Gazeta Transilvaniei, 1872 (Anul 35, nr. 1-101)
1872-11-08 / nr. 87
pentru ce? Pentruca simtimu in noi o atituda mai patriotica decatu cum e a maghiarului si sasului. — Afaceri scolastice. (Urmare.) Directorele F. fiendu magistru de cantu in seminariulu archidiec, probă si acestea arta, si in decursulu anului i succese a compune coru vacale că la catedrala. Nu se potu esercita inse in pomp’a s’a, numai in scóla, ca ce granitiarii nu da locu cuvenitu in s. beserica corului (inghitiandu si altu cum pascile an. 1868 in s. beserica cu bota pre după capu) urechile loru nu se destupau la audiulu Tocei angeresci a scolariloru. Nu, pentruca membran’a audiului si tob’a eră groasa de rigid’a comanda capraresca, frecata si pălmuită. Preotulu locale B. afora de funcțiunile evhologice si liturgice nu esercita asupra poporului seu nece in umbra vre o inmurintia. E data afora presto barier’a afaceriloru locale. Dovada ca in 18 Iuniu e. n. domeneca, poporulu nu asculta predic’a, ci esa afara din s. beserica in dispretiu. Provene acesta indiscretiune din debilitatea preotului seau din coruptiunea poporului? ori din ambele? mi se pare asia. Anomali’a din beserica in privinti’a corului invetiaceiloru si a unui locu destinatu, direct, o supuse consiliului conferintiei finale din 11 Iuliu 1867 sub presidiulu R. D. Prota, I. Rusu, carele in termini parentiesci o lega de consciintie a preotului spre delaturare. Dorere ca pana adi esista anomalia. Esamenulu publicu romanu din 11 Iuliu 1867 incoroneza cu celu mai stralucitu resultatu ostenél’a zelosiloru invetiatori. Spresiunea vina de pătrunderea chiamarii. Acesta o contesta solemnu cu celea mai caldurose cuvente R. D. Prota Rusu, că presiedente alu esamenului. Publiculu inteligentu si de alte nationalitati fu prea multiumitu. Numai fostulu granitiariu eră posomoritu alarmandu contra predării instructiunei in limb’a romana, vedi Gaz. Nr. 56 1867. Alarmările granitiariloru celoru fara creeri si semtiu nationale se asprira in feriile urmatorie,catu pre la diu’a s. cruce fara ale rosi obradiulu striga: „Nu ne trebue scóla si limba romanesca, romanesce scimu“. Atari spressiuni neghiobe dedera ansa Art. aparutu in Gaz. Nr. 74 1867 cu devis’a: romanu despretiuitoriu de limb’a sa materna“, carele fiindu redigiatu si de D. Redactore alu Gaz, cu cuvinte si idei strabatatorie la sufletu si anima, dandu palm’a meritata granitiariloru, ei inse nu o sentiescu. Vedi’a si reputatiunea scelei crescea, pentruca zeloșii ei conducători mișcă acherentă spre a deschide ochii orbiloru si a destupa urechile surdiloru. Conducatoriulu ei eră in cointielegere cu superiorii sei, dela cari primea consiliale relative la promovarea instructiunei. Eră in reportu cu opiniunea publica, cărei adeseori ei da tema de acţiunile domestice. Din tomn’a an. 1866 pana in var’a an. 1867 in care periodu scól’a se bucură de caracteru confessiunalu romanu, de dreptulu publicu că normala, se successera resultate salutarie, de cari cu viua placere a luatu notitia atatu protocólele conferenţiati catu si diuaristic’a romana. Piramid’a suprema o formă consiliulu supremu scolasticu archidiecesari. Reputatiunea scólei trecuse prin scrierile d. direct, si Carpatii, ce se vede de acolo, ca in urma unui apelu indreptatu catra romanimea literaria pentru infiintiarea unei bibliotece, se respinse tributulu asteptatu. Vedi „Fed.“ Nr. 76 1870. Pentru partea esterna avea scól’a unu senatu scolastecu parocialu, cu arondarea caruia in an. 1869 lun’a Decembre avu locu tristulu incidente. Presidiulu eră ocupatu de d. Prota Rusu. Invetiatorii erau de facia 4 la numeru. Sal’a scólei plina de granitiari intre cari si paroculu. Unulu F. ioterpeléza presidiulu in numele ignorantiei granitiaresci in urmatoriulu tipu: Die protopopul Inaltiatulu Imperatu i neamtiu, scól’a ast’a a fostu nemtiasca, se se invetie si acum numai nemtiesce, si inca asia, că copii nostri se ase din trun’a tisturi. Apelandu la massa, cu asia oameni buni? Chiuira cu totii: se se invetie nemtiesce. Interpelantele ignorantu, că se-si completeze prosti’a si habauci’a, mai adause: „Limb’a romanesca e nimic’a la mene“. Presiedentele compatimindui pentru pronunciarea unei batujocure demne de omenii contrari românismului, chiama la ordene, insufletindui pentru invetiatur’a in limb’a loru materna si pentru toate căuşele romane, caci numai atunci vomu fi demni fii ai martirei naţiune. Se se desamagiasca odata de intregulu trecutu. La recupletarea statiunei de invetiatoriu secundu in Oct. 1870 cu d. I. Moldovanu teologu ales. eminente, membrii senatului scolasticu dedera altu testimoniu de amore crescina si simpatia romana, catra cei ce -si sacrifica vieti sa a le educă copii. Presidiulu lu duse preotulu. Protocolulu directorele scólei. Granitiarii strigară: mai aducetine o venitura, ca n’avemu doue. (unu inveteră din comuna). Preotulu tace si consemte, directorele încerca a arunca mazerea in pariete. Pre lenga tota intrelenirea amvonului, carele facia de unele pecate comise de unii poporeni in butulu moralei evangelice, romane mutu si surdu; prelenga tóata urma pronunciata contra invetiatoriloru venetici; (horendum dictu in patria natala) prelenga tóate invectivele indurate; organismulu scólei asiediatu pre base solida, promovă instrucțiunea in spiritu romanescu, desvalindu intunereculu si reversandu lumin’a. Libertatea propunementului eră garantata de prea intreleptele dispositiuni superiórie. Deşi intregu organismulu scolariu eră deplinu sanetosu, iregularităţi in frecventarea scólei se observa. Caus’a se deduce liusioru din cele precedente. Scoala confessionala avea manuale scolastice eseparate cu multu sacrificiu, cari indata după căderea caracterului confessionalu se au esterminatu. Instrucțiunea urmariea doue scopuri, prepararea eleviloru de clasele succesive reali gimnasiali, si punerea pe pitiore libere in viati’a practica. Stanciu scul’a că normala gr. cat. publica sub intielept’a conducere a guvernamentului confessionalu in atari referintie consulatorie, cu invetiatori apti, se ne adoperamu nitielu a o privi in stadiulu ei presente sub conducerea guvernamentului granitiarescu, cum si alte dispositiuni ale acestei aparintie noue din Iuliu 1871. (?) (Va urmă.) Societatea academica romana (Urmare.) Siedinti’a XVIII. pren. de la 28. Aug., 9. Sept., 1872. Presied. N. Cretiulescu. Membri presenti Fetu Baritiu, Laurianu, Papiu, Sionu, Romanu, Hodosiu, Caragianu, Poenariu, Massimu. După deschidere secretariulu ad hoc (Caragianu) citesce process, verb. allu sied. publ. sol. Se aproba — Presied. pune la ordinea diliei propunerea lui Massimu si cellelalte propuneri amentite in sied. de sambeta. Baritiu oberva (§. 14 d’in statute) co au remasu d’in list’a cestiuniloru de di propunerea pentru a se decide, daca majoritatea membriloru actuali este „tolles quoties“ necessaria, seu ba? Papiu dice co statutele sunt chiare. Romanu reflecta ca nu eră indoiela despre statute, ci cestiunea este: daca majoritatea membriloru actuali, se cere in tote siedintiele, s’au numai majoritatea membriloru presenti la sessiune, firesce după ce numerulu cerutu (acum d. e. 11) este de facta, dar’ pote co d’in un’a s’au alta siedintia lipsesce cutare membru (de altmentrea presente la sessiune) din cutare causa de indispusetiune. Laurianu dicese se urmedie precum s’a urmatu pana aci. Propunerea, resp. întrebarea aruncata de D. Baritiu, nefiindu sustienuta, se înlătură si se trece la ordinea diliei. Propunerea lui Massimu [relativu la recipiendari] se primesce unanimu si se decide: a se invită prin Delegatiuni recipiendarii ca se arete si subiectulu discursului, pentru că cellu ce se va insarcină a respunde se se pota pregăti din bunu timpu. — Se invita, mai departe, membrii, cari au se tiena discursuri, a dechiara sau aici in sied, sau mai tardiu in scris cu Delegatiunia. — Aurelianu anuncii ca va vorbi (in sess. v.) despre traditiunile de agricultura la romani. I-va respunde Sionu. — Cretiulescu anuncia ca va vorbi despre desvoltarea [una analise] scientieloru naturali in Romania. I-va respunde Fetus Baritiu anuncia ca din mai multe consideratiuni si relatiuni personali se crede indetorata a respunde d’insula lui Hormusache. Lui Sturza va respunde Odobescu. (In sens, trec se insarcinasse Cogalniceanu a vorbi despre Negrutiu, etc., si Ionescu a-i respunde, assemene Odobescu a vorbi despre Balcescu si a-i respunde Papiu, dar’ in asta privintia nu s’a luatu noue dechiaratiuni. Sectiunile presente programele loru de concursu si premiere puse. I. sect. istorica. „Istoria’a pretrecerii colonieloru romane in Daci’a lui Traianu de la scoterea legiuniloru prin Aurelianu, pana la constituirea principateloru romane.“ Opulu se fia gata pentru sessiunea annulu 1875, ad. cu terminu de trei anui. — Laurianu cere a se formulă propunerea estu-modu „Istori’a Romaniloru“ de la Aurelianu pana la a. 1300 după Chr. — Premiulu 3000 lei n. — mărimea operei 10—15 colie tip. Garmond. — Se votedia. II. Secţiunea folologica propune a se republică tote concursurile din annulu tr. cu conditiunile de atunci, schimbandu-se numai Libri si Capetele [passagiele] de tradussu. Terminulu: finea lui iuliu, au. 1873. — Autorii si partile de tradus nu le instramn pentru că publiculu si mai alessu doritorii d’a concurge se aiba cunoscintia deplina. A) Autorii Latini: 1. D’in M. T. Cicerone: Philippica II. pana la Capu XX. inclus. 2. D’in Titu-Liviu: Libru XXII. Capu I. pana la 16. inclus. 3. D’in Sallustiu: Jugurthia: de la inceputu pana la Capu XXIII. inclus. B) Autori greci: 4. D’in Plutarchu: Tiberiu Gradin, totu ce este 5. D’in Polybiu: Libru II. Capu I. pana 16. inclus. 6. D’in Dionisiu d’Alicarnassu: Libru I. pana la Capu XII. inclus. 7. D’in Dione Cassiu: Liberu LVII (Tiberiu) de la Capu I. pana 16 inclus. Secțiunea filologica reportedia totodată că s’a reconstituitu, realegandu-si officiulu in personele celloru d’in an. tr. ad Pres. Laurianu, vice-pres. Massimu, secret. Sionu. [ceilalti membri: Romanu, Caragianu, alti doi membri: Cipariu si Sbier’a absenti.] Mai departe ca s’au luatu decisiune ca commiss. lessicografica se urmedie innainte cu tipărirea Dictionariului in „serie alfabetica“ si nu d’in doue locuri de odata [nu parallels] Se spune ca s’a luatu actu si de invitarea făcută de societate si s’au luatu condlusu ca se se lucredie mai concisu scurtu) dar’ unde se ceru deductiuni mai pre largu se nu se scurtedie articlii numai d’in economia, prin urmare multi collebru nu se pote determina cu precisiune a priori, ci remane approssimativu 150 colle, eventualminte si mai multu, dar’ preste 200 colle n’are se treca neci intr’unu casu, si in fine ca membrii secţiunii filolog, n’au potutu alege pre altu treile membru in commissiunea lessicogr. neintrunindu neci mulu majoritate după trei successive. III. Secţiunea scientieloru naturii, a communica programmulu, deja votatu per partes. (Vedi si ed. X.) Se Ventura de nou propunerea reimprosperata relativa la cartea lui Roessler (propunerea Laurianu- Odobescu) se observa, ca este deslegata prin Concursu si premiu de la Nr. set. ist. Laurianu cere a se rectifică si apoi a se autentică process, verb. si ed. Hr. relativu la cest. si mai susu amintita. Se sterge totu ce se trecusse in process, v. punendu-se numai propunerea Laurianu si cu societatea rea actu, invitandu secţiunea istor. a studiă cestiunea si a veni la timpu cu propunere formulata [după cum propusese Papiu.] Cestiunea alegerii unui allu III, membru in commiss lessicograf, se considera deslegata, după ce membrii sect, filor, după trei scrutinie nu potura ajunge la resultati. Remane ca cei doi membri se continue lucrarea. Banii pentru facsimile (ceruți de Papiu) se decide a se face din economiele bugetului secțiunii istorice.