Gazeta Transilvaniei, 1872 (Anul 35, nr. 1-101)
1872-06-03 / nr. 44
ferate si drumuri, reformarea tarifului cu introducerea legei generali de comerciu cu împlinirea dorintteloru si propuneriloru camereloru comerciali si industriali. Păstrare strinsa, inse nu la redicarea instituteloru de crescere, de agricultura, industria, negotiu, ci la alte neproductive. 8. Pentru complementara starei justiției se se conceda ajutoria, justiția se se perfecționeze, totuşi pana la o deplina reforma sistematica sistemulu legiloru de justiţia de aici se nu se aduca in alta confusiune prin schimbări parțiali. 9. Deputaţii sasisi volu tiene de cea mai urgenta obligatiune, a delatura deplinu urmările ratacirei dietei, in causa drepturiloru urbariali ale natiunei sase, facia cu Selistea si Talmaciulu si a Brasiovului facia cu Branulu, se recâstige deplinulu dreptu urbariale. 10. Relatiunile speciali din fundulu regiu si dominitele si pretensiunile sasiloru se nu le lase din vedere, ca unele ce nu su in contra unitatei statului, si cari nerespectate ar’ aduce dauna statului. II. Reform’a municipale si comunale se se ie in strinsa legătură: 1. Cele 11 cercuri „sasesci municipali* cu satele loru făcu universitatea, orce schimbare in teritoriu nu se pote concede decatu cu învoirea si conlucrarea cercului resp. si a universitatei. 2. Drepturile generali date municipialoru si comuneloru se pretendu, cu tote, ca art. 43 1868 § 10 vorbesce de drepturi fundate pe legi si tractate. 3. Administratiunea si representanti’a se se deosebesca strictu deolalta, comuna cu oficiulu localu, cerculu cu deregatoriu cercuale, universitatea cu oficiu universitariu se fia cu cu organu responsabilu. 4. Toate corporatiunile representative se constitue numai prin alegeri, la dreptulu de alegere activa se se ie privintia la avere, cultura spirituale si moralitate cu deosebire, or s pre numerosi membri inca se nu le faca nevoia. 5. Oficiale se ocupa prin libera alegere a corporatiunilor, fara a se angusta prin candidatiunea regimelui dreptului legislativu statutariu se comite decisiunea pe cati ani se se alega si cari suntu apti dintre oficiali. 6. Comuna, cerculu si universitatea decidu despre căusele proprie si le administra autonomu intre marginile legei si ale statuteloru cu valoare de dreptu. 7. In cercu se afla punctulu gravitatei drepturiloru si oblegatiuniloru municipali; elu ecsercasa dreptulu de administrare de sene si dreptulu statutariu in tóate căusele precum si dreptulu de representatiune. Are inca a ingriji de toate ramurile incredintiate din partea administratiunei statului cu subordinatu nemidiulocitu si in comerciu directu cu regimulu statului. 8. Universitatea nat. sasesci ecsercita dreptulu statutariu in tote căusele municipali, cari suntu comune tuturoru sau celu pucinu la doue cercuri. Daca ecsecutiunea statutului defiptu de univers, va da preste dificultăți locali in vreunu cercu, acesta poate opri ecsecutarea lui, facundu remonstrare cu argumente la oficiulu universitatei; in contra repetendei decisiuni a universitatei cerculu are dreptu de recursu la min. de interne, cu valoare amanatoria. — La cererea unui cercu universitatea potestator si statute despre acele obiecte, cari se afla in competinti’a cercului; inse unele ca aceste deoblega numai pe cerculu ce le au cerutu. Universitatea grigiesce de admin, averei natiunei sasesci; supravighiaza oficiulu universitariu si ii trage la respundere. La decisiuni despre admin, si intrebuirea averei nationali vercare membru alu univers. iea parte numai intr’atata, incatu e comproprietariu alu acestei averi (adica numai sasulu. R.). Universitatea ecsercita si dreptulu de representatiune. 9. Oficiulu univ. pregatesce proiectele pentru universitate si porta griga de ecsecutarea decisiuniloru si statuteloru ei. Cerculu ulterioru de activitate alu ofic. univers, in sensulu unitatei municipali, precum si alu pastrarei drepturiloru municipali ale cercuriloru se defige prin unu statutu universitariu. 10. Corntele natiunei sasesci denumitu de Mai, cu contrasemnarea ministrului e representantulu potestatei ecsecutive, ca atare tiene controla asupra administratiunei autonome a municialoru si vnghiaza preste interesele administrației publice de statu midiulocita prin (jurisdictiuni) cercuri. Comesulu conchiama si presideaza universitatea, er’ fiindu elu impedecatu face acesta presiedentele oficiului univers, alesu de universitate. 11. Legea statorinda după §10 art. 43 1868, ale cărei modificări mai tardie numai, după ce se va asculta universitatea nat. sas., in sensulu §§10 si 11 art. 43 1868 e se urmeze, are a se margini esentialu pelanga defigerea principialoru de susu. Mai departea regulare a municipiului si comunei pe fundulu regiu au se se faca prin statutele universitatei, respective in speciale prin statutele de cercundarie si comune. Midiulece si caii, suntu alegerile deput. după acestu programu atatu la universitatea cea mai deaproape, catu si la dieta, si naţiunea astepta, ca deputaţii atatu la universitate, catu si la dieta se-si da voturile după cuprinsulu acestui programu totudoun’a in concordia. — Acesta e solidaritatea saseasca chituita in Mediasin 4—5 iuniu 1872, care va fi intarita si prin juramentu. — „P. Napla*dice, ca sasii făcură trase si cu toate, ca nu li s’a atacatu autonomi’a vietiei loru municipali, totu se plangu de apasari, si le pune alternativa: daca e verosibile, cum scriu diamele loru, ca cele 40 mii. germani voru intreveni pentru ei? Daca nu, credu, ca e probabilu, ca voru învinge in contra consecintieloru constitutionalismului maghiaru si ale egalitatei de drepturi? Candu 180 mii sasi au 22 deputati, potu vorbi de apasare? Spre norocire, dice „P. N.“, nu tienemu matematica de fundamentu sciintiei politice, ca altfeliu ni ar’ potu trasari, a aplica la sasi aceea mesura, cu care se mesura petotendenea in tiera. Noi ne miramu si nu pre de angustimea animei programistiloru sasi, ca ce nu atinseră intru nemica impregiurarile pretensiuniloru egali, de limba, si îndreptățire perfectu egale intru toate in fundulu regiu, ca cum nici n’ar vrea sei de asia ceva. — Erasi miserii popesci. Mare si infricosiatu scandalu! Iosifu Munteanu, popa romanescu gr. cat. din Banatu, comitatulu Carasiu, comuna Gârlicea, fură in Pestea dela unu macelariu bogatu anume Holzer 13.000 (treisprediece mii) fiorinn val. austr., si fugi cu ei, dara fu prinsu, si acuma siede in temnitia, condamnatu vise numai la 9 luni, pentruca nefericitulu apucă, banii de diosu de sub masa, din una cafenea, unde’i scapase Holzer, era nu ca i a furatu dela vreunu locu ascunsu. („Hon.“) In fine o pati si popa Grigorie Fodoru (gr. n. n.) din Bicalu, betivu si adulteru inferatu. Acelu omu -si tienuse dela unu tempu incace concubina pe una Mari’a Danu, pe care inse o prepunea tare de alti barbati. In Fauru 1871 avendu prepusu pe concubina, infuriatu cu una fara selbateca, se rapede la ea cu securea, si daca femei’a nu se ferea la momentu, era se o despice in daue, asia vnse i a frantu numai inchiaietur’a dela umerulu stangu. In 31 Maiu a. c. tribunalulu din Clusiu condamnă pe pop’a Fodoru la temnitia pe unu anu. (După „M. Polgár* Nr. 125.) „Albin’a* ne mai aduce unele ecsemple proaspete, despre alti preoţi, cari ca si cei numiţi in Nr. 41, cu ocasiunea conscriptiunei de alegatori se porta ca inimici pe facia ai natiunei romanesci. Acestu reu pote se pureada si numai din preocupatiuni politice; dara capulu lucrului este moralitatea, caracterulu morale. Un’a din căuşele principali ale multoru escese popesci se cauta si se afla in amenintiarea celoru ticăloși cu trecerea dela una confesiune la ceealalta. Pe acesta cale nu voru prospera nici confesiunile si nici poporulu, ci voru recadea infricosiatu. Acestu reunse s’ar potea vindeca de siguru, indata ce ar’ intra la midiulo cu ambiţiunea nobile de a nu primi in cleru, dela alte confesiuni pre cati ticăloşi, respopiti, sau altmintrea pedepsiţi pentru escese rusinatorie, ci a i da pe usia afara. Unu altu reu se mai cauta in simonia, care se dice ca ar’ domni in unele parti, de unde apoi se nasce rapacitatea subordinatiloru si asia mai departe*). Diamele unguresci ne mai aducu si din sinulu clerului romano-catolicu alte ecsemple próspete de escese popesci. In orasiulu Ipolyság, unu popa catolicu a mersu mortu de béta la comisiunea electorale, a facutu causa comuna cu comisariulu de politia anume Ervin Kovács, cunoscutu de tiranii brutale si a provocatu bataia sangerósa. (Hon* din 5 Iun.) In comuna Devecser din comit. Zala este unu popa, anume Újvári Ferencz, care mai înainte fusese actoru la teatru si -si petrecuse de minune cu fiicele Thaliei, după acea vise prin protectiune fă primitu in seminariulu dela Vesprimu, unde s’a si popitu; dara acuma cu ocasiunea alegeriloru face comedii pe la Zala-Egerszeg, buna-óra cu cunoscutulu pop’a Tache din Bucuresci. Respop’a catolicu Bognár Bandi dela Kunágota in 2 luniu incepu se joace la teatru in Bud’a, unde s’a si angagiatu. Mai este in Pest’a unu altu respopa catolicu, carele in carte a sa cu oamenii gubernului publica la scandale. In orasiulu Galantha suntu alti doi popi unguresci anume Sebestyén si Lassú; acestu din urma se afla si in cercetare criminale. Ambii joaca rol’a lui popa Tache, se amesteca cu midiulece fisice in afacerile electorali. Procurorulu de statu Bakos János descrie in „Hon” din 29 Maiu unele brutalitati ale arhiepiscopului de la Calocea. Si asia mai departe. Diamele gubernementali au inceputu a încoltirea inca si pe popii calvinesci, carora se imputa ca ar’ face o positiune sistemica si ca ar’ simpathisa cu rebelii; dara imputarea cea mai curioasa ce li se face este, ca adica „popii calvinesci ar’ porta de nasu pe poporeni, intocma precum ar’ fi portandu cei romanesci pe ai loru.* La acestea incriminari respunde unu popa calvinescu in „Hon” din 8 Iun., de si pe largu, totusi cu multa moderatiune si logica. — (Furtu mare in Pest’a.) Una femeia frumóasa, anume Sarolta Kovács, fură dela ministrulu Bittu 40 de mii de fiori in val. austr. După trei septemani politi’a descoperi furtulu si află mai toti banii si papirele de valoare, ascunsi la doue amice ale frumosei. Scandalulu este mare inca si din alta causa, pe care o spunu unele diare din Pest’a, intre care si „Hon” din 6 luniu, era noi o refacemu.------- Dela cine au invetiatu moldavoroniauil a se apara in patri’a loru de jidovi? (Urmare.) Mai reproducemu din cartea nemtiesca citata in Nr. tr. inca numai ultimele doue capete, pentruca se se vedia cu atatu mai curatu, cum judeca nemtii pe jidovi: „Asia doar’ amu vediutu, ca jidanii nu suntu de doritu nici in interesul bunului gustu, nici in alu utilitatei economice, nici alu culture!, nici alu administratiunei finantiarie. Noi credemu, ca este o nenorocire de a se nasce cineva jidanu, precum credemu ca este o nenorocire de a se nasce ghebosu. — Inse mil’a nóstra nu merge pana acolo de a ne face seamu acesta nenorocire asupra nóastra, dandu interesele nóastre si administratiunea statului in man’a jidaniloru, sau apararea tierei in man’a ghebosiloru. Daca vnse jidanulu ortodoxu, din caus’a moralei religiunei sale, este pentru statulu germanu imposibilu, — abstractiune facundu cu totul de modul cugetarei sale, — nu trebue, din căuşele mai susu enumerate, se facemu esceptiune in favoarea jidanului indiferentu, mai cu sama candu elu nu arata bun’a vointia de a se boteza, si nici atat’a educatia pre cata crestinismulu cere cu celu mai de diosu gradu de cultura. Caracterulu unei persoane se subtrage observatiuniloru mai adenci; nici o esperientia nu este in stare a’lu petrunde pana in fundu. — Nici odata nu lipsesce unui omu cu deseversire vre una din calitatile omenesci, — numai reporturile dintre aceste calitati suntu deosebite, si acesta deosebire nu se vede desu in comerciulu dîlnicu alu vietiei, pen *) Ni se scrie din unu altu tienutu locuitu mai totu de romani, ca acolo tieranii de ceva staricica trebue se de pretiulu unei vaci pentru biletu’ de cununia s. a.