Gazeta Transilvaniei, 1874 (Anul 37, nr. 1-95)
1874-09-26 / nr. 70
numi o comissiune statatoria din fiu sei Jimberatu Amadeiu si generaluldini spre a vizita toate forturile, arsenalele si fabricele de arme, ca cum ar’ fi in ajunulu unui resbellu. Camer’a Italiei s’a desolvitu si Bonchi s’a denumitu min. de instrucțiune publica. Imper. Wilchelmu vre numai după alegeri a visita pe regele Italiei. — In Spania republicanii invinsera in mai multe locuri in giuru de Estela si se astepta lupt’a deci detalia: Germani’a. In Berlinu s’a supusu in 3 Oct. consiliului federalu unu proiectu de lege cu regulamentu pentru redicarea gloteloru (Landsturm) vnse numai prin imperatulu si va servi pentru a completa militi’a. Petersburg, 29 Septembre. — »Jurnalulu de Petersburg“ reproduce, relativu la scrisorea tiarului către Don Carlos, esplicatiunile gazetei »Nordulu de Buxelles*, acentuandu reserv’a Rusiei in cestiunea recunoscerii Spaniei motivata numai pe dorintia de a evită chiaru aparinti’a de interventiune; adauge ca armonia celoru trei mari puteri, basata pe puternice interese, n’a fostu de locu turburata prin acestu incidinte, in privire cu aceste puteri atribuie acestei armonii aceasi mare valore. Brasiovu 3/10 1874. (…) La timpulu seu semnalisaseramu si noi in »Gazata,“ cumca Excelenti’a Sa metropolitulu dela Blasiu a fostu conchiamatu consiliulu administrativu alu fundatiunei Alessandru St. Siulutiane pre 7 Septembre la Blasiu. Acuma deveniramu in starea publică autenticu cele petrecute in siedentiele acestui consiliu. In 7 Septembre la 9 ore s’au deschisu siedentiele consiliului prin Excelenti’a S’a metropolitulu, si verificanduse membrii, s’au aflatu a fi de facta, afara de toti domnii canonici, că seculari, dd. Br. Davidu Ursu, Paulu Dunca, Alessandru Lazaru, Alessandru Bohatielu, Iuonu Cergedi, George Laslo, Iuonu Axente, Antoniu Stoica, Lentianu Papu, Iosifu Siulutiu, Vasiliu Moldovanu, Dionisiu Siulutiu, Alessandru Ciacianu, Ladislau Vajda, Nicolau Moldovanu, Iuliu Bardosi, Iacobu Brendusianu si Iosifu Popu. De notari fura alesi Iosifu Popu seculariu si Simeonu Mateiu eclesiasticu. S’au alesu apoi doue comissiuni, un’a carea se censureze socoteiele administratorelui fundatiunei, —or* un’a, carea se statorasca principiale de administratiune. Acestei comissiuni s’a predatu spre pertractare si unu proiectu de instructiune pentru organele administrative ale fundatiunei, pre care l’a substernutu adunarei membrulu Iosifu Popu. Mai indreptanduse si unele petitiuni private la comissiunile alese, siedenti’a dilei prime s’a incheiatu. Comissiunile fiindu numai in 8/9 la 4 ore d. a. gafa cu operatele loru, la asta ora s’a deschisu a Il-a siedentia. După verificarea protocolului siedentiei prime, a reportatu indata comissiunea concredinta cu censurarea socoteleloru. Acesta comissiune a facutu mai multe difficultati, asupra carora consiliulu a adusu apoi decisiuni meritoria. Acesta comissiune a facutu si unele propuneri, cari au datu occasiune la desbateri înfocate. Asia comissiunea acestea, propunendu că consiliulu se faca dispusetiuni pentru incassarea taxelor urbariale, cu cari testeza repausatului fundatore taxalistii din Blasiu, incependu din 28 Nov. 1850 si pe cari taxe in lit. fund. si § 11 alu testamentului le testaza pentru fundatiune, după o seriosa desbatere, prin o majoritate precumpanitoria s’a decisa, a se amana pertractarea meritoria a acestei întrebări pana la adunarea proxima a consiliului administrativu, derspre atunci se se substerna adunarei unu conspectu despre toti taxalistii datori, specificanduse restantiele de taxe si producanduse si documentele, cu cari se potu sprijini este pretensiuni; ar’ acea propunere a acestei comissiuni, că consiliulu se ia mesuri necessarie pentru incassarea unei pretensiuni de 9895 fi. ce ar’ potu-o redica conformu lit. fund, fundatiunea in contra fundului basilitiloru s a relegatu spre studiare la directoriulu fundatiunei. S’a primitu apoi propunerea acestei comissiuni, că se se redice la mormentulu piului fundatore, unde se afla numai o cruce de lemnu, o cruce mormentale correspundiatoria, priminduse, s’au preliminatu spre acestu scopu 1000 fi., cari bani se afla in depositu judecatorescu si vinu a fi impartiti intre eredi si fundatiune, dechiarandu in siedentia si representantii ereditoru a fi invoiti cu aceea, ca acesta suma se se intrebuintieze spre acestu scopu. Acesta comissiune propunendu si o remuneratiune de 1200 fi. pentru administratorul fundatiunei, consiliulu statoresce propus l a remuneratiune pre anulu curentu administrativu cu 300 fi. Din reportulu acestei comissiuni apoi s’a vediutu, ca statulu activu alu fundatiunei, fiindu la finea lui Augustu 1873, 170,277 fi. 5 cr., pana la finea lui Aug. 1874 a crescutu la suma de 178.408 fi. 86 cr., resultandu pentru unu anu de administratiune unu crescamentu de 8131 fi. 81 cr. v. a. Acestu capitalu se afla in bani gata, obligatiuni de statu si private. Afara de acestea se afla cerealii ne vendute in dominiulu din Springu 163 metrete granit, 132 metr. secara, 160 metr. alacu, 184 metr. ovesti, 3 ga metr. fasole, 26 metr. viu, 700 metrete cucurudiu, 45 cara de feni, 1600 ferii de vinu din anii 1870—1873, 17 stupi, 6 boi, 3 vaci, 56 buti tate cu unu pretiu approximativu de 3000 fi. v. a. Afara de aceste se afla inca la tribunalulu din Aiudu depusi pentru fundatiune si retienuti pentru assecutarea competentieloru erariali, o suma de 43.000 fi. si a cărei interusiariu pana acuma face 15,996 fi., apoi o alta suma de 4361 fi. 92 cf. si una de 1000 fi. v. a. Adaugandu la tote aceste si pretiulu realu alu dominiului din Springu cam cu 60,000 fi. functiunea Siulutiana se afla a ave in bani, realitati, chartie de statu, pretensiuni si naturalii 305,866 fi. 78 cr. v. a. In siedenti’a din 9 Sept. după verificarea protocolului s’a cetitu reportulu comissiunei însărcinate cu pertractarea proiectului de instrucțiune pentru organele administrative. Instrucțiunea s’a primitu, după ce din § in § fa fórte cu de a menuntulu desbatuta, cu fórte pucine modificări. Mai înfocata a fosta desbaterea asupra unui §, carele dispunea, ca cine se fia respundiatoriu pentru faptele de administratiunea fundationale ? La desbaterea acestui § jurium inspectorulu capitulariu au statoritu nou’a teoria, cumca d-s’a, că advocatulu clerului pentru opiniunile, ce le dă că jure consultu si faptele sale că advocatu, este respundiatoriu numai consciintiei sale. Asta teoria inse nu o primi nimenea din adunare si e-lu despre responsabilitate s’a primitu cu unanimitate, ca pentru cutare decisiune adusa in cause de ale fundatiunei suntu respundiatori aceia, cari au votatu respectiv’a decisiune. Conformu instructiunei votate, care consta aproape din 30 §-fi, administratiunea suprema a fundatiunei are unu »senatu administrativu, carele consta celu pucinu din 30 membrii, 10 capitulări si ceialalti mireni, — apoi administratiunea mai de aproape o exerceza unu »directoriu“ constatatoriu din capitulu si 10 mireni, unulu ca vice-presiedinte alu directoriului. Deosebiţi paragraf! normeza agendele senatului administrativu si cele ale directoriului. Acesta instrucțiune s’a decisu a se tipări in 200 exemplariu si a se imparti intre atari barbati ai natiunei, cari conf. lit. fund. suntu indreptatîti de a intră in senatulu administrativu. In directoriu fura alesi dintre mireni dd. Davidu br. Ursu, colonelu in pensiune si cu vice-presiedinte Paulu Dunca consil. guv. in pensiune, Alessandru Lasaru cons. guv. in pens., George Laslo presiedente de tribunalu, Vasiliu Duca presiedente scaunului orf. in Aiudu, Iosifu Siulutiu jude r. de tribunalu, Iosifu Popu jude r. de cercu, Leontinu Popu jude r. de tribunalu, Vasiliu Bianu jude processualu si Mateiu Nicola advocatu. In acesta siedentia s’a votatu si preliminariulu de spese pentru anulu administrativu urmatoriu si anume s’a statoritu venituri cu 13.016 fl. 91 cr. si spesele 4937 fl. 63 cr. v. a. Aducanduse si alte mai multe decisiuni asupra unoru întrebări administrative de ale fundatiunei, consiliulu administrativu din estu anu si-a incheiatu agendele sale, cari de aici încolo va ave ale impleni senatulu administrativu. Brasiovu 2 Octobre n. 1874. Junimea României indrepta cu cateva septemani innainte illustrului barbatu de statu si fostului presiedinte alu Franciei d-lui Thiers m’a adressa, concomitata de una medalia mare de auru, turnata inadinsu pentru casulu acest’a — spre asi manifestă multiamirea si recunoscinti’a pentru activitatea sa in scopulu eliberării territoriului francesu de trupele occupatiunei germane. — Prin acesta adressa si prin multe alte manifestatiuni se arată poporului francesu si conducatoriloru destineloru lui, ca poporulu romanu din orientele Europei sele se fia recunoscatoriu acelor’a, cari se interesedia de esistinti’a si prosperarea lui. — Respunsulii d-lui A. Thiers este demnu de numele seu, precumu lectorii potu vedé din insusi cuprinsulu lui, care suna astă: »Domniloru! Amu primitu medali’a ce a-ti binevoitu a -mi tramite, si ve multiamescu cordialmente. Voiu pastra-o că una din cele mai pretiose suveniri ale timpuriloru prin cari trecuramu. Ajunsu la capetulu carierei, si cautandu a me a sicură asupra viitoriului fierii mele, -mi place se -mi aruncu vederile asupra junimii, nu numai a Franciei, dar’ si a poporeloru menite a fi amicele nóstre, si cu veseli’a sperantiei o vedu animata de simtiminte atatu de bune. Junimea romana este studiosa, setoasa de progresu, pasionata pentru libertate. O felicita, dar’ ceea ce -mi permit a -i spune: »Iubiţi libertatea, nu aceea de o di, dobândita prin aventuri violinte, ci aceea, care se dobandesce prin ordine, prin staruintia, prin progresu sustienuta, si care singura dăinuiesce, pentru ca singura este meritata. Iubiţi independinti’a, amintindu-ve inse totudeauna, ca pentru naţiuni, că si pentru individi, nu este nici o sicurantia de-a caută bunăstarea sea aiurea de catu in bun’a-stare generale; pentru acestu motivu, respectaţi pacea lumii atatu de pretiosa, mai cu seama pentru popoarele a carora independintia este de origine recenta, caci in timpu de resbellu acesta independintia se pune in jocu pe o aruncătura de zaru. Fiţi uniti, liniştiţi, studioşi, faceţi se vestimeze Europa, ceea ce ati si inceputu a face, si acest’a va fi midiuloculu celu mai sicuru de a ve garantă independinti’a si libertatea.“ Iertati-mi a respunde simpatieloru vóstre prin consiliu: acest’a este rolulu obicinuitu alu ómeniloru, cari au trecutu prin lume, cari o cunoscu, si au s’o parasasca. Aceste consilia vi le dau că amicu sinceru alu nobilei vóstre naţiuni, care primi civilisatiunea dela Romani, si careia -i place asta di a veni s’o caute in Franci’a. Aveţi cuventu de a o caută la dens’a fericita in teribilulu jocu alu resbellului, n’a fostu si in ultim’a ora, nu este pentru ca ea nu ’si-a pastratu vechiele calitati: ea este totu un’a din natiunile cele mai luminate, cele mai generoase, cele mai brave ale lumii, si va fi totu-deauna in numerulu acelora unde va trebui se se caute soliuti’a umana. Ea ve iubesce, ve prestiuesce, si ve tramitu dorintiele si sperantiele ei. 22 Septembre, 1874. A. Thiers.“ „Gazeta“ nu a crutiatu ostenele si încordări de spiritu, spre a consiliă mereu junimea romana de dincace de Carpati tocmai in acestu sensu, si cuvintele marelui barbatu ne servescu de documentu, ca acei’a, cari propaga aceste principiu salvatorie, nu suntdoctrinari fricoși.* —