Gazeta Transilvaniei, 1873 (Anul 36, nr. 1-99)

1873-06-03 / nr. 43

Gazet’a ese de 2 ori: Joia si Dumineca, Fai’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe Vi 3 A­v*a* Tieri esterne 12 fl. T. a. pe unu anu adu 2i/i galbini mon. sunatdria. Anala XXXVI. Nr. 43. Se prenumera la postele c. si r., 61 pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 cr. Tacs’a timbrata a 30 or. de fia­care pu­blicare. Brasiovn 153 Innia 1873. Dela congressnla arcliidiecesanu din Blasiu. (Capetu.) Din summ’a aceloru date si din cele­lalte in­­formatiuni, cari s’au facutu congressului, elu a a­­junsu a -si form­a despre starea scóleloru nóstre confessionali, precum se afla acele in timpulu pre­­sentu, si precum potu se fia in veritoriu, opiniune multu mai buna, decatu se temuseră cei mai multi membrii ai sei, mai inainte de a intra comissiunea sa respectiva in amerunt­a cercetare a toturoru ac­­teloru si conspecteloru, luandu si pe doi. protopopi unulu cate unulu la intrebare. Aceasta cercetare a fostu asia de minutioasa, in catu a trenutu luni pana la miediulu noptii. Resultatele principali ale lu­­crariloru comissiunei au fostu, ca archidiecesea ro­­manesca gr. catolica din Transilvani­a are in 11 comune scóale romanesci bune, care adeca corespundu intru tóte postulateloru legei. La aceste se adauga alte 9 fundate din averile fostului regimentu I ro­­manescu confiniariu in comune romanesci de reli­­giune greco-catolica, 11 + 9 = 20. In alte 288 comune sunt scóle, care nu correspundu intocma legei unguresci Art. 38 din 1868, le lipsesce inse pucinu pana la împlinirea toturoru conditiuniloru legei. Din contra, in 337 comune parte mare mici si sarace, sterse si supte prin tirani­a iobagesca din trecutu si astadi impilate si spoliate in alte mo­duri, scolutiele loru stau reu, suferu de mai multe defecte, numerulu scolariloru in acele inca este micu. In fine in 69 de comune nu sunt scóle de locu. Aici inse nu trebue se uitamu, ca in mai multe comune amestecate, inse mari, pe unde gr. catolicii sunt in minoritate de V3 Pana l a Vs» au gr. resaritenii scóle romanesci mai bune. In mai multe comune besericesci gr. catolice se mai potu infiintia si alte scóle confessionali, cari se correspundia intru tote scopului culturei dorite a poporului nostru, si se cere numai energi’a si perseveranti’a nóastra a tuturoru, pentruca se se a­­junga scopulu. Din contra, congressulu recunósee cu destula dorere sufletesca, ca in unu numeru de comune lip­­sescu in parte mare midiulacele materiali necessarie la infiintiarea de scóle. Cu tóate aceste, lips’a ce se arata in acele comune, nu a suprinsu pre neci unulu dintre membrii acestei adunari. Credemu, ca aici este loculu a constata acelu mare adeveru, recunoscutu de catra toti barbatii de specialitate, in specie si de catra organele beseri­cesci si scolastece ale diverseloru confessiuni, ca: postulatele cuprinse in Art. 38 de legea unguresca din anulu 1868, stau in cea mai apriga dispropor­­tiune cu midiulecele materiali, nu numai ale comu­­neloru besericesci gr. catolice, ci si ale celoru mai multe comune de alte confessiuni religiose. Nu essiste potere omenesca pe pamentu, care se fia in stare de a essecuta legea aceea numai in 5—6 ani si numai cu acestea midiulece materiali, de care dispune atatu poporulu nostru, catu si mai toate po­­poarale Ungariei si ale Transilvaniei. Cititi acea lege din firu in peru, alaturati apoi langa ea si date statistice culese prin recensementulu dela 1 Ianuariu 1870 si aflati d. e., ca pe atunci din toti locuitorii Ungariei proprie sc­ea scrie si citi numai 2.020.590, era din Transilvani’a nici 200.000, numai a citi in Ung. 811.499, in Trans. 53.372. Intregu restulu millioaneloru de locuitori nu sciusera ce este scóal’a, cartea si scripkr’a. Tok in acelu anu a resultatu, ca dintre vreo doue millione de tenerek de ambele secse intre 6—15 ani in Un­­gari’a ambla la scóla numai 50%, era in Transil­vani’a numai 40 procentu. Suntu inse parti de tiera, unde chiaru si pana in diu’a de astadi nici 20% nu ambla la scóla, candu din contra, d. e. in archiducatulu Austriei si Boemi’a pana la 90% ale tenerimei cercetadia scólele, era in Iasi’a 94% si in Franci’a 80%. Dara candu au inceputu ace­lea tieri si candu amu inceputu noi ? Candu au sca­­patu alte popora de t­rani’a feudalistica si candu amu scapatu noi? Foarte bene face ministeriulu, ca indemna si impintena pe locuitori, ca se -si faca scóle bune, dara face fóarte­­reu candu amenintia pe c­eruri cu închiderea si cassjtrea scóleloru, pentru ca n’au fostu in stare de ale inpinge in 10 sau 15 ani acolo, unde au ajunsu ale altor­a in 70 in 100 de ani. De aceea noi multiumimu congressului dela Blasiu, ca au adoptatu unu condlusu energiosu in sensulu acesta, spunendu ministeriului verde, ca nu are dreptu se cara dela confessiunile romanesci, ca se s b a r­e, si ca cu asemenea apucature guberniulu cade in alte prepusuri. (Secuii n’au fostu tiraniti in trecutu asia infricosiatu cu romanii si totusi n’au scóle mai bune decatu romanii. Si ce feliu de scóle au comunele rurali din Ungaria? Barbaria com­pleta.) Daca statulu, déca regimulu ar’ voi intru ade­veru a infientiu presta totu scóle pentru poporu, atunci elu după unu calculu aproximativu nu s’ar’ ajunge nici cu dovedieci de millione, era asemenea suma de siguru ca nu o pote da. Ceea ce pote si ceea ce trebue se faca unu statu cu atatea natio­­nalitati si confessiuni este, ca se lase scólele con­fessionali in pace, se nu le asupresca, ci din con­tra, se le intinda subventiuni materiali, adeca pe­­cuniarie (de bani) in sume proportionate, inse fara chicane, fara conditiuni insuflatorie de grija, se da poporului dintru alti poporului si se delature orce planuri reservate, ci se intempine încredere cu în­credere. Intr’aceea congressulu acest’a decise si infien­­tiarea unui fondu scolasticu, din ale cărui venituri se se ajute acele scóle, despre care se va comproba, ca comunele parochiali nu sunt in stare de ale sustiene. Spre acestu scopu s’au si deschisu atunci indata lista de collecte, in a cărei frunte sta metropolitulu cu una miie fiorini v. a. S’au mai deschisu inca si alte sorginti (isvoara), precumu: cate 35 cri dela toti nou căsătoriții, cate 1 fl. v. a. dela toate dispensatiunile, si o parte din pedep­sele besericesci, care se iau in bani. Nu credemu se fia omu cu cevasi dare de mana, care tienenduse de acesta beserica, se nu voiasca a concurge la în­mulţirea acestui fondu scolasticu. Toti membrii congressului, împreuna cu doi­nii protopopi (carii fuseseră conchiamati numai ca se da informatiunile necessarie) au luatu asupra-si obligaţiunea morale de a indemna fiacare in cerculu seu de activitate la înmulţirea acelui fondu, care nu pote se fia mai micu, ca de 1—3 sute de mii. Atata dela mine. Mai departe comunice si alţii din cele ce-si voru fi insemnatu, pentruca ste­nografi nu amu avutu, daca siedentiele au fostu publice, a statu in voi­a fiacaruia de a-si culege notitii. Precumu a fostu deschiderea, asta si in­chiderea, doiasa, calduroasa si inspiratoria de bune sperantie. Despre frumóasele productiuni literarie si artis­tice ale tenerimei din seminariu, despre alesu choru de cantareti alu besericei catedrale, cum si de pro­­ductiunile gimnastice ale junimei gimnasiale se ve­scria cei competenti. Eu ve mai adaugu inca numai legea electorale provisoria, carea esise dela sinodulu din an. 1869, cu scopu de a se aplica totu in modu provisoriu la conchiamarea primului congressu provinciale. — □ Lege electorale provisoria pentru congresulu provinciei metropolitane gr. cato­lice romane de Alb’a-Iulia, esita dela sinodulu din an. 1869. § 1. Congresulu de multu derik­are se fia constitutivu pentru intréga provinci’a besericosca gr­­catorica de Alb­a-Iulia in afacerile economice-bese­­recesci si fundationali, in catu admitu despuseti­­unile fundatoriloru, si in cele scolastice. § 2. Congresulu se compune: a) din parentele archiepiscopu si metropolitu cu presiedente ordinariu, b) din parentii episcopi sufragani, c) din cate duoi representanti alesi cu majo­­ritate de voturi din sin­lu venerateloru capitule, metropolitani si diecesane sufragane de Orade, Gherl­a si Lugosia, d) din representantii preutimei si ai mireniloru, e) din representantii corpureloru profesorali din Blasiu, Naseudu—Gbherl’a, Beiusiu—Oradea mare, si f) din cate unu representante alu monastiri­­loru de ordulu S. Basiliu din Blasiu si Bicsadu. § 3. Preotimea face una a trei­a parte, era mirenii doue de trei parti din totalitatea represen­­tantiloru dela § 2 lit. d). § 4. Provinci’a besericesca se imparte in cer­­cure electorali, si fiacare din aceste tramite la con­­gresu cate trei representanti, adeca unu preutu si doi mireni. § 5. Fia­care cercu electorale va custa din­­tr’unu numeru dela 22.000 pana la 35.000 suflete, si estu modu archidieces’a se imparte in 12 cercure electorali după ad­usulu sub A, i­ar’ arondarea cercureloru electorali in diecesele sufragane se va face prin ven. Ordinariate respective. § 6. Alegatorii suntu : a) toti preotii fungenti in cercurele loru, b) toti mirenii gr. catolici maioreni, sui juris, nepetati si domiciliati in cerculu electorale, era cei domiciliati afara din teritoriulu diecesei in comun­a, ce li va fi mai indemana. § 7. Alesu poate se fia ori­care alegatoriu trecutu preste 30 de ani, fara alta restrictiune, de catu se fia fiiulu diecesei in carea se alege. § 8. Ordinariatele prefigu diu’a intrunirei in­­dereptatitiloru la alegeri, si denumescu pre comisa­rii din fia­care cercu electorale, or’ acesti­a au a determina loculu intrunirei alegatoriloru si a con­duce actulu alegerei. § 9. Alegerea representanti­loru beserecesci este directa, va se­dica: toti preotii se aduna la loculu desemnatu de comisariu, acolo voteza cu vo­turi secrete, si celu ce intrunesce maioritate abso­luta de voturi este deputatulu cercului. In casu candu nece intr’unulu nu s’ar’ con­­centra majoritatea receruta, votarea se face a dou­a ora intre duoi insi, cari au intrunitu in sene mai multe voturi. § 10. Alegerea deputatiloru mirenesci este indirecta si se face asta, ca fia­care parochia tra­­mete cate unu delegatu, si parochiele mai mari de 500 de suflete duoi delegati, cele dela 1000—1500

Next