Gazeta Transilvaniei, 1872 (Anul 35, nr. 1-101)
1872-04-08 / nr. 29
Slovacii din nordulu Ungariei inca adera la combinatiunea slava croato-ceha, care si a pusu cart in petre, ca se conlucre la slabirea centralisticadualistica, dincóce si dincolo de Latt’a. — In Boemi’a alegerile er’ suntu la usia; guberniulu auerspergianu se incorda din resputeri a ajuta pe centralisti se esa cu majoritate, din acesta causa toti pasii cehiei, facuti in favoarea nationale, se impedeca. Aristocrati’a feudale ceha vise, cu toate, ca si ea e retrograda cu toate aristocratiele, totusi si ea se opune mesujeloru antinationale centralistice si in punctulu nationale autonomicu suntu cu totii de acordu, cati nu se putură corumpa si trage in partea guberniului. Liberarea dreptului autonomicu se se câștige, apoi -si voru imparti sortile de partite politice. Concordia in cele nationale a unitu aici elemente chiaru opuse in alte principii politice; si cu toate, ca si cehii si gubernementaliisi vendu si cumpera din mosii, pentru ca se scutia pe mai multi de ai sei la dreptu de alegere, ceea ce presupune o mare resolutiune la invincere si de una si de ceealalta parte, totusi feudalii naţionali stau constanţi a nu cede terenulu luptei si alu invincerei, altfeliu ei nevediendu victoria sigura se voru retrage cu totulu dela alegeri, ca se nu cadia mincia in man’a centralistiloru. Una deputatiune se pregatesce a se tramite la Mai, cu gravamine, ca nationaliloru li se puseră totu feliula de pedeci si la reclamatiuni; deputatiunei inse tramise la Mai, cu rogare, ca se restitue societatea economico-patriotica, disolvata din aceste cause, i se denega audienti’a. Acum se afla la Vien’a mari personalităţi cehe, intre cari si princ. Schwarzenberg, totu in caus’a nationale. — Din ROMANI’A ne aduce „Romanulu“, apropos la starea de facta aceste: „Éca inse ce depesia gasimu intr’unu dinariu din Vien’a, la „Gazette de étrangers* din 11 Apr.: „Bucuresti 10 Aprile. Multiamita neconteniteloru uneltiri ale agentiloru muscali, situatiunea este astfeliu incatu astepta dintr’o dî intr’alt’a, a vedé pe principele Carolu parasindu principatele. In asemenea casa despărțirea Moldo-Valachiei ar’ fi decretata, si fiacare din aceste provincie ar’ fi guvernata de unu ospodaru a caru numire ar’ apartiena Porții otomane.“ Ce se fia are acesta depesia? Este ora amenintiare? Este o farsa ridicula sau este avertismentulu unei tragedie? — Nu scimu, ne intrebamu inse cum se face, ca guvernulu, care aseza asia de desu de dreptulu ce i da legea telegrafica, oprindu depeste interiori ce denuncia călcările de lege ale puterei, cum se face, ca elu lasa a se transmite o depesia de o asemene gravitate in strainetate? O asia tolerantia, din partea unui guvernu, care nu prea e tolerante, nu este lucru curatu. Ce se fia dor’? Cuprinde ore acesta depesia ceva adeveratu? Ecsistu in adeveru uneltiri muscalesci? Ecsiste undeva intentiune de plecare? Se lucraza pentru desuinire, si pentru candidature la tronurile României trunchiate? Punemu astadi aceste intrebari, asteptandu cu guvernulu si mai alesu d. Catargiu, fostu candidatu la domni’a Moldovei, fostu Caimacamu, si actuale ministru de interne, care a lasatu se treca depesi’a in cestiune, se da esplicari natiunei.* — Regele Victoru Emanuele invitatu va veni in visita la Vien’a in Iuliu. — In FRANCEA afara de enormulu bugetu de resbelu, ce s’a votatu pentru anulu curentu in suma de 450.050.000 franci, guvernulu mai cere pentru repararea materialului de resbelu si alu fortaretieloru inca unu creditu estraordinariu de 379 milione, care se afla in asia numitulu comptu de liquidatiune, si se urca la circa 535 milioane. După cum se pare, cele 379 milione pentru materialulu de resbelu se voru imparti pre 5 ani. Suma totale de cheltuiele se va distribui astfelia: Confecţionarea a 450 baterii de campii cu provisiunile loru, confecţionarea a 8000 de carre de artileria; reparaţii si confecţionarea de materialu de poduri; confecţionarea a 600 tunuri de asediu cu 700 lafete, 700 carte cu provisiuni de resbelu, confecţionarea a 650.000 pusce de Chassepot, 60 mii de cavalerie, 120.000 carabine, 120.000 săbii pentru cavalerie, 10.000 cuirase, si 70 milioane patroane de Chassepot. Cele 450 de baterie de campii se vor obtiene in parte după proiectulu guvernului prin transformarea tunuriloru vechi. Cheltuielile s’au evaluatu la vreo 20.000 franci pentru bateria, 11 milioane trebuescu pentru 1.350.000 de focuri, ce voru primi. Cheltuielele totale voru fi pentru baterie de vreo 30, pentru tunurile de asediu de 10, si pentru armarea trupelorn de 67 milioane; 40 de milioane cere ministrulu inca pentru edificare si pentru marirea arsenalului din Bourges, care va fi acuma loculu generalu de arme alu Franciei; 180 milioane pentru lucrări estraordinarie, adica pentru naue fortaretie si pentru construirea de lagăre. — Indata după vacantia se voru propune aceste proiecte ale ministrului adunarei spre votare. — In Londonu camer’a comuneloru, Lawson propune ca regin’a se faca păsurile necesarii spre a retrage toate tractatele, cari indetoreza pe Angli’a a face resbelu, in orecari eventualitati. Gladstone combate propunerea, dicunda, ca tractatele in cestiune nu indetoreza a face resbelu, ci dau numai Angliei dreptulu de a interveni. Propunerea este respinsa cu 126 voturi, contra 21. Prin urmare Angli’a nu retrage tractatele, care o indetoreza a face ? resbelu. — Cu Franci’a se afla bine; tocma vreau cu Thiers impreuna a inlesni comunicarea intre sene prin facerea unui tunelu pe suptu marea canalului despartitoriu, si diurnalistic’a cu plăcere releva amicalele intentiuni ale lui Thiers. In ceea ce privesce caus’a amenintiatoria cu resbelu, caus’a „Alabama“, apoi „Mon.“ publica o depesia serioasa: „Londonu 12 Aprile. In camer’a lordiloru si in camer’a comuneloru, flordulu Granville si d. Gladstone, interpelati de Stanhope si de Rathbone in privinti’a cestiunei Alabama, au respunsu, ca aperarea Angliei, care va fi supusa, la 15 Aprile, arbitragiului dela Genev’a, va contiene numai esplicarea relativa la daunele directe, după care va urma o nota declarandu, ca Angli’a, fara veniuri prejudiciu pentru situatiunea momentana si pentru negotiarile actuali cu Americ’a,si reserva libertatea de a se sustrage tractatului din Washington.“ Daca Americ’a nu se va multiumi cu actiunea Angliei, atunci anevoia se va incungiura resbelulu intre aceste poteri, candu apoi va potu mai usioru baciui si Rusi’a in Orientu. — Ca din acesta cestiune inca pote esi resbelu cumplita, care se scutue toata Europ’a se poate prevede din reportarile lui „Times“, ca acolo cercula noutatea, ca la spatele pretensiuniloru exagerate ale Americei sta la panda alianti’a secreta intre Statele-Unite, Rusi’a si Prusi’a cu scopu de a da resolutiune cestiunei orientelui; si de acea n’ar fi fortiatu imp. Wilhelm pe princ. Carolu se parasesca Romani’a, ca se inlesnesca acelu planu. E dor’, ca ne aflamu in ajunu de mari evenimente, daca Angli’a e decisa a se lepădă de tractaturu de Washington. — In Mexico lupta intre insurgenti si republicanulu Juarez, care devinse si dejustitiase pe imper. Maximilianu, dura si depopuleaza fara crutiare. Juarez inse veni in pericula de a fi lovita de acea soarte, care o avu Maximilianu, si oferi stateloru americane Mexico, inse ele nu voru a se amesteca. — Intre republic’a Quatemala si San-Salvador si Honduras inca s’a dechiaratu resbelu, după soirile cele mai recente din New-York 12 Aprile. — canonici din Gherl’a se sărute man’a. Unu amicu dela Pest’a -mi scrie pre scurtu, ca după ce despre desemnatulu M. Pavelu au esitu (calumnie nu) reflecsiuni in diurnale, Ta chiamatu ministru la sene si i a datu sfatu, ca pentru incungiurarea incidenteloru neplăcute si putea se se retraga. Vicariulu s’a si invoitu la acesta. Audiendu despre lucru tatalu secretariului metr. a-si folositu ocasiunea, a alergatu pre la ministri si a miscatu tota patria pana ce ia succesu, si acum fiiului lui in scurtu va fi episcopulu Gherlei. Asia le trebe gherlaniloru, daca siedu cu manele in sinu si astepta porumbulu friptu! — Cumca acesta e adeveru deducu si de acolo, ca din o epistola din Blasiu adresata unui amicu alu meu in Gherl’a amu cetitu, ca denumirea secretariului metr.e mai multu decatu probabile si ca in curtea metropolitana canta mereu osana, ba se au si inceputu unele gratulatiuni. — Pe scurtu ve scriu numai atata, caci tienu de prisosu a face vorbe multe, după ce tarde post festa. ... Indignatiunea e mare! Pre candu se astepta dreptulu de alegere, ata ca ne tredimu surprinsi! La ce ne au adusu calumniele reutatiose (?) si inter multos litigantes se bucura ministeriulu r maghiaru, dar’ me temu, ca nu cumva se se realiseze ceea ce se Ventura in susu si in dipsu despre una desbinare, cu care amenintiasera si naseudenii. Unii asia suntu de inversiunati, catu astepta numai momentulu, veda atunci celi ce au datu ansa la acesta. — Singuru sperarea, ca ni se reda acestu dreptu de alegere, ne mai retienu si si aici neamu instelatu? In locu de alegere denumire! In locu de multiumire indignatiune generale! Grăbiti gherlaniloru spre sarutarea manei desemnatului copilu, daca nu v’a placutu a misca, ci ati credintu in promisiuni — subduse sub velu de prefacere. — Mai esa si notariulu consist, metr. si reinfranga si acesta faima, ca altfeliu scimu su cine ne aflamu instelati in dreptulu nostru! — B. Ch. NB. Nu e adeveru, ca s’ar fi calumniatu asupra demniloru barbati, ci s’a spusu adeverulu fapticu, ca daca nu se da dreptu de alegere, atunci ministeriulu se-si alega siesi episcopu, ca turcii nu trebue nealesu. — Vadia cei cu forti’a a mana, ca se nu se blameze pentru sece, dermandu sionulu cu unu pasu de principiu, care adi nu are locu fara mari neplăceri si convulsiuni! Pana acum scimu, ca de candidati la episcopi’a din Gherla fura recomendati de catra metropolitulu dd. canonici: Fekete, Papfalvi, Pavelu si postliminio si Mihályi; amu mai vre se scimu, daca si cu cata solicitudine s’a intrepusu la locurile mai inalte pentru obtienerea dreptului de alegere. — Din partea episc.: Silágyi Szabó; din aep. Olteanu, Liviu si Nagy. Recomendati de catra unguri si de episc. Pankovics fu d. can. Sorbanu si Gulovics si poate altii. Despre vreo denumire nu avemu nici o scrie positimiliiiriVieniaholîbolenic ftfevele efaatosloi Daca inse intr’unu statu constitutionale se pretiuiesce mai multu vocea particulariloru interesati, decatu dorinti’a, rogarile si stim’a demnitariloru si a credentiosiloru unei intrege diecese, atunci „actum est, toate, toate suntu unu puru arbitriu, toate anapoda si pe dosu“. Acesta e adi, ce frementa, ce muncescu mii de anime! — Daca in regimu e decisu per absolutum a suplini prin denumire vacanti’a respectiva, si a nu recunosce dreptulu de alegere — dela care nu recede dieces’a — apoi, ca se se prevină si se se opună catu de putina stavila reului iminente, macaru una persona grata din sinulu ardeleniloru se se alega, fortia arbitriului, pentruca deductiunea se face asia: „daca ni se impunu adi episcopi totu romani ungureni, mane ni se voru impune totu maghiari boiereui, si de acesta vomu fugi, cu draculu de tamaia.“ — Viderint I — Red. Despre Aitoriii la episcopii din diecesea Ciherlei, ni se scriu urmatoriele: In an. tr. s’a fostu scrisu in Gazeta, ca Esc. Sa d. metropolitu a recomendatu pre sub mana pre secretariulu seu de episcopu alu Gherlei. Scriitoriului i a respunsu notariulu consistoriului metrop., ca acea descoperire nu e adeverata. Acum vinu se ve spunu, ca spre durerea nostra si indignatiunea tuturoru diecesariloru e deja implenita (?!) si secretariulu metr. va veni preste scurtu, cu domnii Brasiovu 13 Aprile 1872. Cu bucuria impartesimu on. publicu unu extractu din procesulu verbalu alu deprinderiloru ce avu: „Societatea de lectura a studentiloru romani din Brasiovu in siedinti’a publica tienuta in 5 Martiu st. v. a. c. sub presiedinti’a dlui prof. Ioane C. Tacitu ? Siedinti’a se deschide la 11 ore a. pr. fiindu de facta unu publicu numerosu. Dlu presiedinte in discursulu de deschidere arata pre scurtu scopulu societatei, raidiulecele, de care s’a folositu pentru realisarea acestuia si resultatele obtienute. Acesta societate, disersa, complinesce studiale propuse in gimnasiu, in scólele