Gazeta Transilvaniei, 1872 (Anul 35, nr. 1-101)
1872-02-23 / nr. 16
statiuniloru finantiare se facu toate protocoalele faptice — (Thatbeschreibung, Tangleirás) — pentru atari abateri contra monopolului de tutunu, sare si contributiue consumatoria — dare de vinarsu, vinu, carne etc. etc. — ori si in care alta limba numai in cea romana nu (?!) apoi totu asta si protocólele de ascultare — (Verhörsprotokoll) — care de comunu se ieau la comisariatele finantiare, si bietulu poporu subscriindu astfeliu de protocóle, care nu le precepe, recunósce, ca e dreptu ce s’a scrisu contra densului si urmarea e, ca trebue se solvasca cate una amenda in bani destulu de considerabile dela 10—20 pana la 40, 50 si si 100 fi. v. a. (ÎI); apoi, din ce era recunosce prin subscrierea sa atare protocolu de adeveratu, nu mai ajuta nici resursulu nemica, in desiertu se speseadie a recurge la locurile mai inalte. Eu prin acesta nu voiescu altu-ceva, decatu a face atentu poporulu romanu, cu orice feliu de protocale si cu orice ocasiune si in afaceri finantiare se pretindă a se scrie in limb’a lui materna, pentru ca asia ceva compete după artic. dle lege 44 din 1868 si pe langa altele s’a ordinatu si cu ordinatiunea m. p. directiuni finantiare de data: Clusiu la 29 Decembre 1869 Nr. 480/pres. si 22 Februariu 1871 Nr. 1478, ca orice protocoale se se duca in acea limba a patriei, in care voiesce respective partita. Pe langa toate acestea inse romanesce nu se scrie de feliu din simpla causa, ca cei mai multi superiori finantiali nu sciu limb’a romana, si alti, cari ar’ scio, tăcu, ca se nu faca sânge reu in respectivulu domnu comisariu, care de siguru, ca nu scie romanesce. — Nici unu comisariu finantialu denaționalitate romana nu avemu (!!) — apoi cu tóate, ca legea concede densulu ignoreadie totu ce e romanu, prin urmare pe unu individu finantialu, care indresnesce ai transpune cate unu protocolu luatu in limba romana, lu persecutaza in totu modulu, ca se nu poata înainta. Totusi deca va sei poporulu se pretenda numai multu decatu ei da legea, voru gata si domnii comisari cu crucea, sau voru invetia romanesce pe aici pe la noi in Transilvani’a. — Agui. In tierile nóastre atatu dreptulu, catu si nedreptulu istoricu mai joca inca rola mare in viéti’a publica a poporaloru si natiuniloru. Pentru ca se poti alege dreptulu din nedreptu, pentru ca se poţi combate nedreptulu istoricu cu armele pe care ni le subministra raţiunea, religiunea si cultura umanitaria a tempului nostru, trebue se cunosci acelu nedreptu din istoria. Pentru ca se -ti poţi apara originea si cu ea onoarea nationale, ai trebuintia de istoria. Preste acesta nici unu poporu nu -si poate castiga valoare in politica, nu poate partecipa la afacerile tierei cu bunu resultatu, deca nu va avè unu mare numeru de bărbați cari se aiba istoria pragmatica a patriei si a natiunei, cum amu dice, in degete. Candu aare va veni tempulu, ca romanii inca se fia petrunsi de acestea mari adeveruri cunoscute si apretiate de tota lumea luminata? S’au vediutu chiaru in diete óameni, cari nici macaru din nume nu cunoscea, de ecs. Diplom’a eopoldina, Resolutiunile Alvincziane, articlii fundamentali ai invoieliloru inchiriate intre iera si dinastia, sau daca le si audisera de nume, dara nici una data nu le-au cititu si cu atatu mai putinu studiatu in nexu istoricu; era apoi candu au venitu momentele in carele avea se-si de si ei cate unu voiu decisivu in cestiuni vitali, atunci daca era altmintrea oameni de onoare, se tortura cu mintea si conscienti’a loru, ne sciendu cum se voedie, era daca erá oameni usierei, arunca votulu in urna, ca si cum arunca cineva cărțile in joculu de concina. Pre catu tempu alte popoara sacrifica cu sut’a de mii pentru istori’a loru, era noi damu ca din vederile ochiloru cate doue trei sutisiere fiorini de papiru, adica de valoare dubiosa, pe atata se nu asteptamu ca se avemu si noi istoria. Pre catu tempu nu avemu istoria, era cata o avemu nu o scimi pretiui nici catu se pretiuescu nesce fabule de siediatoria, pe atata se nu asteptamu ca naţionalitatea noastra se fia respectata de alte popoara. Daca nu voimu se intielegemu nici atata, nu vomu intielege nici una data nimicu, din totu ce se numesce statu, patria, naţionalitate, politica, ci vomu ambla totudeun’a ratacindu, ca si corabiarulu pe oceanu, lipsitu de compasp. — Dela dieta Ungariei. Dela 22 Febr. pana in 2 Marte tiene mereu desbaterea generale asupra ermafroditei modificări la legea de alegere. Din cuventarile oameniloru de partite se potu acum bine judeca si tendentiele loru; dar’ la epitetele ce se dau in dieta acelei legi merita a se face o colectiune, dauna ca nu primimu publicatiunile stenografice, ca ne amu lua noi ostenel’a a face unu potpourri cu acesta. Majoritatea lasa se se espectoreze toti deputatii, pentru ca in fine n’are decatu se-si de voturile si se o primeasca in toata sdraveni’a sa. Rusine n’au. Inca in 22 Irányi presentâ si unu proiectu de resolutiune de cuprinsulu acesta: „Cas’a se enunde, ca nu primesce proiectulu de lege presente de basa a desbaterei speciali, si se avisedie pe ministrulu interneloru a elabora neamenaveru unu altu proiectu de lege, pentru ca acestia se se poata desbate inca in sesiunea presenta dietala si se se redice la valoare de lege. Acestu proiectu de lege se fia basatu pre urmatoriele principiu fundamentali: a) dreptulu de alegere universal, b) votarea secreta, c) impartirea drepta a cercuriloru electorali basata pe proportiunea de poporatiune, d)eschiderea dela primirea unui mandatu de representante a individiloru, cari suntu in servitiulu guvernului sau cari depindu aiurea dela acestea, e) pedepsirea aspra a corumperei si a altoru abuzuri ce obvinu la alegeri.“ (Aplause vivace din stanga estrema.) In 24 Mocsári tienu unu discursu demnu de tota consideratiunea, pe care lu impartasimu după „Alb.“ asia. Eu, dice densulu, in acestu proiectulu de lege dorere nu gasescu alta ce, decatu o despoiare de dreptu. Mi voiu lua libertatea de a demonstra acesta afirmatiune a mea. Bagati bine sam’a, dloru, ce cuprinde in sine §-lu alu doile. Acest’a dice, ca in sate remane patrariulu de sesiune si posesiunea de asemene valare cu acest’a, si in sate numai darea de pamentu pote fi basea dreptului de votare. Acest’a pana acuma n’a fostu asia, pentru ca pana acuma cu privintia la acei posesori, cari n’au posediutu unu patrariu de sesiune, s’a luatu de basa venitulu de 100 de fi, si deci pana acuma au alesu fórte multi dileri, cari nu posedu 1/4 de sesiune. Acuma va fi altmintrea, §-lui ii eschide pre acestia totalminte dela dreptulu de votare. Ce va fi consecinti’a ? Aceea, ca toti cari pana acuma avendu casa, gradina sau via, au avutu dreptulu de de a vota, in viitoriu voru fi despoiati de acestu dreptu. In privinti’a acést’a voiu aduce unu ecsemplu, pentruca date oficiale nu amu. In satele unde locuiescu eu, numerulu alegatoriloru pana acuma a fostu 80, fiindu inse cea mai mare parte a comunei Odileri, cari au case, fiindu intravilanu, gradina sau via, s’a disu, ca au unu venitu de 100 de fiorini. Acuma amu combinatu treb’a si amu aflatu, ca in locu de 80 de alegatori voru fi numai 15. Nu me indoiescu, ca acesta se va intempla si in alte locuri, si de aici se vede ca acesta spurcata lege este o despoiare de dreptu. Facandu-si apoi observările la posesiunile de prin orasia, trece la dispusetiunile proiectului de lege referitorie la Ardelu. Modificarea ce s’a facutu in acesta privintia nici nu merita amintire, ca adica preotii si invetiatorii se provedu cu dreptulu de votare; intru tote celelalte, dispusetiunile de pana acuma remanu in vigore. Condeputatulu meu Sig. Popu a adusu date de mare importantia spre ilustrarea starei din Ardelu. In acesta privintia l’a atacatu amiculu meu Gavr. Kemény, eu marturisescu, ca n’amu nici o voia de a apera pe condeputatulu meu Sig. Popu, după ce la finitulu discursului seu a paresitu cea mai mare parte din argumentatiunile sale. In interesulu causei eu acceptu ce densulu a paresitu, si me voiu incerca a apera datele sale contra atacuriloru ce i le facu amiculu meu Kemény. Cum stă caus’a electorala in Ardelu? Asia ca pana acuma, pre basea municipala, tocmai precum a statu odiniora in Ungari’a, candu cottulu Bihorului pre séin’a teritoriului seu de 200 de mile patrate, a tramisu numai doi abregati, —ara cottulu Torn’a cu teritoriu de 10 mile □ a tramisu doi! Asia stă. Ardelulu si astadi in privinti’a impartirei cercuriloru electorali. Cottulu Albei inferiore cu 213.000 de locuitori tramite doi representanti. Astfeliu de ecsemple asi potu cita mai multe. Asia, amiculu meu L. Makrai representa 90.000 de suflete, pre candu multi dintre condeputatii nostri representa numai cate 14.000. Catu pentru orasia, suntu 18 dimpreună cu orasiale tacsali, cari au dreptulu de a alege representante separatu. Intre acestea suntu unele, d. e. Elisabetstadt, cu 2650 de locuitori, si tramitu catu doi ablegati. La acestea, onor. casa, credu, ca nu e de lipsa nici unu comentariu. Aceste date suntu destulu de chiare. Si prin ce a vrutu dlu ministru alu interneloru si amiculu meu Kemény se combata aceste date? Ei au disu, ca nici in Ungaria nu suntu mai bine impartite cercurile, anume dlu ministru a citatu de ecsemplu orasiulu Debrecinu, carele are 46.000 de locuitori si tramite trei ablegati Aici inse, intre ablegatii comitatensi, cari de comunu representa cate 30.000 de suflete, si intre ablegatii Debrecinului, cari fiacare representa 15.000, nu e diferinti ca nici pre departe asia de mare ca intre ablegatii Ardeiului si ai Ungariei. Pre langa o astfeliu de împărțire a cercuriloru, ori cum se fia censulu, nu se poate afirma, ca representanti’a Ardelului sta pre basa corecta. Dar’ cum stamu cu censulu? Amiculu meu Kemény a disu, ca in 1848 in privinti’a censului s’a luatu o suma rotunda. Ce a fostu consecinti’a acestei sume rotunde? Aceea, ca in Ardalu, dintre poporulu seracu s’a despoiatu de dreptulu de alegere 50.000, cari intre asemene impregiurari de posesiune in Ungari’a ar’ posede dreptulu de alegere. (Strigări din stang’a asta e!) Pentru ca, comparandu relatiunile claseloru de dipsu ale poporului din Ardelu cu cele din Ungari’a, pre temeiulu dateloru secure potemu afirma, ca in Ardelu mai Cateva sume votate de catra diet’a Ungariei pe an. 1872 pentru scopuri scientifice, artistice, scolastice, filantropice etc. val. austr. fl. Sumele in Universitatea din Pest’a . 142.612. Muscula nationale . 86.448. Scoal’a cea mare de agricultura 100.000. Ajutórie la scólele elementarie . 703.000. Scóaleloru de adulti pentru honorarie...................................... 20.000. Scólei surdo-rautiloru 29.674. Premie si candidatiloru la profesura ............................................... 26.000. Pentru cautarea de anticitati transilvane si ungureue . 20.000. Pentru adunarea si publicarea de documente istorice 20.000 *). Cautarea de monumente vechi . 16.500. „ meteorologia . 11.580. Societatei scientieloru naturali . 5.000. Pinacotecei nationale 7.819. Pinacotecei luate dela famili’a Eszterházy...................................... 100.000. Scrima (scoala de arme), gimnastica ...................................... 5.000. Conservatoriu de musica . 5.000. Academiei scientifice pentru secțiunea matematica si natural. . Bibliotec’a acad. scient. . Ajutoriu scriptoriloru seraci 5.000. 5.000. 2.500. Cu toate deficitele colosali ale statului, totusi diet’a crediti, ca trebuie se votedie si acestea ajutorie in favoarea scientiei istorice sub trei titluri, adica anticitati, monumente, documente, suma totale de v. a. fi. 56.500. Acesta vene de acolo, ca ungurii au inceputu se simtia si se scia mai bine decatu romanii, ce semnifica proverbiulu. Cine are carte, are parte, cine are trecutu, are si venitoriu. *) Candu vreodată se va vota de catra vreunu corpu legislativu subventiune spre a cauta si publica documente pentru istoria natiunei romanesci" Se dă una umbra de subventiune dela asociatiunea transilvana romana numai la spesele publicarei de documente istorice adunate de alţii, decopiate si ordinate, fara ca se fia costata pe naţiune sau pe statu unu denariu macaru, si ce scandalu se mai face. —