Gazeta Transilvaniei, 1872 (Anul 35, nr. 1-101)
1872-11-22 / nr. 91
rescumperarei a fostu seu nu consiliariu administrativu alu societății? dar elu a spusu numai, cum a ajunsu numele seu in almanachulu de adrese, or aceea ca, fost’a elu seu nu consiliariu directiunalu alu societății, n’a spus’o chiaru si limpede. — Asia a fostu si cu cumperarea drumului de feru de la Losoncz. Scimu cu totii, cumca actiunile acestui drumu de feru, stateau foarte reu, si se poteau cumpera cu 12, 14 si 15 fl. s’a substernutu apoi casei representative proiectulu de lege, in care s’a propusu cumperarea amintitului drumu de feru pre sém’a statului, si resultatulu a fostu, ca actiunile in data s’au urcatu la 160—168 il. Nu ne potemu mira asia dara ca oamenii, — (intre instinctele caror’a este unulu — nu nobilu dar naturalu, invidi’a, a invidatu pre aceia ce au fostu in positiune de a-si vede urcate actiunile atatu de multe, si in urm’a diferintiei de cursu aincassa asia de mari dobendi. — A venitu la rondu clădirea de totu felulu de drumuri de feru. S’au claditu drumuri de feru pre spesele statului, si s’au claditu pre langa garantia de interese din partea statului. In toate tierile, europene, unde pre spesele statului se essecuta lucrări publice in dimensiune mai mare, custa usulu, ca se deschide concurintia libera. La noi, de locu la antaiulu casu, la drumulu de feru Hatvan-Miskolcz, s’a delaturatu concurinti’a, si drumulu s’a datu pre sub mana întreprindietoriloru, si secretariutu de statu alu ministrului de comunicatiuni d’atunci, cu aceea a aperatu acesta procedura, ca tocmai statulu nostru a fostu in stare a clădi mai eftinu drumuri de feru, pre candu, daca socotimu spesele numitului drumu, aflămu, ca e unulu dintre cele mai scumpe drumuri. Dar ori si cate ar fi fostu spesele, atat’a e siguru, ca daca concesiunea s’ar fi datu pre calea concurintiei libere, ea n’ar fi datu, precum a datu, causa de banuele! — A urmatu cestiunea drumului de feru de Fiume. Clădirea acestui drumu legelatiunea propriaminte nici n’a decis’o vre odata, l’a votatu numai ca pre unulu dintre acele drumuri, cari se vor construi din imprumutulu ce-lu va luă statulu, si — legelatiunea nici contractulu nu l’a vediutu. Nu acést’a este procedur’a ce trebue se p urme guvernele in caus’a cailoru ferate. Contractele despre cai ferate au fostu si sunt inarticulate in cartea nóastra de legi, si si acestea ar fi trebuitu se se’narticuledie; in totu casulu inse ar fi trebuitu se se tiparesca si se se distribue intre ablegati, nainte d’a intră in vietia. Daca guvernulu nu tiene acesta procedura, apoi veti binevoi a admite, ca omulu cugetatoriu nu se poate feri de cugetulu, ca guvernulu aci a avutu o intentiune si un scopu pe cari n’a vrutu se le comunice representatiei tierii. Eta, aci e sorgintele suspitiunei; apoi e impossibilu a nu cade in suspiciune, candu se face secretu din căusele publice. — Seu a fostu curatu acelu contractu, — si atunci n’a fostu causa, ca se se lucre in secretu, — seu a fostu astfelu, in catu guvernulu s’a temutu ca Diet’a nu-lu va aprobă, — si atunci n’ar fi trebuitu a-lu validitu. Atat’asta, ca o intreprindere realisata in astfelu de modu, da cea mai basata causa pentru suspiciunari. — Vinu acu la casulu celu mai scandalosu, care n’are parechia nici in aceasta epoca a siarlatanerieloru. Este calea ferate orientale. Aceasta întreprindere a datu ocasiune unui consorțiu a jafui, cu permisiunea guverniului, 20 de millioane fi. de la actionari. Nu este tiara in Europa, unde acesta causa n’ar stă deja înaintea tribunalului criminalu, — numai la noi nu sta! Aci nu e vorb’a de abusu, nu de negrigintia oficiale, e vorb’a de aplicarea legiloru criminali; aci s’a urmatu o procedura, greu pana si de credinta! S’a constituitu unu consorţiu, propriaminte nici nu consorţiu, — ci la recomendarea guverniului — ce e dreptu cu incuviintiarea legelativei, dar pre responsabilitatea sa, s’a datu concesiunea cutarui anglu, cu numele C. Waring pre langa garanţia de interese. Ca, ce a sclutu guvernulu despre acestu Waring si tovaresii sei, — nu sciu, atat’a inse sciu, ca atunci, candu elu a cascigatu aici concesiunea de 70 de milione fl. — in patri’a sa n’a avutu creditu de catu de cateva mii. Ca sciut’a guverniulu tóte aceste impregiurari, ca staruit’a guvernulu a sciuici, cine si ce este acestu omu? — despre aceea n’am cunosciintia de feliu; atatea inse e siguru, ca alegerea a fostu forte nefericita, pentru ca acelu omu a fostu vestitu nu numai in Europa, ci in toata lumea, ca pretutindeni, unde a inceputu drumuri de feru, le-a gatatu numai pre diumetate si insielandu pre actionari, a luat’o la sanatos’a ? Acestu omu capetandu concesiunea, dela 10 dile mai tardiu a vindut’o unui consorţiu de bancari in Vien’a; cu acesta consorţiu elu a incheiatu unu contractu, pre care cine-lu cetesce, la prim’a privire vede, ca o instelatiune publica, ca e facutu pentru jafuirea actiunariloru. Acestu contractu inse după lege a trebuitu se se accepte de catra societatea ce se va infiintia. S’a si stipulatu intrunu puntu alu contractului, ca acestea are a fi primitu fara nici o schimbare de catra actiunari si consiliulu directiunalu. Da, actionarii inse nici o data n’au fostu conchiamati, precum dispune legea, ci pentru primirea acelui contractu — s’a constituitu unu consiliu directiunalu, dintre ai cărui membri — dorere, foarte multi sunt representanti in acesta casa; consortiulu deci a conchiamatu pre aceşti dni la conferintia privata si li-a disu: „Dloru! Noi vremu se ve insinuamu la guvernu, că pe consiliulu directiunalu, dar acest’a nu potemu face altmintrelea, de catu daca Dvestre primiţi acelu tratatu de la Paris. — ve intrebamu deci: primiţi acest’a seu nu? Beneficiale vor fi cutări, diurnale vor fi multiamitarie. — Acesti dinapoi si au datu sem’a cu consciinti’a, si au primitu, motivandu-si olarirea cu aceea, ca consiliulu directionale a avutu încredere in intreprindietori, — adeca in fratii Waring, (ilaritate in stang’a, pentru ca guvernulu maghiaru, carele la concesiunarea unei intreprinderi publice atatu de importante ar trebui se se informedie in detaiu despre caracterulu si referintiele concurintiloru, — prin darea concesiunei a doveditu prealabilminte încredere! (Ilaritate in stanga.) Asia data, consiliulu directiunale incredienduse in inspectiunea guvernului si cumca acest’a nu va dă unoru veniture de óameni o concesiune atatu de importante, a acceptatu acestu contractu, pe care l’a substernutu înaltului guvernu. Inaltulu guvernu dintru inaltimea sa, (ilaritate,) nici pana astadi n’a respunsu inca nimica. Nici n’a disu ca-lu aproba, nici ca nu-lu aproba; a aprobatu inse tote dispusetiunile consiliului directionalu, pe cari acest’a le-a efeptuitu pre temeiulu contractului; a permisu si incuviintiatu spesarea celoru 52 de millióne si cateva sute de mii de fl. ale actiunariloru, a permisu si a celu pucinu tacundu, aproba, ca drumulu de feru a remasu necladitu, si acuma er vinu a jafui de la actiunari vr’o 20 de milióne! (Asia e in stanga.) Acésta cestiune in sine luata e atatu de importante, incatu eu insumi, daca nu se va apucă de ea altulu mai dibace decatu mine, mi voiu tiené de deterintia a o substerne casei, acésta cestiune, si a-i cere disposetiunile necesarie in acestu casa specifica. Dreptu aceea acuma me marginescu numai la cateva mominte. Nu voiu trată cestiunea intrega, ci numai atat’a catu aflu de lipsa pentru că On casa se scia, in ce modu s’au manipulatu banii. Actionarii si posesorii de prioritate au depusu in argintu sum’a totale de 52 mii. si cate-a sute de mii de fl. — Agiulu argintului atunci a fostu 20%. Din acești bani s’a platitu pre sum’a capitalului pentru clădire 52.500.000 fl. in bani de hartia. Agiulu fiindu 20%, diferinti’a a fostu de 11 mii. Aceste 11 milioane le-a bagatu cineva, unului sau mai multi — in punga (Ilaritate in stang’a.) — Acest’a nu e suspitiune, pentru ca toate cele dise sunt fapte, pe cari ori cine le poate ceti din reportulu consiliului directionalu. — Oratorele citadia apoi mai multe date si casuri speciali referitorie la manipulatiunea averii publice, date si casuri despre cari numai cei orbiti de spiritulu de partita se potu îndoi, ca ar da destula si intemeita causa d’a învinui pre guvernulu actuale, pentru resipirea averii statului, si numai surdii si orbii mai potudice ca, in butulu acelora derimatorie si necontestabile date guvernulu actuale e curatu la mani si la consciintia. — Multi afirma — dice Simonyi la fine, ca esraiterea unei comisiuni parlamentarie, precum ceru eu in proieptulu meu de resolutiune, pentru revisiunea tuturoru acteloru cestionate, e identica cu punerea sub acusatiune a guvernului. Me rogu de iertare, acei dni nu pricepu de felu procedur’a de dreptu. Binevoiti a frundiari istori’a constitutionalismului in cele mai vechi tieri constitui de. in Anglia, si veti află, cumca de base a punerii sub acusatiune a ministrului seu a singurateciloru membri ai aceluia, totu de un’a a servitu reportulu comisiunei esmise de catra parlamentu. Dar nu numai pentru acusarea guvernului e necesaria investigatiunea, ci pentru că se cunóscemu starea lucruriloru si că se cunóscemu sestem’a urmata pan’acuma, pentru că astfelu, deca vomu află de lipsa, s’o schimbamu cu alta. Aceia dera, cari dicu, cumca eu a priori vreu a judecă guvernulu de vinovatu, afirma o absurditate. — »Alb.“ — Pentru teatrulu maghiaru din Clusiu s’a aplacidatu prin Maiestate or’ una subventiune de 15.000 fl. Credentioas’a natiune romana inca astepta asia subsidiu, macaru pentru o scóala romana agronomica economica, reale, industriale seu technica din tesaurulu statului, ca ce lips’a ei de institute coversiesce toata asemenarea si urgenti’a altoru necesitați. — — Se scriea, ca archiducele Joseph -si va cere domisiunea din postulu de comandanții supremu alu honveditoru, dintre cari incidintie neplăcute experiate, inse acum se scrie, ca differinti’a sa applanata si ca ea se astepta denumirea unui ministru de aperarea tierei, ceea ce scrie oficiosului P. Lt.“ or „P. Naple“ atribue prosperarea armatei militiane concentrării impregiurariloru si insusiriloru in persoan’a archiducelui, cu toate ca dice, ca o parte din opiniunea publica, ad. maghiara, numai se ingrigiea, ca armata honvedica nu va fi destulu de maghiara, pre candu alții in cercurile cele mai de susu, ca după reminiscentiele trecute, nu va fi deajunsu dinastica. Vorbe lesne de explicatii, ca maghiarii voru militia separata. — Cronica esterna. B e r 1 i n u, 26 Noembre. — Camera deputatiloru a adoptatul după una a treia citire, legea reorganisatiunii Cercuriloru conformui projectului guvernului, cu 288 voturi contra 91. Majoritatea Polonesiloru a votatu contra projectului, si va mica parte de conservatori dintr’ensii, pentru. — Presied. republicei unite americane Grant s’a realesit acum cu apróape 4 mil. voturi, o majoritate de % voturi din toate statele americane. Varietati. Contribuiri la salvarea Gimnasiului romanu din Bradu. Au mai constituitn totu la stud. Manolescu următori studioși cu anima romana: I. P. Vinesiu 40 cr., S. N. Bobancu 50 cr., Iosifu B. Catiaveiu 10, George Strambu 15, George Baiulescu 50, Vasilie Mustatu 10, George loan Poppu 20, Petru P. Cretioiu 10, George Sandu Gologanu 10, Maximiliana Popoviciu 10, Nicolau Poppa 25, Constantinu Enescu 30, suma 2 fl. 80 cf. Discursu publicii. (Urmare.) De in timpurile cele mai vechi si pana in dilele nostre au fostu totdeauna la tote natiunile luminate mai multu pretiuite doue asiediaminte de lumina: scoala si biserica. Ele amendaue au chiamarea, fratiloru, se pătrundă animile si sufletele oameniloru cu adeveruri datatore de viatia. Scól’a este fundamentulu si Biseric’a este zidirea făcută pe acestu fundamentu. Biseric’a are lipsa de scól’a si scóla de biserica. Scól’a ajuta si inainteaza scopurile bisericei, si biserica inca ajuta si inainteaza si trebue se înainteze scopurile scólei daca-si cunoscu amendóue interesele loru, cari suntu fórte rudite, daca nu totu aceleasi. Amendóue si scóla si biserica suntu si au chiemarea, a fi asiediaminte de crescere si invetiatura, lumina si cultura, amendoue au de scopu de maretă calea adeverata pe carea, mergându omulu, se se faca pe sine si pe fraţii sei fericiţi. Amendoua prin urmare au de scopu a midiuloci si înainta binele omenirei. ... Biserica are de scopu a pune in animele omenirloru iconele de virtute dupe invetiaturele adeverate si sânte ale evangeliei lui Christosu, a nobila simtimintele omului a lu aduce pe omu acolo, că se nu pata se voiasea si se faca decatu binele, si se urască desiertatiunea, slăbiciunile si fărădelegile omenesci, ale descoperi si biciui acestea fara încetare si fara crutiare, a descoperi relele de cari sufere poporulu si ale lecui, pe scurtu a aretă calea adeverata catra deseversirea morala a omului in familia, si statu, si in tóte ramurile vietiei omenesci. Acesta e scopulu ce lu urmaresce beseric’a. Era scól’a, fratiloru, celalaltu asiediamentu de cultura are de scopu de a face din copii nostri.