Gazeta Transilvaniei, 1872 (Anul 35, nr. 1-101)
1872-09-21 / nr. 74
RâZFT% UnuLIA Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Fai'a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe ‘/i 3 A*v- a. Tieri esterne 12 fl. v. a. pe unu anu sau 2Vs galbini mon. sunatoria. Anulu \TL1L\8e prenumera la postele c. si r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrata a 30 er. de fiacare publicare. Nr. 74, Brasiovu 3 Octobre 21 Septembre 1872. MONARCHI’A AUSTRO - UNGARICA. Transilvani’a. Apel ii. Dómneloru romane din Transilvani’a, Banatu, Ungari’a si Marmati’a! Dómneloru ! Prin femei s’a sustienutu nemulu romanescuistori’a ne aprobat’o in toti timpii si la toate ocasiunile. Femeile romane au facutu se vietiuasca limbba, nationalitatea, religiunea noastra. Cultivandu aceeasi limba ne vomu intielege totu-deaun’a, ardicandu beserici spre a ne închină aceluiasi Dumnedieu, ne vomu sista totu-deaun’a fraţi. Dev’a, orasiu insemnatu in Transilvani’a, n’are beserica romana. Cu immense sacrificiu din partea locuitoriloru romani din localitate s’au ardicatu dîdurile unei beserice, dar’ numai dîdurile. Spre a se ajută terminarea sântului locasiu, noi, josu semnatele, ve rogamu pre D-vóstra dómne romane, cu animi romanesci, cu simtieminte crestinesci a aduce si D-vóstra o peatra la ardicarea acestui edificiu romanu si crestinu. Ve rugamu D-loru, a ne tramite subt adressa „Comitetului pentru loteria in profitulu besericei romane din Dev’a* cate unu obiectu lucratu de D-vóstra, ce va servi pentru infiintiarea unei loterii in profitulu acelei beserice. Loteri’a se va trage in timpulu candu asociatiunea pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu,si va tiene Adunarea generala, in Dev’a. Fia care obiectu, ce vomu priimi, va fi trecutu in registrele comitetului, si publicatu prin diaria subt numele donatorei ce ni l’a spediatu. Tote darurile se voru tramite pana la 1-ma Martiu, anulu viitoriu. Dómneloru!anca odata ve rugamu, speramu si adestamu unu respunsu bine-voitoriu, si imbucuratoriu. Primiti, Dómneloru, ve rugamu, cordialele nóastre salutari. Semnat. Presiedinta: Constantia d. Dunca Schiau. Ecaterina Draghiu. Elena Papiu. Euphemia Horvatu. Festivitatea scolastica din 1999 Septembre in Brasiovu. ,La noi e putredu marulu si totu ce se asteapta sunt sîmburii din elu. Acestia ceru plantare, silintia si ’ngrijire, atunci va cresce cedrulu din ramuru tinerelu* A. Muresianu. Sublim’a idea espressa prin lir’a laureatului poetu nationalu a aflatu ecoulu doritu si in animele Romaniloru Brasioveni atunci, candu ei înainte cu deue diecenia au pusu prim’a patra fundamentala la clădirea maretiului si giganticului edificiu cu spatiosele si luminosele’i auditorie in care 5—600 de tineri se impartasiescu de nectarulu celu dulce alu sciintieloru. Monumentulu ce l’au ridicatu Brasiovenii prin infiintiarea acestui institutu cu sacrificia enorme este o peatra strălucitoare in diadem’a instituteloru nóstre de crescere si invetiamentu. Era pentru ce diu’a de 17/29 Septembre ad, diu’a S. Sofie a devenitu pentru noi un’a din cele mai festive, si festivitatea acesta se petreci si in anulu acest’a cu tóata solemnitatea. Toti elevii si elevele, intregii corpulu professoralu, Eforia scóleloru precum si o multime de poporu asistara la S. Liturgia precum si la parastasulu ce se face de regula in aceasta din memori’a binefacatoriloru. In ordinea cea mai frumoasa veniră după acea scolarii insociti de unu publicu numerosu, cu standardele scolarie si besericesci in frunte in sala cea grandioasa a gimnasiului nationalu. Aci se sevîrsi mai antaiu santirea apei, apoi urcandu-se pe tribuna ,D. professoru I. Popia rosti unu discursu bine alesu si corespundietoriu însemnătăţii dilei, luandu-si de tema „Cultur’a fundamentala“, la care trebue se aspiramu noi Romanii, pentruca atunci si numai atunci ne vomu pute jucă rolulu destinatu in concentulu Europei. Da, cultur’a si eara cultur’a se ne fia devis’a nóstra; cace aceasta este arm’a cea mai eficace, cu care -si elupta astadi unu populu drepturi, libertate si cu aceste o stare infloritoria. Aceasta a fostu devis’a betraniloru nostri, candu au fundatu ei acestu institutu, care astadi este primulu si uniculu in felulu seu in toata Romanimea, cace aci se oferă junimei nóastre educatiune preparatoria pentru toate direcţiunile si bransele obvenitoarie in viati’a practica. Aci avemu scóle de fetitie, scóle normale, gimnasiale inferiore si superioare, comerciale si reale. Usi’a fericirei nóstre nationale ni este deschisa, se intramu dara in templulu celu sacru alu sciintieloru trametiendu-ne fiii si fiicele nóstre se se adape din isvorulu luminii, cace „atunci va cresce cedrulu din ramulu tinerelu“. — Si cari sciintie suntu astadi mai necessarie pentru Romani? Amu intonatu de repetite ori si intonamu si asta-data, ca noi avemu necessitate de sciintiele reale si comerciale, că de panea de toate dilele, caci comercialu si industriia suntu astadi factorii cei ma puternici, cari redica unu poporu la stare infloritoria, si la noi tocma aceste ramuri suntu mai reu representate. La noi rivaliseaza inca multu prosti’a cu saraci’a, din causa, ca resursele, pe care le esploatamu suntu sporadice. Afara de preoti cu lefuri si fara lefuri, amploiaţi in peiie — cum suntu cei din Bradu — si cativa comercianţi, ce mai avemu? — Unu poporu numerosu plinu de nesciintia si miseria. Unde suntu industriaşii, tehnicii, fabricanţii?! — Singurii factori productivi la noi suntu: comerciulu si agronomi’a. Inse cu comerciulu stamu reu, ca avemu pucini comercianţi, cu agronomi’a stamu reu, ca avemu prea multi agronomi pucinu agronomici; adeca, pamentulu mai alesu alu Transilvaniei pe langa acea, ca e cam sterilu, ne este prea pucinu facia cu numerulu celu mare alu plugariloru. De unde vine realu acestea relativu la agronomia si cum cresce elu progressivu se poate demonstra matematicesce. Se punemu casulu, ca dintr’unu satu de 50 de familii, 2 părinţi tramitu cate unulu sau 2 din fiii loru la scola. Cati părinţi din celelalte 48 de familii nu au, deca nu mai multi, celu pucinu 4 copii. Ce se intempla cu ei? Remanu in satu, se făcu plugari, si pamentulu, pe care in prim’a generatiunelu lucra si esploateaza 48 de plugari, in a do’a generatiune ilu lucra si esploateaza de 4 X 4 - 192. Eata de unde vine saraci’a, dela disproportiunea intre pamenti si intre plugari; si bine se bagamu de seama, ca reulu acest’a cresce din generatiune in generatiune. Capetu ei putemu pune acestui reu numai prin puterniculu braciu alu sciintieloru. Sciintiele luminează spiritulu si spiritulu luminatu inventează resursele câştigului materialu. Si pana candu nu ne vomu lumină, isvoarele câştigului materialu se voru esploata numai de catra străini si noi nu numai ca nu vomu progressa, ci vomu regressa. — Nu putemu termina, fara a ne esprime multiumita si recunoscintia ce detorimu fratiloru nostri din Romania libera, carii că fraţi adeverati se interesează de fraţii loru si anume vorbindu despre institutulu nostru, dicemu, ca fundatorii acestui’a au meritu nestersu, ca i-au datu viatia; si fraţii transcarpatini au meritu nepretiuiveru, ca sustienu viati’a! Onore Voue fundatori generosi, onóre si Voua fraţi marinimosi! Monarchi’a austro-ungarica si politic’a ei esterna ocupa acumu tata diurnalistic’a. Si cumu stamu facia cu politic’» esterna ne arata cartea rosia si reportulu contelui Andrasy datu că respunsu in comisiunea delegatiunii austriace din 24 Septembre. Referentulu adeca cerii dela contele Andrasy una icona a situatiunei politice. Era Dr. Giscrai formulă urmatorele puncte de întrebare: Cum stamu noi cu Germani’a, cu Rusi’a cu Itali’a, Serbi’a, cu Turci’a si cum facia cu Rom’a in cestiunea jesuitiloru? Cari au fostu scopurile întâlnirii dela Berlinu ? Contele Andrăsy respunde in scurtu, ca relatiunile nóastre stau cu totulu bine! Inse de aci nu urmeza, ca ele trebue se remana totu asia. Politic’a nóastra este cea a desvoltarei paciuite; una abatere dela acesta politica ar’ fi o crima; intre mene si Beust nu se afla nici o deosebire in politica; politic’a nóastra este o linia de procedere incopciata. Situatiunea interna e paciuita, pentru acea e paciuita si cea esterna. Diurnalele m’au nedreptatitu cu imputarea, ca eu a-si iubi apucaturile secrete. Din contra eu vorbescu totu-deaun’a pe facia si francu. întâlnirea dela Berlinu are unu caracteru amicabilu, nu politicu. Nu s’au facutu tractate, ci a buna séma s’au trenutu consultări din carie si garanti’a, ca planele panslavistice ale Rusiei nici odata nu voru afla sprijinu. Scopulu întâlnirii a fostu, ca imperatulu Austriei vru asi areta simpatiele sale imperatului Germaniei. Relatiunile nóstre catra Italia suntu de natura sincera amicabile. Noi vomu urmă constanta una politica Austriaca si nu politica catholica; nu póte se fia vorba despre vreo intrevenitiune in favoarea Romei. Causa jesuitica e causa interna si eu nu me mestecu in cestiunile interne, ci ambele delegatiuni trebue se resolvesc cestiunea jesuitica si aici trebue se fimu circumspecţi, pentruca Austria si fara acesta are destule dificultăţi. Nici principele Bismark insusi nu mi a consultatu niciodata vreo procedere in contra jesuitiloru, dice Andrásy; de altmintrelea acesta este afacerea senatului imperiale. — Politic’a Austro-ungariei facia cu orientulu e una politica traditionala si nu e nici unu temeiu a recede dela ea, cu atatu mai pucinu, pentruca e mai sigura facia cu celelalte parti intregitorie si