Gazeta Transilvaniei, 1871 (Anul 34, nr. 1-100)

1871-08-04 / nr. 60

GAZETA Gazet’a esc de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Fai’a, candu concedui ajateriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe Vi 3 fl v. a. Tieri esterne 12 fl. v. a. pe ana ana seu 2y8 galbini mon. sunatoria. Anula mil.ILVANIEI Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 cr. Tac s’a timburs a 30 cr. de fiacare publicare. Nr. 60. Brasiovu 16 4 Augustu 1871. MONARCHIC AUSTRO-UNGARICA. Transilvani’a. Brasiovu 15 Augustu 1871. S’a începutu activitatea nostra! Ne vomu aduce aminte, ca e prospetu in memori’a lectoriloru nostri, cu cata solicitudine si ingrigiare amu panditu si publicatu cele privitorie la organisarea municipialoru; nu vomu fi uitatu, ca chiaru in diet’a din Pest’a, dér’ chiaru si prin rostulu unui dep. maghiaru se dede unu testimoniu eclatantu despre lovitur’a cea mortale, ce ne pregăti legea municipale, asupra ecsistintiei nóstre politice nationale; lasa, ca legea respectiva in a 3-a cetiră se primi numai cu 150 voturi de „igen“, dér’ 101 de „nem“ si 149 aice ca votara, absentandu, poate, ca se nu -si impute consciintiei, déca o potura ave atatu de desteptată; — dér’ apoi cine se mai indoiesce — despre asiediementele cele cu calculu făcute in acea lege, numai pentruca se ni se de nóue romaniloru lovitur’a de mérte politica si la organisarea comitateloru, unde e tóata viéti’a politica la vatr’a sa, unde inse romanulu se devină or’ pari’a fara catu de pucina influintia la destinele sale si la ameliorarea starei sale civile, sociale si justitiare! Berzenczey, cunoscutulu incepatoriu alu varsarei de sânge in revolutiunea din Transilvania la 1848, inca nu potu inghiti judecat’a despre aceasta pila amara preparata pentru moartea politica nationale a romaniloru prin comitate, ci in sied, din 21 Iuliu 1871, cu maghiaru, ca unadata persecutoru a totu ce e romanu,si dede verdictulu dicundu intre altele: „Ca face atenta legislatiunea, ca după sistem’a votului virile nici unu sufletu de romanu in Transilvania nu va poté intra in comisiunea comitatului, si ca afla necesariu a improspeta acésta impregiurare parlamentului, „pentruca ur’a romaniloru, care o voru trage după sene aceste determinatiuni, se nu se îndrepte in contra natiunei unguresci, ci numai in contra regimelui“. — De ce vise parlamentulu in majoritatea s’a poarta firm’a natiunei? Si deca o poarta si a votatu legea, nu natiunea, ci regimulu poarta vina?! Eca asia vorbesce politica (— multa mintiuna —) a prepoliticiloru, ca se adoarma pe credulii nepolitici! Romanulu cu durere si multa amaratiune au luatu si acesta lege măiestrită in cunosciintia, de atunci pana adi a coptu in peptui o buba nevindecabile, incatu vorbele si siretiele amagitoriloru de pe de laturi cu fratietatile le considera ca una esca, bucatura amagitoria, cu care se amagesce siarecele, ca se intre singuru de sene in prin dietori’a martei sale; si ferinduse, ca de focu, de gura dulce — peptu — vicleanu, se intreba: Cine mai pote fi atatu de stupidu a crede instelatoriloru de pe de laturi, candu diet’a ne fripse atatu de amaru si eri cu acésta lege ? Aideti la lupta! si acum se alatura la inteligenti’a lui aruncandu manusi’a adversariloru drepturiloru sale politice. Ddieu se ajute la lupt’a legale in vatr’a nóstra! dusiulu precese cu ecsemplu, care merita a fi urmatu pe totu loculu cu tota franchetia de romanu. Eca bravii nostri aperatori ce ne impartesiescu: Clusiu 8 Aug. (Activitate!) Domnule Redactorul După ce intre cestiunile de dî, întrebarea organisarei municipialoru pre basea articlului de lege XLII, este aceea, care pre noi romanii ne arde mai deaproape, era fóarte de dorita, ca acesta întrebare se se pertracteze mai cu de amenuntulu in dinaristic’a nóstra, ca prin lămurirea ideeloru se ne unimu cu toti intr’o procedere solidaria, uniforma si sanetosa. Acést’a inse, afara de solicitările Gazetei, incatu sciu eu, nu s’a pre intemplatu, ba nici acuma, candu pre basea §lui 91 alu citatului articlu de lege in mai multe jurisdictiuni s’au si elaboratu proiectele de organisatiune, nu pote omulu ceti despre o jurisdictiune, ca are romanii la lucrările de organisatiune ale aceleia, luatau ore ce parte? si, ce activitate au desvoltatu ? *) Voiu se incepu deja cu insciintiarile si anume cu comitatulu Ciu si u u i, acum ce e dreptu numai pre scurtu. Pana candu in curendu voiu fi in stare a scrie mai multe, te incunosciintiezu, Die Redactoru, cumca aici in lun’a lui luniu s’au fostu alesu prin comitetulu permanentu alu comitatului o coraisiune dara de 60 insi, cu acelu scopu, cu aceea se lucre proiecte cu privire la organisatiunea interna provediuta in §lu 91 art. XLVI —1870. Comisiunea acest’a s’a impartitu in patru subcomisiuni, si in 20 Iuliu intruninduse toate comisiunile si au luatu operatele la desbatere comuna si apoi operaturu statoritu l’au asternutu comitetului permanentu. Acest’a din urma a trenutu sesiunea sa in 97 si Iuliu, din caus’a lucrului celui mai urgentu de campu, cu pucini membri. Din partea romaniloru, d. Ladislau Vaida, precum de alta data, asia si cu asta ocasiune si a implinitu cu precelentia datori’a de romanu si patriotu bunu. Domni’a sa aratu in siedintiele subcomisiuniloru, fiindu in trei subcomisiuni membru, — catu si in siedinti’a completa a comisiuniloru, a aratatu si chiarificatu impregiurarea, ca catu de tare contradicu principiului egalitatei, esprimatu in legea fundamentale de statu, — dispusetiunile cuprinse in articlulu de lege despre organisarea municipialoru; — a demustratu cu cifre, catu de nefavoritoriu este acesta pentru romani si ca in ce numeru disproportionatu voru fi representati romanii in representanti’a comitatului, — cum devine ilusoria tata influinti’a la deciderea causeloru comitatului. — Propune apoi, cu comitetulu comitatului folosinduse de dreptulu seu constitutionalu de a petitiona, — normatu tocma in a-lu primu alu art. XLVI, se faca pasi, cu legislatiunea, paragrafii privitori la compunerea representatiuniloru (comiteteloru) comitateloru, se se modifice intr’unu modu corespundiatoriu egalitatei si ecuitatei. — Mai departe propune, ca si pana atunci, pana candu s’ar intempla acést’a, se se faca unele schimbări in proiectele comisiuniloru, prin cari intre catuva s’ar mai ustura gravaminele nóstre, ce le suferimu din caus’a citatei legi. — Face propuneri, cari se referescu la limb’a romana, precum si la considerarea ecuitabile a romaniloru, la alegeri, la denumiri si la compunerea comitetului comitatense. Totu din partea romaniloru preotulu Ioane Hossu din Milasiu, a asternutu comitetului o dechiaratiune, in carea partinescu si sprijinescu votulu separatu alu d. Lad. Vajda si membrii romani ai comitetului, si provocanduse la dechiaratiunile asternute in anii mai dinainte prin romani la acestu comitetu, ceru si din partele schimbarea articlului subversantu de lege in unu modu mai ecuitabilu. Comitetulu comitatului a decisu a alatura votulu separatu alu d. L. Vajda si dechiaratiunea romaniloru la protocolu si ale asterne in ministeriu. Votulu si dechiaratiunea vom urma catu mai curendu*). — ________ Dela Blasiu primiramu despre scoala de fetitie, subvenţionată de Reuniunea f. r. c., informatiunea tramisa cu reportu anuale comitetului reuniunei femeiloru romane in Brasiovu, din care estrageau urmatoriele date statistice: Scoal’a de fetitie din Blasiu, constataria din 3 clase sub directoratulu dlui par. si protop. Alimpiu Blasianu, dimpreună cu dstor’a Rosali’a Bugneru, ca magistra de clase, Franciscu Giulanu cu catechetu, Georgiu Ratiu ca prof. de limb’a maghiara, istori’a univ., geografia si istori’a naturale; — numera 48 eleve, dintre cari clasea la o frecventara 19, clasea 2-a 10, or’ clasea a 3-a 19 eleve. Reflectandu la succesele acestora fiitorie mame de familia si conchidiendu din acele succese, nu potemu a nu ne da modest’a noastra opiniune, cumca laudabil’a reuniune a femeiloru romane nu s’a instelatu in speranti’a sa de a promové crescerea demna de stranepoatele mamei Grachiloru, candu a decisu subventionarea de scóale. Fia ca influinti’a binefacatoria a acestei Reuniuni nobile se se reinnoiesca cu teneretiele vulturului, se strabata in toate unghiurile locuite de romani, prin o activitate zeloasa si nelancedita, pentruca atuncia matroanele romane nu voru fi sporadice, si patriotismulu si nationalismulu fiiloru dacoromâni nu va fi espusu influintieloru străine, ci va prospera inaltianduse cu cedrii Libanului din poterea vitale, ce voru suge din peptulu mameloru bine crescute, cea ce merita o mai mare ingrigiare, o mai sufubiata solicitudine, ca se pota deveni ceea, ce si a propusu Reuniunea la inceputu a pune in realitate. Acesta e terenulu celu mai de influintia, care n’ar trebui parasitu, ci cultivatu cu acelu entusiasmu incordatu, cu care s’a inceputu a se prelucra dela anulu 1850, cu toate încercările absolutismului de ai carni primev’a destinatiune la o cultura curatu nationale. *) Amu asteptatu si asteptamu cu nedumerire asemeni repoarte, inse afara de provocările si atenționările noastre n’amu primitu nici o iota despre aceasta activitate, care reclama solidaria cointielegere. — R. Disertatiunea cetită la adunarea generala a asociatiunei transilvane pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu tienuta in Fagarasiu 1871, de Dr.Nicolau Popu, profes. gimnasialu. Onorata adunare! „Music’a este singurulu spectru, prin care se reflectéaza actiunile sufletului.“ Metastasio. Credu, ca nu voiu abusa de patienti’a dvóstre, deca voiu vorbi astadi despre unu ramu alu cultu *) Le asteptamu si credu, ca le astepta toti, cati se intereseaza de viitoriulu nostru politicu nationale! . R.