Gazeta Transilvaniei, 1871 (Anul 34, nr. 1-100)

1871-09-18 / nr. 73

GAZETA Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Fai’a, candu concedui ariteriale. — Pretiulu, pe 1 anu 10 fl., pe i/l 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. v. a. pe una anu scu 2Vs galbini mon. sunatoria. innia­­XMV.ILVANIEI Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 cr. Tacs’a timbrala a 30 cr. de fiacare pu­blicare. Nr. 73. Brasiovu 30­ 18 Septembre 1871. MONARCHIC AUSTRO-UNG­ARIC A. Transilvani’a. Brasiovu 29 Sept. 1871. Se fimu blandi că porumbii, der’ intie­le p­­­i că sierpii. In „Telegraful­u“ din Bucuresci, cetiraiiu unu articulu scrisu bine, si cu multa zelu patrio­­ticu, intitulatu: „Istori’a străinismului in Romani’a.“ Dauna, ca scriitoriulu numai ce a constatatu reulu unei invasiunii de străini, a cărei proportiuni déca va merge asia trece departe preste marginile suferitiunei. In alte state se forméza oare­ care regula statistica intre numerulu indigeniloru si alu strainiloru. — Ar’ trebui mersu in meditatiuni cu unu pasu mai departe spre a caută si afla si o medicina pentru aceasta vulnere sociala. Causta e foarte delicata, — in discusiuni de­spre densa nu este bine a lasa se vorbeasca numai foculu unei animi patriotice; — aceasta anima — trebuie tienuta si regulata prin aplicatiunea atribu­­teloru unei rațiuni coapte. Permitane der’ pres’a sora din partile trans­carpatine acestu micu amestecu in discusiunile ei; cugetamu, ca i va fi de folosit. Noi d­scarpatinii suntemu in positiune a vedé multe din cele ce se petrecu dincolo, cu ochi mai chiari, pentruca vue­­tulu miscarei din viétia locala de toate dilele nu ne conturba judecatea. — Altmintrea nu avemu de cugetu a discută acésta tema pe deplinu, ci numai a ajuta discusiunea prin concursulu opiniunei pu­blice formate in aceasta cestiune intre romanii de dincoace de Carpati. După ce odata este constatatu, ca reulu ecsi­­ste, — după ce este constatatu, ca elu a devenitu parte din caus’a positiunei politice a României, care a fostu silita a portă toate greutățile, ce au impusu poterile Christiane prin tractate imperiului otomanii in privinti’a jurisdictiunei asupra suditiloru loru,— parte din o tolerantia imprudenta in timpuri, candu statele vecine Austri’a si Rusi’a apasă cu toata as­primea unoru inspiratiuni fanatico-confesionali mai cu deosebi asupra elementului evreescu, — si din istorica ospitalieritate a romaniloru, cari că greco­­orientali donau moșii, si o parte alu teritoriului urbei Iași, Bacau, Husi etc., misiuniloru străine pe timpulu, — candu in Germani­a eră pusu in scena macelulu relegionariu de 30 ani, — cari bu­nuri astadi representéza pretiu de milione — fa­­cundu locu de adapostu strainiloru din toata lumea, — din lips’a unei burgesii compacte indigene, si altele, si altele. — Ne remane dar’ a vorbi numai de midiulecele, ce ar’ fi in stare a paralisa realu, si cu incetulu alu vindecă pe deplinu. Aceste midiulece după parerea nóstra suntu: I. Unu aventu mai generalu si mai rapede in instrucțiunea poporului propriu romanu, ce vo­­iesce a remane sub orice constelatiuni po­litice, bune ori rele, stapanu teritoriu­lui seu. . II. O mare atențiune a legislatiunei si a ad­­ministratiunei publice asupra acestei cestiuni. III. Parasirea molesiunei orientali, a prejude­­ciului despre rusinea de a lucră” un­a ori alta me­seria, — ce domnesce inca la toate poporale remase inderepta in cultura. Rațiunea ne spune, ca alte midialoace de vin­decare nu suntu; si deca unii ar’ veni, si apelandu la flacar’a iubirei de patria ar’ dice, ca forti’a bruta inca este rațiune, fugiți de elu că de satana. — Pentru ce? Pentru ca nu poteti fi crudeli acum in tim­purile civilisatiunei, deca străbunii voștri au fostu umani in timpurile crudelitatiloru; numai atunci, candu strainismulu v’ar calcă pamentulu cu fortia bruta, atunci aveti dreptu si datorinti’a pa­triotica alu intempina si respinge cu forti’a, pana la ultim’a picătură de sânge. — Voimu dér’ a vorbi mai de­parte numai de aceste trei midialece, si de aplicarea loru. I. Instrucțiunea. Nu e destulu a crea scóle in tóate ramurile in­ientiei, ci este necesariu a-si direge invetiamen­­tulu după trebuintiele societatei întregi. Instrucțiunea lasata fara o suprema direcțiune, adeseori produce efecte unilaterali, prosperandu in­­tr’o direcțiune, — si lasandu lacune mari in alte direcțiuni. — Toate acele lacuni apoi formeaza pe decenii de ani inainte prise bune pentru străini, — or’ productiunea dispropor­ționata, in un’a direcțiune numai, formeaza o mul­țime de oameni inteligenți, cari neputendu fi apli­cați, — suntu pentru organismulu societatei de unu folosu numai secundariu, — ba in casuri chiaru periculosi, — nutrindu spiritulu de partita, si de lupta inversiunata intre partite. Ce ar’ mai fi de disu, — se tiene de dome­­niulu practicei aplicări a acestui principiu, — si pentru aceste aplicări ori ca nu se potu face re­­gule generali, — atarnandu dela giurstari, ori deca se potu, — le potu compune competenții aceia, ce se afla in fruntea afaceriloru instructiunei. Scoli totusi, der’ pentru toate plasele societatei, nici unu orasiu fara scoale comerciale si de meserii. Scoli reali, scoli technice, montanistice, industriali, agronomice pe langa cele academice, si inaltiarea artei si a industriei intre poporulu romanu e medicina secura a reului. (Va urmă.) Sacrificiu la fondulu academiei romane de drepturi!!! Se reincepeau cu toata resolutiunea a ne in­­griji de viéti’a si ecsistinti’a nóstra nationale, care fara academi’a romana de drepturi, fara institutulu de creditu „Albina“ nu poate scapa de cutropire! Ajutati romane, ca numai asta -ti va ajuta si Ddieu!!! Si Ddieu ne va ajuta, deca vomu sacri­fica pentru aceste institute dela osti si cu totii. Se imitamu pe cei zelosi. Eca, ca si incepe a ni se sem­na fruntea. Se fia de bunu auguru re­­inceputulu urmatoriu: „Desiu in 24 Sept. 1871. Onorabila Redactiune! Cumca conscienti’a nationale este destulu de desvoltata la inteligenti’a romana in tienutulu, unde se intrunescu ambe comesiurile, documentaza sacrifi­­ciale depusa pre altab­ulu natiunei totudeun’a, candu s’a cerutu, — acésta inteligentia respectabila a sus­­tienutu după 1860 incóce juristi pana la absolvarea \ .v . g­­­loru, — a Neontibuitu pentru victimele Tofalene, si pentru consângenii francesi nefericiti, — suntu atatia membrii la „asociatiunea transilvana pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu“ catu dau pre anu frumosica suma de 1000 fi. apróape, — ara acuma au subscrisu pentru „academi’a romana de drepturi“ 1000 fl. v. a., despre care amtionare­a tramite aici consemnarea adusa, — cu rogarea de ai dă locu in pretiuitele colone ale fetei „Gazet’a Transilvaniei“ — spre ecsemplu si imitare celoru 180 colectanti, caror’a s’a impartitu prin comitetulu desp. cerc. XII atatea apeluri si liste pentru aca­demia. — Petru Muresianu Streganulu, membru alu asociatiunei, secretariu alu comite­tului desp. cerc. XII că colectante.­­ Consemnarea contribuiriloru si oferteloru incurse in favoarea in­­fiintiarei si sustienerei unei academie romane de drepturi. 1. Georgiu László presiedinte la judecătoria regasca urbariale in Desiu 100 fl. in rate lunarie cate 10 fl. incependu in 1 Oct. 1871. 2. Ioane Titie asesore la judecatori’a comita­­tense in Desiu 100 fl. in 2 ani in rate de 5 fl. pe luna. 3. Vasilie Popu Zapirtianulu practicante de ad­­vocatui in Gherl’a 100 fl. in 10 ani anuatim 10 fl. 4. Andreiu Francu asesoru sedrialu in Desiu 100 fl. in 2 ani incependu din 1 Ian. 1872. 5. Alecsiu Hossu proprietariu in Desiu 50 fl. in 10 ani. 6. Macabeu Mezei asesoru la sedrn’a urbariala 40 fl. in 2 ani in 4 rate incependu 1 Ian. 1872. 7. Ludovicu Francu cancelistu sedr. in Desiu 40 fl. in 2 ani incependu 1 Ian. 1872. 8. Gavrilu Feti proprietariu in Siomcut­a 20 fl. in 2 ani 4 rate. 9. Vasilie Tohati proprietariu in Cheseiu 20 fl. dtp. 10. Vasilie Cassa protopopu gr. cat. in Che­seiu 20 fl. dto. 11. Gabriele Carsai proprietariu in Budusiu 20 fl. dtp. 12. Ioane Deacu preotu in Ilisiua 20 fl. in 4 rate in 4 ani. 13. Georgiu Popu asistentu reg. in Desiu 20 fl. in 4 rate in 2 ani. 14. Simeone Corpodeanu v.­notariu comitatensu in Desiu 20 fl. in 4 ani in 10 rate. 15. Pavelu Munzatu proprietariu in Suaresiu 10 fl. in 2 ani 5 fl. solv. 16. Georgiu Micula notariu corn. in Cetanu 10 fl. cate 2 fl. in 5 ani. 17. Dionisiu Valeanu invetiatoriu in Sioncutu 10 fl. dtp. 18. Pompeiu Muresianu invetiatoriu in Sireagu 10 fl. dtp. 19. Ioane Ciupe invetiatoriu in Rugasiesci 10 fl. dtp. 20. Ioane Silasi preutu in Seplacu 10 fl. in 2 ani. 21. Atanasiu Georgiu invetiatoriu in Strambulu 10 fl. in 2 ani 4 rate. 22. Demetriu Rusu invetiatoriu in Minthiu ro­manii 10 fl. in 2 rate in 2 ani.

Next