Gazeta Transilvaniei, 1872 (Anul 35, nr. 1-101)
1872-01-26 / nr. 8
der’ înainte de congregatiune, murindu 2, amu remasu cu 40 membri alesi si 11 virili. Totalitatea comitetului comitatense constandu din 294 de membri, ce potea face romanii cu fracțiunea loru de 51 in contra unei majoritati atatu de precumpanitorie ?! Cu toate aceste romanii nu au desperatu. Inteligenti’a romana din Turd’a a alesu unu comitetu, pre care l’a insarcinatu a se pune in contielegere cu membrii fruntasi romani ai comitetului comitatense spre a esopera ca toti membrii romani se partecipe la congregatiunea conchiamata pre 22 a. c. Cu plăcere trebue se constatezu, ca provocarea turdeniioru au fostu intempinata de cea mai buna primire, si din cele mai depărtate parti ale comitatului, precum dela Regina si Topliti’a au grabitu toti romanii catra Turd’a asia, incatu inainte de congregatiune cu o dî mai toti romanii sosiseră la Turd’a si astfeliu fu posibile, ca inca in 21 demanatia se potemu tiene o conferintia preliminaria la locuinti’a d. advocatu Dr. I. Ratiu, unde coadunati, aleganduse de presied. Dr. I. Ratiu, de secretariu d. Ludovicu Ciato si dechiaranduse conferinti’a de constitutta, se procede la ordinea dilei. Presiedintele in o vorbire meduasa insocita de complacerea intregei adunari propune atatu pentru agendele conferintiei presente, catu si pentru acelora veniturie solidaritatea. Se primesce unanimu. După aceea aratandu in termini chiari, ca noi de noi in privinti’a alegeriloru amploiatiloru abia vomu poté ave ceva resultatu, pune la votu, se se pacteze sau nu in ast’a privinti’a cu vreo partita ungurésca? accentuandu totuodata, ca pactulu se referesce numai la actulu alegerei presente, fara ca pentru romani se resulte ceva de oblegamentu si pentru alte cause ori pentru venitoriu. Se primesce a se pacta cu acea partita, care va garantă mai multa sustienerea intereseloru noastre naţionali. Pentru casula nepactarei se decide a se vota numai, numai pentru acei romani, pre carii va desemnă conferintia. Presiedintele reportandu, ca inteligenti’a romana din Turd’a la provocarea comitelui supremii s’au si demisii in nescari negotiari preliminarie conditionate dela aprobarea conferintiei generali, cu care ocasiune comitele supremii in contielegere cu alti capi de partita pentru casulu pactarei garantă romaniloru 7 posturi prin postulu de presied., asesoru si notariu la scaunulu orfanale, 1 subnotariu si 3 judi procesuali in cerculu de diosu,pune la votu deca suntu de a se continuă negotiarile ori nu? Decidenduse a se continuă se si esmite in privinti’a asta o comisiune de 3, cu îndrumarea, că prelunga oficiale promise se esopereze celu pucinu unu postu de jude procesuale si pentru cerculu de susu. — Comisiunea cu dorere au reportatu, ca ast’a încercarea sa a fostu sedarnica, fiinduca ungurii deakisti nu au voitu a face concesiuni, atunci conferinti’a pentru a nu espune pre celi 7 individi (deja candidati din partea sa) au otaritu a se face inca ultim’a încercare, si au indrumatu pre comisiunea de 3 se faca cunoscuta partitei drepte, ca romanii suntu inclinati a acceptă si cele 7 posturi numai, sub conditiune că in cerculu de diosu se fia numai 2 judi personali, era alui 3-a se lude in cerculu de susu. Mi este imposibilu a ve descrie indignatiunea si consternarea conferintiei romane, candu din reportulu comisiunei a intielesu, ca deakistii nici acésta bagate la concesiune nu voiiescu a o face si ca dreapta pre sub mana si au inceputu negotiarile cu stângacii. Atunci, conferinti’a vedienduse atatu de marsiavu instelata, au otaritu a intrerumpe toate negotiarile, si desi nu aveamu nici o sperare de a scoate oamenii nostri, totusi pentru salvarea onoarei naţionali s’a decisu a se vota numai pentru romanii designaţi de conferintia. Intre astfeliu de auspicia au sosita si diu’a congregatiunei. Nu voiu reproduce toate agendele acesteia fara me restringu la enorarea celoru momentóse pentru noi, precum suntu, ca la propunerea Dr. Ratiu lasata pre § 2 din legea nation, s’au primitu, ca protocolulu se se parte si in limba romana; si ca totu Dr. I. Ratiu in intielesulu § 46 din statutulu municipau insinuata cu 24 ore mai inainte in scrisu comitelui supremu o propunere, care au fostu in intielesulu legei afisiata si pre usia notariului, referitoria la modificarea legei llibusiei Transilvaniei cu Ungari’a, va sedica referitoria la autonomi’a Transilvaniei, fiinduca eră de prevedinta, ca membrii romani voru fi lipsiţi de ocasiunea de a pate in congregatiune debută pentru propunere, asta următorii: Mih. Crisianu, G.Lazaru, I. Brancoveanu, Ios. Moga, Iac. Calianu, P. Vlas’a, Alex. Butrariu, Dem. Lupu, I. Popescu, Teodoru Gascrisiu, Ios. Fincu, Mih. Stroja, Teodoru Cristea, Dan. Mateiu, Mih. Neagu, Vas. Lupu, Vas. Gliga, Vas. Capusianu, Leone Baritiu, Ieremia Popu-Hersianu, I. Dombradi, Mih. Illyés, Petru Poppu, Stir. Moritz, Georgiu Vlasa, Ioane Moga. 27 de membri cu d. protopopu Mih. Crisianu*) in frunte au dechiaratu in scrisu comitelui supremu, ca sprijinesce propunerea Dr. I. Ratiu. Fiinduca in cele din antaniu 2 dile din lips’a tempului propunerea Dr. Ratiu nu veni pre tapeta, era a 3-a de abia a mai remasu, că la 20 membri, motivarea propunerei s’a amanatu pre congregatiunea venitoria, ce se va tiene in ultimele dile ale lui Februariu **). Remane se ve amintescu inca despre resultatulu alegeriloru. Acelea si la noi că si in alte comitate e catu se pote de reu din 31 de posturi din gratia (!) s’au conferitu si romaniloru, era restulu de 27 s’au impartitu fratiesce intre deakisti si stângaci, — si astfeliu in comitatulu Turdei, unde 3/4 din locuitorii suntu romani, unde romanii de 3 ori presteaza atata dare, militia si alte servitia statului, ne vedemu in unu modu atatu de brutalu si batujocuritoriu lipsiti de toate beneficiele. Fia-mi liertatu inainte de a inchis se ve potu scrie ceva si imbucuratoriu si anumita: Romanii din Turda si giuru vediendu, ca pentru perderea materiala au reportatu o învingere strălucită morala, incatu adica pentru tote afacerile de interesu nationale s’a primita solidaritatea, in semnu de bucuria pentru acestu triumfu au data in onorea fratiloru romani din cerculu de susu unu banchetu splendidu, la care afara de membrii comitetului au partecipatu toata inteligenti’a din Turd’a si giuru. Petrecerea a fostu catu se pote de intima si cordiala. Toastele inca nu au lipsitu, mai însemnate au fostu, cari s’au trenutu pentru solidaritate, concordia, pentru barbatii de încredere si pentru alte scopuri naționali. — Turd’a 1 Febr. 1872. „Magyar Polgár“ in Nr. din 27 alu 1. tr. publică din pen’a corespondentelui seu anonimau din Turd’a unu articulu referitoriu la cea din urma congregatiune comitatense. Nu voiu se reflecta la toate aserțiunile nefundate ale acelei corespondintie, fara me restringu a o face acésta in privinti’a acelora ce ne atingu pre noi. Si anumitu anonimulu reportandu despre resultatulu alegerilorunice: ca romanii s’au alesu 6, toti cati erau capaci (megállított tiszti névsorban felvetünk közülök 6, a képeseket mindnegy, ca s’ar fi alesu 6 romani, fiinduca judii procesuali Deák Sándor si Logyi József, pre cari ii clasifica de romani, nu suntu romani; nu numai conferinti’a romana nu ii a recunoscuta de atari; dér’ insusi respectivii s’au declaratu in deosebite ronduri a se tiene de descendentii lui Arpadu, din care causa cornitele supremu inca ii a candidata ca pre unguri. Vorb’a, ca celi capaci toti s’ar fi alesu, nu o intielegu, fiinduca nu sciu despre ce capacitate vorbesce, de cumva nu intielege capacitatea arpadismului, in casulu est’a are cuventu; de cumva inse intielege capacitatea castigata prin studiu indelungu si caracteru nepatatu, atunci asertiunea sa o declaru de o calumnia nerusinata, fiinduca prelunga cei 4 romani alesi au mai fostu candidati, inse nealesi 6, dintre cari multi e doctore in dreptu si advocatu, 2 au ecsamenulu judiciale practicu, ceialalti 2 inca suntu juristi absoluti si cu ecsamene de statu, prin urmare, asia credu, ca ar fi prestata mai multa garantia de a-si duce oficiulu cu acuratetia, decatu Dávid András, Deák Sándor et comp., cari prelunga lipsa de studiu mai au si alte sminte, pre cari de asta-data nu le vomu ventila. Corespondentele se face a scrută motivulu, pentru care romanii au votatu numai pre romani si dice. De cumca acést’a procedere provocatoria a avutu de scopu se destepte in unguri resbunarea, s’au instelatu tare, fiinduca oricatu are vre unii romani se aiba unu singuru data, pre care se-si pota basa incriminările, ei totusi nu se voru răpi de simtiulu resbunarei, fara si pre venitoriu nu voru inceta de a multiumi naţionalităţile (?!). Nu intielegu, ca după o portare atatu de iloiala, cum a fostu a unguriloru cu noi, cum pote ave atata impertinentia de a spera, caromanii voru saruta man’a acelora, cei palmuescu !u nationale, ca romanii din grandiosulu comitatu alu Bihorului s’au constituita in unu comitetu romanu nationalu. Acum vedemu fruptele acestei insociri nationale, vedemu urmele imbucuratorie ale unei solidarități adeveratu nationale. Totu cu acesta ocasiune inse ne amu convinsu pe deplinu si evidente si despre acea, ca una partita, una naţiune, fia catu de poternica, fia catu de numerosa, este debila nu numai, ci chiaru poate fi si desconsiderata cu totulu prin neintielegere, prin nesolidaritate. In dilele trecute adica a decursu alegerea oficialiloru comitatensi ai comitatului Bihoru. Partita nationala a acestui comitatu, constatatoria, se precepe prin alegere buna si tactica, din barbatii cei mai probaţi si cunoscuţi, din romanii naţionali cei mai resoluti si neinficiabili, s’a convocatu de tempuriu spre consultare despre pasii, cari suntu de a se face la alegerea oficialiloru. S’a compusu list’a candidatiloru romani si s’a olaritu că membrii presenti romani (60) ai comitetului comitatensu se voteze toti pre candidaţii loru. Altu cum inse stă treab’a intre partitele maghiare. Ungurii bihoreni, legiunea stângaciului Colomanu Tisza, s’a desbinatu in doua partite. Un’a voia se alega pre unu romano-fagu intregu, or’ cealalta pre unu mai moderata (Beöthy), de vice-comite. Vestea salatita cu iutiel’a fulgerului si a implutit lumea maghiara cu spaima panica, or’ din partea lumei celeialalte resună una voce cutineratoria, vocea celoru solidari, uniti si drepti, vocea poporului romanu, care, aci, aci era se fia macinatu, tocmai pentru tari’a, resolutiunea si constanti’a sa ecsemplaria (deca stângacii nu se desbinau). Deakistii, multi, pucinei cati suntu, s’au alăturata langa celu moderata (pentru ca e catolicu) si acum castrele erau de poteri egale. Ce se faca? Fug’a ungurii cei poternici si ingamfati, fug’a la falang’a romana, rogandu-o ambele partite cu manile catra ceriu, se decidă lupt’a. Nu suntemu unulta, respundu bravii căpitani, acum ve aduceţi aminte, ca si romanii au ingrasiatu cu sângele loru pamentulu acest’a, mosi’a lui Marianu, ca si aici suntu romani, mai inainte batujocuriti si desconsiderati de voi, caror’a va datu sartea pana acum poterea in mana. Nobilu este romanulu, de ginte nobila; vomu decide lupt’a torturatoria, precum nu arare ori amu mai decis’o pre plaiurile acestea romane; dar’ se vedemu, care nu daţi garanţie mai secure, ca lupt’a nóastra, nu o veti resplati era cu instelare, batujocura si ficţiuni. Partit’a beethiana era mai conscientiosa si -si dede cuventulu celu mai sacru de onoare, a respectă pre romani că romani in comitatulu acest’a si pretensiunile loru legale romane a le împlini fara vreo reserva. Romanii i au intinsu drept’a si învingerea a fostu a celoru intielesi. 16 candidaţi (modesta numeru) a avutu partita romana naţionala si toti fura aleşi cu majoritate absoluta dimpreună cu locurile defipte pentru aceşti candidaţi de aceasi partita. Se fi fostu inca teneri cualificati romani si acestia erau primiţi. E bine, foarte bine de insemnatu, ca episcopulu Oradei mare, caruia intru adeveru acum odata i se pote dice bravulu Iosifu Popu-Selagianu, sub decursulu întregului acestui actu insemnatu, a trenutu cu toata resolutiunea si in fiu inti’a sa pre langa națiunea sa romana. Prin acest’a a doveditu pana la evidenția, ca fiindu romanii bihoreni solidari, neconfesionali si disciplinați, elu totudeun’a va fi cu ei intru tóate pana la moarte. Acest’a fapta nu numai e imbucuratoria, bunu omenu, ci ne indreptatiesce si a spera, ca de aci incolo, liberu fiindu de ministrii servili si falsi, se va nesul asi împlini cu zelu detoriuttele sale sacre cu episcopu romanu; va stărui pre langa convocarea sinodului episcopescu pradanu, a congresului besericescu, imbunatatirea sortii profesoriloru si a gimnasiului romanu din Beiusiu (de ce s’a si cam apucatu) s. a. m. Onóre deci vouă romani bravi bihoreni, onóre comitetului partitei romane nationale, care ai sclutu veghia si conduce treb’a romaniloru si ai mântuitu numele si respectata romanu in Bihari’a. Onóare si celor’a, cari totusi mai au simtiementu curatu pentru caracteru si cuventu de onóare. Si in fine de trei ori onóare si lauda tie bravule episcopu. Se traiesci multi ani sanetosu, déca vei trai totu asia! Er’ voi liliaci, cosmopoliti, confesionalisti, reutatiosi, fricoşi, laşi si desbinatori priviţi la Bihari’a romana si ve pocăiţi? Priviţi la Oradea si ve scuturaţi si ve îndreptaţi! — V. . .“ (Jiu cesemplu: „Numai începutului e greu." Inca adi vera amu cetitu in diurnalele noastre *) Despre care cu bucuria constatamu, ca au data cele mai evidente probe despre patriotismulu seu angagianduse si pentru venitoriu pentru toate căusele nationale. — **) Pana atunci ve provocamu a ne impartesi propunerea in totu cuprinsulu ei din 99 de cause. Red.