Gazeta Transilvaniei, 1872 (Anul 35, nr. 1-101)
1872-10-18 / nr. 81
tiune publica a decisu a mi se da atare portiune canonica, si a scrisu de vr’o cateva ori prea onoratului oficiolatu scaunale, ca acest’a prea onoratu se midiulocésca acest’a, si chiaru mai apriatu prin emisulu înaltului ministeriu reg. ung. din 8 Iuliu 1871, Nr. 15136 se urgeza acést’a, totusi prea onoratulu oficiolatu pana adi nu a dusu in deplinire aceste despusetiuni legitime. — Asia cu totu respectulu adudéndu aci sub •. de nou blanchetulu respectivu dimpreună • cu comitiv’a Nr. 2628, ce nece unu germanu nu o pote ceti bene; asemenea adudu aci si alta scrisore oficiosa Nr. 2537 din 16 Oct. a. c. ce nece aducutoriulu ei, sierbitoriulu germanu alu oficiolatului, rogatu nu o potu ceti si intielege, din causa, ca nu numai e scrisa nelegibile, ci e si litografata fóarte reu, — asia de nou rogu pre prea onoratulu oficiolatu scaunale, ca atatu acést’a, catu mai vertosu respectivulu blanchetu se mi se trameta in traducere romana, ce déca nu se afla gata de una cam data, prea onoratulu oficiolatu recunoscu-se datoriu alu traduce in limb’a romana frenduca si poate face acést’a, caci prelanga totu respectulu dechiaru cu tota francheti’a, ca pana atunci subscrisulu nu poate pregăti acele mandate pre basea celoru aduse aci si in script’a-mi oficiosa din 15 Octobre a. c. Nr. 31. Al tu cum cu totu respectulu oficiosu. Rupe (Cohalmu) 25 Oct. 1872. Oficiulu parochiale gr. car. Ioane P o p e s c a m. p.“ parocu. De aci se vede dara, ca paroculu Popescu si-a luatu una positiune tare respingandu cu tota barbati’a romanesca a dou’a óra blanchetulu din cestiune tiparitu numai in limb’a maghiara si germana precum si comitiv’a-i ilegibila etc. si nu va concede de locu a se seduce prin neci una mistificare, si chiaru pentru aceea asteptamu cu nerebdare se vedemu ce va mai face respectivulu oficiolatu acum’a după acest’a dechiaratiune franca a parocului ? Eu credu ca nemicu alta decatu ca, oficiolatulu seau va face aratare la ministeriu, ori in casulu celu mai bunu va traduce unu blanchetu in limb’a romana si tu va distribui respectivului preutu! — După tote acestea se ne intrebamu: ore numai paroculu Rupei a primitu si primesce scrisori oficiose in limb’a maghiara si germana, de numai singuru din atatea milie preuti a pasitu pre aren’a luptei? Ast’a nu poate fi, decatu ca oamenii noștri s’au dedatu asia: „laseme se te lasu“ si din ore care indiferentismu, se nu dicemu si temere de regimu, ori chiaru si de superioritățile besericesci — cari ar’ trebui se ne apere in contra călcării legei —, mai bene se tereescu si asculta de totu szolgabiralu si candu acest’a calea legea! Er’ daca unii nu făcu nemicu din nepricepere, atunci protopopulu respectivu provoce-i pre acesti’a si elu in numele tuturor’a respingă cumulaţim atari scripte ne romanesci neci bataru a trei’a parte! — Hei! nu asia se apera natiunea si limb’a! Prin reactiune se castiga derepturile si cu curagiu se tienu! Audaces fortuna juvat, timidosque repellit!!! —e»— totu acel’a pului presente, in care asemenea ar’ trebui se innaintedia si agricultur’a, acestu factoru principalu alu vietiei omenesci — dela a cărui cultivare depende si înaintarea nóstra nationale morale si spirituale. — La acestu culesu de vii, care precum aici asia si in alte parti ale Transilvaniei nu a fostu nece de midiulocu — am avutu onore a particip’a si eu cu ospe la D. I. P Maieru — care desi nu s’a bucuratu de unu culesu splenditu amesuratu osteneleloru puse — dar’ totusi acestu bravu barbatu asia acum ca si de altadata a datu ocasiune la o întâlnire amicabile a familieloru din Regina pe cari leau primitu cu mare căldură, la unu praudiu alesu — insocitu de diletanți, si urmatu de saltele cele mai naționali . Dintre toaste amentescu mulu mai insemnatu, prin care D. Haieru a provocatu pre damele romane de facta la inbraciosiarea apelului dameloru din Dev’a, care a fostu primitu cu căldură de cele presente, si eu speru, ca aceste dame romane, toate cu stare materiale insemnata, nu voru fi indiferente facia de acestu scopu santu nationalu, si voru dovedi si acum precum cu alte ocasiuni zelulu si iubirea loru ardiatoria facia de orice întreprinderi nationale filantropice. *) — La despărțire intre stringeri de mani, oftandu in pietatea animei pentru perderea eroului nemuritoriu Avramu Iancu, ne am resolvatu a tienu unu parastasu solemnu in devotamentulu catra martirulu nationale imortale! — unu calatoriu. Sasa Regina 20 Oct. 1872. Onorate Domnule Redactorul Speru a nu fi de prisosu, candu iau pen’a in mana spre a ve impartasi unele date din viati’a nóstra economica si sociale din tienutulu Reginului, —pre care ve rogu ale public’a in pre dilectulu Dvestre diuariu. In 14 ale lunei curente s’a intemplatu si aici in Reginu culesulu vinieloru — care desi este unulu dintra ramii de agricultura principali, — totusiu la noi romanii in genere se pune forte micu pondu pre dinsulu, or’ in unele parti chiaru nece decatu. — Romanulu nu pune atata dirigintia iu cultivarea vinieloru precatu receru inpregiurarile tem* Tructului Regeuului 16/9 1872. De una septemana petrecu in nescari afaceri economice in diferitele comune apertinente de Tractulu Reginului. — In totu loculu am aflatu inteligintia, si pe fruntasii locuitoriloru de prin comune quasi debalasati, si intristati! — Caus’a acestoru confusiuni e faimosulu procesu purtatu din partea actoriloru cu atata energia, dirigintia, si activitate in contra protopopului tractualu, de unu tempu celu pucinu de vre 3 ani, — cace aceea o sciu insusi, ca inca in earn’a anului 1863/4 a fostu una faimósa comisiune investigatoria statatoria din 2 Domni canonici si unu actuantu, — pe de oparte, — eara pe de alta parte e nepesarea acelui foru competinte, care de atata tempu a lasatu actulu prin unu intervalu de mai multi ani nereferatu si decisu, — si ce e mai multu după o ferbcere asia indelungata, s’a publicatu unu istetu, cu care atatu partile litigante, — catu si majoritatea din acestu tractu nu suntu multiumiti, — deca ii intrebi, de ce, ? nu sciu seti respunua, ca ce sentinti’a afara de partile litigante altii nu o cunoscu, — precum nu au cunoscute nici faptele, respective abusurile ascunse, — pentru care intru adeveru inculpatulu protopopu e suspendatu pe unu tempu............(eu credu nedeterminatu, — ca ce unii vorbescu de 3 luni, — alţii de unu anu, — alţii de 2 ani, — ba plane alţii voiescu a dice, ca e suspendatu pe viatia!) Destulu ca inculpatulu protopopu Michaele Crisianu e suspendatu dela officiu si beneficiu, — pe care officiu lu implinesce cu cea mai rara diligiu*) Unchiu nu va împlini mesur’a fapteloru, si a benefaceriloru nationali — de cari totu adauge la cumululu meriteloru sale — pana candu nu ne va provede cu una reuniune agronomica economica ca secțiune la asociatiunea romana catu de latita, si cu o scóla agronomica romana pe mosia sa, luandu in societate pe toti mosierii avuţi naţionali de pe acolo, cu impulsu la latirea agriculturii si a economiei de campu intre poporulu romanu, celu orfanu cu totulu in Austro-ungaria, ma ignoratu intru celu mai tristu intieresu alu cuventului de catra regimnu si stătu in tóte cele mai vitali interessé culturali in limb’a sa, fara de care ei e imposibile orce înaintare in cultura. Se nu mai amanamu de’ a ne insoci cu totii intr’o reuniune filantropica nationale celu pucinu de cruciariu, ca se nu lasamu peritiunii viati’a culturale a unui poporu, atatu de indiestratu cu toate calitatile naturali, fara alu cuprinde in sinulu ingrijirei nóstre faptice, ca numai atata vomu inainta, catu ne vomu incorda prin propriele nóstre poteri! Asteptamu tocma si dela unchiulu si giuru rasunetu la apelulu din nr. Gazetei 80. — Red, tia, energia, si dorire de a place celoru mai mari pre multu faimosulu Domnu Ioane Hoszu preotu in Milasiulu mare, si protopopu fara de tractu, — dicu ambla, — cerceteadia, — investigeadia, scurma, sufoca, dirige, decide, si impaca, numai ca se pota satisface tuturoru pretensiuniloru si in specie scumpei sale Dne, — care de multu ofteadie după tronulu tractului Regenulu sasescu. — Firesce, ca multu stimatulu Domnu substitutu tote aceste trapeduri ie inplinesce cu presi-care buna vom tia, sperare, si diurne rentabile, — acea inse nu e adeveratu ca Dsa aru calcula diurnele din Milasiu, — ci intru adeveru le calcuieadie numai din Regina, inse le calcuieadie cu amploiatii de statu bani de posta după mile pentru 3 honvedi (ca ce este de anotatu, ca Dsa ambla pretotindenea cu honvedi) si diurne competinte unui Reverendissimu! — Implese numai pung’a — — apoi voda beat’a cassa a besericei ce va face! — In alte tracte bietulu protopopu umbla cu desagii, — si manca, — diurne? 1 fi., cu care de abia -si carpesce coturnele! —! Congresule! si organisare besericeasca! candu va veni uniformitatea, si imperati ’a ta!!! — Eu provocatu de mai multi mi iau indresneala a provocă pe una din ambe partidele litigante, ca se bine voesca in interesulu adeverului si a aceloru personalități, cari intru adeveru se interesadie de aceasta causa a publica sentintia din cuventu la cuventu in copia indimata, — ca cu totii sesciru si cunoscemu crimile ce le au comisu inculpatulu protopopu de e suspensu după unii pe viatie, — sau deca intru adeveru inculpatulu s’a facutu vinovatu cu astufeliu de crime, de ce nu e departatu, si inlocuitu! — Oloru! daca nu vati genatu a comite astufeliu de facte, roguve nu ve genati a ve si publica sentinti’a, — ca ce poate se fia si alti protopopi, cari au cornisu, — si comitu asemene crime si abusuri, — si cari cetinduve sentinti’a, aflanduve vinovati in cunostintia, se se abtiena dela comiterea ulterioreloru facte! — Unu economu f*„ W. Blasili 22/10 1872. Societatea de lectura a teologiloru din seminariulu archidiecesauu gr. catolicu centrale din Blasiu se constitui pre anulu scolasticu 1872/3 in 5 Oct. st. n. a. c. alegandusi de presiedinte pre tenerulu din anulu alu IV Iosivu Vasilco, de notariu alu corespondentieloru pre Dionisiu Velicea din an. IV, de cassariu pre Iosifu Barbu din an. III, de bibliotecariu pre Theodoru Popu din an. II si de notariu alu siedintieloru pre Petru Bucuru din an. I. Societatea dispune de una biblioteca cu statoria din 275 opuri in 353 volumini, scrieri din diversa ramure ale literaturei precum: religiose si morali, istorice referitorie la natiunea noastra, care in unu timpu mai bene de patru sedii a trecutu prin atatea rase si suferintie si despotismu, — opere teatrali si poesie de ale celoru mai celebri poeţi ai natiunei, cari desvelescu nedreptatea, si combătu vittulu si faradelegea, — romane si novele istorice naţionali, — igienice, pedagogice,, filologice, politice, legislative si agronomice, intre cari preponderaza cele religiose morali si istorice nationali, fienduca preutulu preleaga aceea, ca este representantele lui Chistosu si mediulocitoriu intre Dommnedieu si omu, trebue totu odata sefia si pastoriulu adeveratu alu natiunei sale, carei’a are de a-si multiumi nascerea si esistenti’a, si cu a carei’a renume si bravura din sedii i place a se mendri. Cas’a societatei o formeza contributiunile de fi. v. a. pre anu a unui fia carui alumnu seminariale, precum si ofertele acelora marinimosi, cari voliescu înaintarea societatei si se bucura de pro»gresulu nostru in cultura si scientia. — Aici cu totu respectulu si profunda reverintia catedramu a amenti pre generosulu nostru parente, Excelenti’a S’a Dlu metropolitu Dr. Ioane Vancea, care in anulu precedente dona societatei nóstre 50 fi. v. a. cu ocasiunea unei gratulatiuni la diu’a numelui din partea alumniloru seminariali, unu documentu viu despre zelulu de a vede pre filii sei sufletesci inaltiati la acelu gradu alu culturei, catu se pota coresponde prea deplenu înaltei loru chiamari de pastori ai turmei lui Christosu. — Societatea dispune acuma de una suma 200 îl. v. a. din cari una suma considerabile e destinata pentru înmultirea bibliotecei prin carti alese si corespondiatorie scopului societatei. •— Afacerile interne si esterne ale societatei se voru pertracta in siedintiele lunarie ce se tienu dupa prim’a di a fiacarei lune, — or’ pentru cultivarea mentei si a anemei pentru desceptarea semitemen*