Gazeta Transilvaniei, 1873 (Anul 36, nr. 1-99)

1873-10-18 / nr. 79

cats, pe care o etamifieaza si respunde gen. Reviere in reportulu seu, precare pentru chiaritatea espunerei fapteloru complinitelu imparte in 3 parti corespundiatoare la 3 perioade ale resbelului. Istoria asediului fortaretii Metili. Partea prima Operațiunile active premergatorie blocadei pana in la Septembre 1870. Capt. 1 alu acestei parti incepe cu istoriculu organisatiunei armatei Rinului, care pe scurtu este amatoriulu. Indata ce, după resbelulu din 1866, deveni probabila o lupta intre Germani’a de nordu si Franci’a, se ocupa min. de resbelu de atunci maresialulu Niel cu cestiunea, cumu ar trebui se se compună si impartia ostirea francosa; in vederea unei asia eventualitati atatu de mari Niel facu plănuia de a forma 3 armate, doua in prim’a linia in Lotaringi’a si Elsati’a si una a treia ca reserva in Chalons. Doua corpuri de armata deosebite erau inca se se constitua in Belfort si Lyon cu scopu de a forma mediulu pentru crearea de noua reserve. Comanda acestoru trei armate era planuitu a se da maresialiloru Bazaine, Mac-Mahon si Camrobert. In momentulu in care era decisu resbelulu din 1870, guvernulu francesu bine simtindu, ca inimiculu va avè la inceputulu campaniei trupe mai multe, s’a otaritu a lua ofensiv’a. După planulu lui Niel trebuiea se se asiedie doua armate in Elsati’a si Lotaringi’a, spre a trena pe inimicu in incertitudine despre punctulu, unde se va face primulu atacu. Doua combinatiuni erau in vedere: In casulu candu amu avu aliati se trecemu Rinulu si se ne aruncamu intre armatele nordului si sudului, in casulu candu amu remané inse singuri se marginimu campulu de resbelu la Palatinatu si Prussi’a renana. In totu casulu flot’a trebui’a se opereze o diversiue in marea baltica. Din nenorocire nu s’au observatu aceste dispusetiuni intrelepte, ci s’a formatu numai o singura armata, subdivisata in 8 corpuri de armata, care se fia asiediate in apropiare una de alta de alungulu frontierei spre a padi teritoriulu contra cavaleriei numerose inimice. Imperatulu si-a reservatu comand’a suprema. S’a speratu, ca cu finea lui Iuliu se voru potu concentra corpurile de armata la frontiera si pentru aceea s’au adunatu oamenii reserveloru si s’au reunitu servitiele administrative. Maresialulu Bazaine dela 24 Iuliu incependu avea numai comand’a corpului alu 3-lea de armata, acest’a fu pentru ambitiunea sa o mare desamagire. In 4 Aug. primi comand’a preste corpulu alu 2, 3 si 4-lea si asia fu pusu in positia Bazaine a juca unu rolu mai mare. Inca cu cateva zile înainte ei tramise maiorulu-generalh L e b o e u f cateva depeste, carilu preparata la o acțiune serioasa care era de asteptatu in direcțiunea Saarbrücken. In 6 Aug. avu locu acest’a . acțiune. Gener. Brossard telegrafeza m. Bazaine la 10 ore, ca este atacatu de catra inimicu si ca se sta pe locu si se-lu astepte, spre a nu lasa sei cada in mana aprovisionarile adunate in Forbach, sau nu. Indata ce fu atacatu mai tare, chiama gen. Frossard divisiunea Metmann, care sosi la 3l/2 ore; apoi insoiintia si pe gen. Castagny la Cadenbronn. Acest’a vise a totu asceptatu dar’ nu a primitu porunc’a necessaria dela Bazaine, ca se merga in ajutoriu lui Frossard; deabea la 11 óre nóaptea sosi acestu ordinu. Divisiunea Montandon, care se afla in Saargemtind nu primi nici unu ordinu de marsiu, cu tóate ca era cea mai apróape de campulu de resbelu si potea lesne se intrevina, Bazaine insusi se afla in Sains-Avold, de unde duce calea ferata directe la Forbach si cu toate aceste nu se mișca din locu deși primesce telegrama după telegrama dela Frossard, care cere ajutoriu. Inimiculu ne ataca la Spicheren in Flanca si la 7 ore seara suntemu siliți a ne retrage prin Forbachulu care ardea in flăcări. Divisiunile Montandon, Castagny si Metmann umbla retacite fara nici unu ordinu incoace încolo si pericliteaza prin aceea numai positiunile noastre si restulu armatei din nou. Maresialulu Bazaine poarta toata responsabilitatea pentru pierderea bataliei dela Spicheren (Forbach) si pentru neoranduiala si descuragiarea din dilele urmatoare. Bazaine insusi pare ca nici nu se gandea la acestea. „Suntu trei ani de candu generalulu Frossard studiaza positiunea dela Forbach si de candu o afla superba pentru o batalia, dise elu catra unu oficiru, care a marturisitu — ei bine! Frossardo are acum’a, acést’a batatia!“ — Retragerea armatei spre Metiu. In cuartierulu generalu imperialu consternatu descrrea despre perderea bătăliei dela Forbach si despre retragerea lui Mac-Mahon se decide retragerea si concentrarea din nou a armatei in giurulu Metiului, cu scopu de a opri marsiulu principelui Fridericu Carolu si de a incungiura pe principele de coroana prusescu. Totu-odata se da ordinu de formarea unei noua armate in Chalons sub, comanda gen. Canrobert. Imperatulu Napoleonu in fine ce, dandu presiunei ce se facea asuprai, mai cu sama si din partea opositiunei, preda in 12 Aug. comanda suprema a armatei Rinului maresialului Bazaine. Reportulu discuta aci cu multa precisiune positiunea politica si militaria a momentului. Totulu dovedesce intr’acolo, ca Bazaine a cautatu se se scape de tutoratulu imperatului, care ei deveni nesuferibilu- D, de Keratru fostulu prefectu alu politiei in Pariau, a marturisitu, ca soci’a maresialului Bazaine ar’ fi mersu la densulu si i-ar’ fi spusu, ca daca imperatulu nu s’ar’ lasa de comanda si nu s’ar’ departa dela armata, Bazaine ar’ arunca dela sine orce responsabilitate. (Va urma). Dev’a, finea lui Septembre 1873. (Capetu.) Adunarea senatului scolariu, de estu anu, se tienu in sal’a cea mare, in care se tienu si adunările cottense, in presenti’a unui publicu de totu micu, si sub presidiulu nou denumitului inspectoriu scolariu L. Réthy. — Presiedintele deschise siedinti’a prin o cuventare, pre catu se pote mai constitutionala unguresca — de mi parea, ca nu me aflu intr’unu comitatu puru romanescu, ci undeva —preste Tiss’a. — Ni spuse prin frase frumóse, ca ce minuni o se faca Mari’a sa s. a. Urmara apoi agendele senatului. — E de insemnatu, ca dintre senatorii romani si ast’a data nu vediuratnu, decatu doi — ba mai vediui si unu solgabireutiu de romanu, S. T...., care, pe semne, numai de acea s’a presentatu, ca se ni faca se rasîmu, si anume: tota intieleptiunea dlui se margini intru de a interpelă presidiulu de ce-i traiaite epistole nefrancate, — si deci, a i se rebonifica cei 10 cr. v. a. împreuna cu procentele cuvenite. Sub decursulu siedintii a vorbitu mai numai totu dlu Róthy Cugetamu, ca pana-i lumea nu mai e gata cu cetirea ordinatiuniloru ministeriali. Cum le citea de locu le da de o parte enunciandu, ca s’a primitu. Gatandu cu ordinatiunile ministeriali — incepu a ni enara esperintiele d-sale ce le au facutu relativu la scólele din cottu — si descrise cu cele mai negre colori starea scóleloru — mai alesu a scóleloru romane, si ca se de mai mare pondu esperintieloru sale, ni arată si o mapa, pre care cottulu Uniadorei e depinsu mai negru, va se dica cottulu nostru este o póta, pe cart’a Transilvaniei. Un’a vise a refacutu dlu Réthy, acea adeca, ca nu ni-a spusu cine e de vina, ca la noi scólele suntu — după dsa — atatu de neglese? — De securu nu romanii! — Din esperintiele dlui inspectoriu scolariu mai avemu se ii insemnamu inca acea, ca dnn’a sa si-a inceputu esperintiele prin vacatiune, candu adeca nu erau prelegeri nici pe sate, si asia e fóarte lesne de esplicatu, ca de ce a aflatu multe scóle gole, necurate si fara invetiatori. Nici acea nu a esperiatu bine dlu inspectoru, ca in cele mai multe locuri nu suntu scóle si nici n’au fostu si prin urmare ar’ fi bine — era după dsa — ca pe acolo se se faca scóle comunale. Ho ho! die inspectoru, nu grăbi cu urd’a ’n Dev’a, mai slabesce nitielu din scólele comunali. E dreptu, ca scólele din cotulu nostru suntu date uitării in multe locuri — din multe cause, si mai alesu din lips’a midiuleceloru si a nepartinirei din partea celoru chiameti si din partea celoru cari ar’ ave datorintia de a dâ mana de ajutoriu, —. inse nu suntu chiaru asia de delasate precum ei place dlui inspectoru a le aretâ la lume. Apoi starea scóleloru in tota Europ’a resaritana nu e asia de brilianta, ca ale nóstre se fia asia de condamnarere facia cu cele de aiurea. — La noi inca suntu scóle bine organisate — mai alesu in comunele granitiaresci, si in comunele mai avute, si se făcu pe dî ce merge — numai dnii inspectori si cei chiamati se fia mai energiosi, si se nu impedece redicarea Scóleloru prin negligerea si persecutarea loru. Asi potu insira unu numeru frumosu de comune unde suntu scóle cum se receru. — dar’ nu acealu dare pe dlu L. Róthy, ci acea, ca ar’ vrei se -si implinasca propusulu seu — esprimatu naintea mai multora — adeca de a face catu de multe scóle comune. — Frumosu, inse dsa voiesce a face inca si acolo, unde suntu deja scóle confessionali, si inca nu numai un’a, ci mai de tóte confessiunile. — Ei, dar’ in fine nu e chiamarea dsale, se faca numai si numai totu scóle — commune; — dsa trebue se scia, ca noi avemu beserica autonóma, avemu sinele si congresse, avemu senate scolari si aceia inca -si sciu missiunea loru, — deci n’are se se rum pa asia de tare, — suntu si alte terene de a casciga merite. — La esperintiele ce le-a facutu in comunele Hareu, Vormag’a, Chemendi’a, Banpotocu, Uroiu, s. a. am se-i reflecte din pre scurtu numai atata, ca esperinti’a dsale l’a instelatu. Reu a esperiatu, ca in acele comune nu suntu si nici nu au fostu scóle. Ba se me ierte, ca suntu si au si fostu. Asia in comun’a Hareu a fostu inca de multu, si invetiatoriulu avea plata de 50 -60 fl. v. a. si alte beneficiuri, or’ anulu acesta s’a facutu scala noua si mai buna, plat’a invetiatoriului — după concursulu publicatu de bravuru si zelosulu notariu Georgiu Lorentiu in nr. 50 alu diuariului „Albin’a“ — se urcă la 300 fl., cortelu liberu, lemne, gradina s. a. In comun’a Cheraendi’a si Rampatocu — orasi prin staruinti’a dlui Georgiu Lorintiu si Simionu Curiacu preutu in acele comune orasi se făcu, catu de curundu, cu salariu ca la Hareu, — asemene si la Vormaga si in alte comune. — Inse ce patiescu zelosii nostrii preuti si notari daca nisuescu a face scule confessionali si nu comune? — persecuta si li se punu toate pedecele. — Ast’ai buba — die Róthy — nu sfar’a dtale! Scimu casuri multe, unde judii cercuali si cu alti mari patrioti, au facutu cele mai scandaloase pressiuni asupra poporeniloru, ca se faca scóale comunali — si lucrau contra scóaleloru confessionali. — I-a disu dlui inspectoru L. Róthy — unu onorab, din senatoru de romanu, ru se nu se grabesca asia de tare, si se iè in consideratiune, ca noi inca avemu organele nóstre, cari au chiamarea de a se ingriji de scóle, si cari de securu nu voru lasa se li se obtruda scóle, de cari n’au nici unu folosut; cu toate aceste dlu inspectoru fortiu treb’a intru acolo, ca se se alega — intre altele — si o comissiune, care se essaminedie, se ispitesca, cari unde s’ar’ potu face scoli comuna — catu mai curundu. — inca si aicea in Dev’a ar’ face scóala communa, cu tóate, ca toate confessiunile -si au scólele loru, si inca bune, este scóla reala, scóla de fete, de modelu preparandia, scól’a de lit. gr. or. s. a. — nu — dlui Róthy et comp. li mai trebue si un’a comunala. — Li s’au spusu si acea, ca se astepte, pana ce se voru reîncepe congressele romane, ru se nu faca spese in desiertu si altele, — inse cu dlu Róthy et comp. nu te poti intielege, — te platesce cu unu: „este primitu“ si cate cu unu: „mai aveţi timpu si de alta data“ — si apoi ai gatat’o. — Intru adeveru nu intielegemu despotismulu ce eserceaza dlu Róthy in adunările senatului scolariu — nici nu ne lasa se vorbimu, deca nu suntemu de unu acordu cu dnia sa. — Ar’ fi timpulu, ca romanii, inteleginti’a romana, se puna capetu la asemene despotisms — ici in vetrele străbune, — prin contielegere si pășire energiosa, prin proteste si prin a face toti pasii cuveniti, legali, contra asemene domnuti despoti. — In adunările cottense te trametu la Bucuresci si te insulta catu se pote mai neomenesu, in celelalte adunari nu te lasa se vorbesci sau te platescu cu unu: „s’a enunciatu,“ desi nu e adeveru. Pana candu totu asia? — Au astu-feliu se respectaza unu comitatu rom. de 18.000 locuitori — de nescari domnisioruti îmbuibați ? Daca dlu Róthy va continuă totu asia, er’ intelegiuti’a si de acum’a va privi despotismulu domniloru unguri, ca pana aici, — atunci nu sciu ce se va alege de noi. Atate apucature, cate mai făcură dnii unguri si din adunarea senatului scolariu de aici, de multu nu am vediutu. — Bine bine, dloru se nu cugetați, ca noi le uitamu toate aceste, nu, nu le vomu uita. — înainte de a inchia, nu mai luamu libertate a atrage atențiunea onor. congressu, atatu acelui bes* dela Sibiiu, catu si acelui scol. dela Blasiu rogandule, ca se nu intardieze a face pasi cuviintiosi in caus’a scóleloru de pe la noi. Ele au nobil’a missiune dea salva scólele nóstre din man’a despotiloru, in ele ne punemu tóta speranti’a, ca ni voru redica scólele neglese si persecutate!