Gazeta Transilvaniei, 1873 (Anul 36, nr. 1-99)
1873-03-28 / nr. 25
Gazeta eae de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Fai’a, csndu concedui ajutoriale. — Pretiulu, pe 1 anu 10 fl., pe Vt 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. v. a. pe unu anu sau 2 Va galbini mon. sunatoria. TMSSILVMl Antim XXXII, se prenumera la postele c. si r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er, Tacs’a timbrata a 30 er. de fiacare publicare. Nr. 25. Brasiovu 9 Aprile 28 Harte 1873. lungitre politice, si mai multu vi s ’ar’ apropiă opiniunile in 48 de ora, decatu cum a-ti fi in stare a midiuloci acest’a prin nu sciu cati articli de fondu catu de Brasiovu 9 Aprile n. 1873. Ddieu ca prea banalu si nemarginitu induratulu Ddieu pre atatea sute si sute de millioane de oameni, cari nu au avutu fericire a se pote face cunoscuti cu invetiaturile Mantuitoriului, si inca si cele multe millioane, cari desi suntu crestini, dér’ nu suntu gr. cat., seu gr. or., dera pre tote le va condamnă la iadu, trait’ar’ fi altucumu catu de omenesce si moralicesce si respective fire ar’ fi urmatu in tota viéti’a loru principieloru celoru atatu de frumóse si umane ale religiunei crestinesci staverita prin Isusu Christosu santulu redemptoru alu omenirei?! Se isvoresce oare acéste a silintia de a face proseliti totu-déun’a din scopu de a poté mântui sufletele convertendiloru de vecinicile suferintie ae gheenei? Ba, de multe ori nici din indemnulu nescatoru-va simtiuri religiose, nu din fanatismu religiosu, ci din nesce motive demne de osendire si nici catu de pucinu escusabile. — Nu potu gasi oare acei domni — fia ei preoți seu mireni — destule alte ocupatiuni folositoarie, deca simtu in sine chiamare de a conlucră pentru promoverea binelui comunu, conlucrandu spre esemplu in sfera inaintarei intelectuale, morale si materiale a poporului ? Sau déca chiaru numai in sfer’a religionaria voiescu a-si desfasiură activitatea loru binevoitoria, nu potu află are nici un’a-alta afacere? Ba potu destule numai se voiasca. — Se ne lase dar’ domnii acei’a in pace pre venitoriu cu atari secaturi de proselitismuri nelegale si (de oarece nu potemu negă, ca o parte forte însemnata a crestiniloru ambeloru confessiuni prea pucinu pricepe inca principiele de căpetenia ale religiunei creștine, si dieu nici in privinti’a moralitatei nu e de feliu inca la acea trepta, că o mai mare avantare se nu mai fia de doritu) se se ocupe d-loru mai bine cu aceea, că se invetie mai înainte pre coreligionarii loru proprii, ca a face cruce si a tiené cu scumpetate si serbatori si dilele de postu, inca nu suntu destule, că se se poata numi cineva unu crestinu adeveratu, si se faca că poporulu se pricépa si se urmeze mai bine invetiaturile fundamentali ale religiunei si moralului. Prin a 81 u f eiu de activitate folositoria apoi, pre langa ce nu voru mai conturbă pacea fratiésca, voru face servitie bune atatu religiunei loru, catu si natiunei nóstre, si'si voru cascigă nescari merite prea lăudabile pentru amendaue. De Ddieu, că inaltiloru nostri demnitari besericesci, prin prea intreleptele loru supraveghiari si inviatiuni paterne, se le succeda a infrenă in fine pre respectivii conturbatori, si că in presalutarea nestiintia de intrenare se fia ajutati cu tota energi’a si prin diurnalistica romana cu unu tactu cuvenintiosu. —* Mi se pare, ca amu cetitu candu-va, ca odiniora doi. redactori romani s’au fostu invoitu laolalta, ca candu se voru intemplă asemenea casuri de conturbare a liniscei prin proselitismuri, castigandu-si informatiuni sicure despre adeverat’a stare a lucrului, respectivulu semenatoriu de neghina se fia totudeun’a in acele foi romane espusu judecatiei meritate a opiniunei publice, a caroru redactori suntu de un’a si aceeasi religiune cu culpabilulu. Ar’ fi prea bine deca cu tota stricteti’a ar’ observă acest’a foile nóstre in veritoriu, pentru ca prin o asemenea modalitate effectulu ar’ mi na ar’ re versi asupr’a pesti anilor« nos Epistola deschisa. Clusiu, 14 Februariu 1873. (Urmare.) Spera mai departe, ca o desbatere si consultatiune personale binevoitoria intre patru barbati — cari de ani numerosi ve ocupati cu politica, si cari poteti cunoasce trebile si impregiurarile noastre deamenunturu — mai multa lumumca se ve succeda a ve impreuna părerile chiaru in toate obiectele, asia departe nu catediu a merge cu speranti’a’mi, dar’ credu ca vi le veti impreuna in mai multe, si atatu inca va fi unu castigu nu neinsemnatu. Afara de cestiunile cele mari politice, pron. dd-vóstra a-ti schimbă in acea consultatiune idei si despre modulu procederei si in privinti’a tactului de observatii. — A-ti statori unele puncte strictu observande. Buna oara a-ti luă de principiu cum ca de regula toate cestiunile cu obiectivitate fara amestecu de personalități se fia desbatute in dinamiele noastre. — A-ti statori ca nu recunoasceti dreptulu nimenui (fia acel’a macaru cine) de a -si versă din passiune privata, veninulu urei sele asupr’a cuiva in foile nóstre publice, spre a indignă apoi după obiceiu inca si io parte a publicului cetitoriu; ci déca suntu inimici neimpacabili, se le placa a -si isprăvi treb’a loru singulare pre calea privata, nici decum inse pre cea diurnalistica; amestecuri de personalități numai atunci potendu are locu, candu respectulu binelui comunu seu natur’a lucrului, ar’ recere neincungiurabilu facerea unei esceptiuni dela regul’a generale, séu candu cineva atacatu fiindu prin altulu in publicu, ar’ fi silitu se se defendeze in contra unui’a sau altui’a. — Pron. d-vostra intru acea consultatiune fara indoiala a-ti mai statori si aceea, ca ve-ti grigi cu cea mai mare scrupulositate, cumca, incatu e cu putintia, in venitoriu se nu se mai stracure in foile nóstre nici odata atari articuli si espressiuni, cari ar* produce nesce urmări rele, aretate dejă mai insusu, cari ar’ dă iutrementu desbinarei, discordiei si urei confessionale; sau ar’ poté servi de pedeca in calea ce duce catra solidaritate, si ca mai alesu spre evitarea de totu ce ar’ potu nutii ur’a confessionale prin foile publice, cu atat’a rigoare veti grigi, incatu nici baremu pre acea minutialitate nu o veti trece cu vederea, cumca se nu ve mai folositi de asemenea cuvinte că: „neunitu*, „unati”, „disunitu* etc. etc. de oarece — precum vedemu — inca si aceste suntu in stare de a face sange reu la multi. Ceea ce conturba in modulu celu mai durerosu adese ori liniscea si pacea fratiasca intre connationalii nostri, este nestiinti’a unora din sinulu natiunei, de a spori buna-era pre gr. orientali, sau pre gr. catolici cuiroteliti romani convertiti dela o religiune la alta in nisce moduri oprite chiaru de legile civile. Dómne dómne!are este cu potentia, că se fia luatu astufeliu de oameni in serioasa considerare, ca cata neghina se samena prin asemenea manopere si din acestea apoi cata discordia cresce si cum se slabesce intregulu corpu alu natiunei romane?! Sau purcedu atari omeni din unu punctu de vedere inca mai santu si mai inaltu decatu celu alu simtiului na-' tionalu? Mai presupunu ei derav a te man du prin acéstea insusi pre prea santulu nume alu lui # Lucruri neamanabili, ce ne augusta coloanele cu scopu eminamente nationale, amana si publicarea intetita a mai multoru articuli. E semnu de bunu auguru, candu intelligenti’a solidaria se aduna in saloanele publicității, spre a dovedi neaperat’a interessare de totu, ce da expressiune de vietia nationale politica perfectu egale si de încordările cerute de aperarea pretensiuniloru ei. Dovediedi si cinci de ani suntu in 3 Miiu a. c., decandu naţiunea romana din Transilvania, portata de geniulu vieţii ei naţionali politice, se proclamă, ea pe sine naţiune nedependenta de alte naţiuni conlocuitorie, adeverata serbatoria nationale, demna de a fi serbata cu tuta pietatea. In acestu patrariu de seculu, in care suprematismulu intrelenitu de secuii ne a frementatu aspiratiunile cele mai patriotice si mai leali pentru statu si naţiune, pana candu amu fostu solidari cu totii la lupta politica nationale, amu reesitu a ne vede naţiunea inarticulata pre calea legislativei, cu sancţiunea monarcului in autonoma Transilvania. De atunci naţiunea romana in Transilvania este factoru, si fara ea că atare nu se poate face nemica in prejudeciulu factoratului ei. Deschituirea adoratei solidarități ne a aruncatu la usile gratiei neexorabile, doar’ stamu si vomu sta neclatitit pe terenulu dreptului politicui nationale. Avemu lipsa numai a ne rechitui solidaritatea si la acesta se ne damu man’a ,cu totii înainte de tóte, de ceea ce ne si ocupamu. — In 3 Aprile Mai. sa primi solemnelu delegatiunile, pe cea maghiara cu presied. Ant. Maylath, pe cea germana cu presied. Schmerling. Mai. sa le dise, ca constata cu mare satisfactiune, ca relatiunile cu monarchii străini suntu favorabili si amicali. Intelnirea cu vecinii suverani (in Berlinu) a fostu considerata ca garanția de pace. Visit’a suveraniloru ce voru veni la expusetiune poate renasce asemeni opiniuni. — Pe langa toate asigurările de pace delegatiunile au in bugetulu comunu pe an. 1874 pusu pentru armare cu 7 milioane mai multu decatu pana acumu, cu totulu 106,990,403 fl.; 90, 973,239 fl. cu ordin.si 11,017,164 cu extraordinariu. — Centralistă vienesi saru de bucuria, pentruca li s’a sanctionatu nou’a lege electorale. Dar’ si opositiunea se pregatesce la noue demustratiuni, resolidarisanduse. In afara imper. Wilhelm cu Bismark merge in 26/4 la Petruburg, unde si voru reasiedia planele facendeloru viitorie înainte de ce voru merge la Vien’a, pe candu cu pacea si amiciti’a in gura voru se adorma pe Austro-Ungari’a, atraganduo la conservatismu in contra libertății occidentale. Bismark fach de pr. C a r ou se amane a tramite agenți la Washington si Rom’a si facil pe Serbi’a se cedese turcului, platindu tributulu, pe cineva voiesce se adorma si cu acesta, ca ce planele si urmările le continua. — In Franci’a presied. adunară Grevy numai vru a reprimi alegerea si asia se alese Buffet presied., care apromise imparțialitate facla cu toate partitele, a caroru încredere o cere. Alte evenimente mai de insemnetate nu aveau de inregistratu. —