261 fi. 91 cf., cu stipendiu pentru unu filiu de granitiariu spre a potu asculta pedagogi’a intr’unu institutu mai inaltu 600 fi., pentru clădirea de scele noue si repararea celoru vechi 23.600 fi. — Aceste spese voru fi de a se acoperi din sum’a intereseloru anuali de 15.237 fi. 94 cf. si restulu atingibile a capitalului. Cu privire la spesele estraordinaria s’a adoptatu revirimentulu. Celealalte doue comisiuni au referitu asupra normativului privitoriu la organisarea invetiamentului in scólele centrale ale reuniunei granitiariloru custatoriu din 37 §§, din cari estragu urmatoriele momente mai însemnate: Edificiale scóleloru au se se cladesca amesuratu legei scol. din 1868, pruncii se voru separa de fetitie, la didactru de cate 2 fipre anu suntu supusi numai filii de negranitiari, invetiamentulu e obligatoriu si se împarte in doue cursure, mnului de 6 ani cu frecuentarea scelei in fiacare dî, afara de duminecile si serbatorile legate, alu doile de trei ani in scol’a de repetitiune. — Obiectele de invetiamentu suntu: a) relegiunea si moral’a; b) cetirea si scrierea; c) computulu mentale si cu cifre; d) cunoscienti’a mesureloru si a baniloru din tiara; e) gramatic’a; f) geografi’a si istori’a tierei nóastre cu deosebita privire la romani; g) ceva din geografi’a si istori’a universale; h) elementele de fisica si istori’a naturale cu deosebita privire la modulu vietiei si a trenutului, in care locuiescu parentii eleviloru; i) introducerea practica in agricultura, gradinaritu si stuparitu; k) cunoscienti’a drepturiloru si a deforiniteloru cetatianesci; l) cantulu besericescu si nationale; m) limb’a maghiara si germana; n) gimnastic’a cu privire la ecsercitiale militarie. — Limb’a instructiunei este limb’a romana. Planulu de invetiamentu se face de catra comitetu. De invetiatori se primescu numai celi prove-