Gazeta Transilvaniei, 1874 (Anul 37, nr. 1-95)
1874-02-14 / nr. 12
privilegiulu loru, ca ce cu tempu er’ se potu furisi printre dormitanti la epoc’a volniciei loru. Da, dep. sasi din Festa si facura in caus’a acésta interpellatiune in sied. camerei din 21 Febr. Jos. Gull dep. Sighisioarei intreba pe min. Szapáry: déca voiesce a-si retrage emissulu din 27 lan. indreptatu catra universitatea sasa? Er’ Gustavu Cap dep. Sibiiului: déca min. vre — dupa pretensiunea legei — a aduce o lege municipale pentru fundulu regiu, si de ce n’a facut’o pana acum? — Min. Szapáry a fostu facia in sied., dér’ n’a aflata cu cale neci macaru a respunde. Si se scuti, ca in fine lupta cea resoluta a sasiloru totu va avè resultatu invidendu, cai voru favorisa sub vreo forma chiaru si la impartirea municipialoru, pentruca insufla respectu cu unirea loru in capite et membris, cu fideli concalaritori de romani. — Despre min. Szlávy scriu acum si foile semiofficiale, ca -si va da demissiunea dupa reintoarcerea Mai. Sale, Inaltu care tocma acum in 22 Fauru calatori la Moscva cu marele duce Constantinu, unde va vedea Andrássy trofeele dela bonvedii lui din 48—9. — Diet’a Ungariei se occupa cu interpellatiuni pana si in favoarea jidaniloru făcute si cu obiecte de amana. Unu proiectu de lege pentru tractarea cu falitii cei instelatori seu necauti prădători se asternu dietei. Er’ unulu pentru scólele medie se amana. Deputatulu Borlea inca dede in siedinti’a representantiloru propunerea sciuta a dep. romani opositionali cu cuvintele de mai diosu. — Unu scandalu se facu cu interpelatiunea despre confiscările flamuriloru naționali la alegerile din Panciova si dupa respunsulu ministrului Szapáry suntu oprite de aici incolo toate flamurile naționali, afara de celu maghiaru. Se pote? — Trecemu la situatiunea actuale. Primirea strălucită si caldurosa de care se bucura imperatulu Franciscu Iosifu la curtea si la populatiunea din Petersburg, a produsu o neliniscire, pana acuma pucina simtita, in Germani’a. S’a observata ca o deosebita demonstratiune, ca la intrarea imperatului Austriei in capitala falfaiau pre lenga stendartele rusesci. Standarte galbenenegre. Imperatulu Alesandru II nu s’a bucuratu de acest’a atentiune, candu a visitatu Vien’a. Asemenea a batutu la ochi impregiurarea ca, precandu toaté foile anuntiu, ca principele de coroana germana, care se afla in Petersburg, va astepta acolo sosirea imperatului Franciscu Iosifu, elu, urmasiulu la tro’nulu prusianu deodata plecă din capitalea ruseasca, neavendu dorinti’a de întâlnire cu imperatulu Ausstrich De alta parte au asistatu la festivităţile date in onoarea oaspelui imperatescu intre principii casei rusesci si principele de Wales, precum si principele de coroana alu Danimarcei, care principe nu se numera intre amicii Germaniei. Nemţii din Germania se temu, ca nu cumva întâlnirea si apropiarea potentatiloru Austro-Ungariei si Rusiei se nasca o coalitiune a acestoru puteri in legatara si cu Anglia, a cărei ascutitu se fia idreptata mai multa contra Germaniei, ca contra Franciei. Acest’a ar’ fi lucru celu mai naturale, ca ce nimenea nu poate nega ca Germani’a e astadi acea potere, care amenintia statele Europei, or’ nu Franci’a cea slăbită. Se vede, ca si francesii afla in apropiarea acest’a din urma a imperatiloru o aliantia diresa mai multa contra Pruso-Germaniei, ca ce unu telegrama scurta din Parisu anuntia, ca diumalele francese tété, tóté esprima deplin’a loru multiumire asupr’a reapropiarei regentiloru Austriei si Rusiei. Diumalele germane inse se silescu a micsiora însemnătatea politica a intrevederei, dicundu, ca ea este o consecintia a politicei de pace inaugurata la convenirea din Berlinu, ca este meritulu lui Bismark, ca a făcuta possibila apropiarea Austriei de Rusia si in fine néga, ca in Petersburg se voru tracta cestiuni, cu cea orientale, si concedu celu multu cu resultatu alu călătoriei imperatului Franciscu Iosifu stabilirea unoru mai bune relatiuni comerciali intre Austri’a si Rusi’a. Se vede prin urmare din acesta limbagiu si din toate presemnele, ca germanii se simti nelinistiti si ca se temu de directiunea, care o va putea lua politic’a de pace inaugurata de insusi cancellariulu loru. Cancellariulu Bismark umbla in politic’a s’a cu cugeta șireta si reservatu, pentruca se adomra in odihna pe toate poterile dimpregiuni, ca apoi intr’o buna deminetia bine pregătită cu toate in contra la toate Pruso-Germaniei sefia lesne a se arunca asupra uneia d. e. Austri’a, candu va fi mai nepregătită si adormita cu miscoantiele adecurarii de pace, se sio anecseze si pe ea in cursulu chemicu alu unificării Germaniei, care intre substantiele sale de evaporatiune, face conta a chimică toate națiunile pana la marea Neagra in mixtulu compositulu ei absorbante. Cine contrariereaza aceasta direcțiune e ipso momenta dusmanulu direcțiunii germano-bismarkice, ceea ce se presimte a fi si aceasta pornire noua de alliantie preservatorie. — Austria sta tocmai in petioare, ca o pedeca nesuferita la planele bismarkice, de acea sutinesce acesta pe saptamana pe toate creaturele sale germane pana la Carpati si Pontulu Euxin, ca se conlucre ai pregăti calea prin intrigi la demoralisare si anarchia prin dictare de principiu la imparechiari, pentru ca la casuta sosirei monumentului de a-si continua politica se află destrămarea cea mai bine precalculata si neunirea cea mai desastruasa, care se fia impotente a resiste. Cerbici’a maghiara facia cu multiumirea nationalitatiloru, a extremiloru unguri facia cu Austri’a, cu Ungari’a se devină cu totulu independenta sau dupa altii celu pucinu la uniune personale pana una alta, si reactiunea, ce se totu potentiaza intre vechii conservativi spre a tracta presta petioru aspiratiunile poporaloru, derepanarea relatiuniloru intre beserica si statu in totu giurulu Germaniei, suntu tatu atatea fictile de ale lui Bismark, care le impune si sutineza la pregătire prin creaturele planuriloru sale. „Augsb. Alig. 7.“ tocmain 13 Fauru descrie situatiunea presente, in care pe Austri’a o socotesce ca una pedeca la scopurile preconcepte ale Germaniei si Rusii, si o dice pe facla, ca Austri’a nu mai poate impedeca cursulu naturale alu unificării poporului germanu; si mutarea la Buda-Pesta a punctului seu de gravitatiune a data pornire straformarii Austriei, ca inca ea si a împlinita processulu istoricu de pana acum; ea facia cu Germani’a si Rusi’a pote fi sufocata, indata ce se va opune planuriloru unei dintre ele, pentruca Germani’a si Rusi’a au potere de a deslega orce cestiune europeana si cea orientale fara, ca Austri’a se poata schimba ori impedeca. Austri’a dera departe de a face vreo alliantia cu Rusi’a, poate occupa intre Germani’a si Rusi’a numai potinti’a de a se tiene de direcțiunea luata din Berlinu si Petropole. Er' Ungaria nece candu nu poate fi chiamata a joca politica de mare stata, cu atatu mai puținu a infiuintia direcțiunea din Berlinu si Petruburgu. Er’ c. Andrássy -si va vedea standartele honveditoru de cucerire, conservate in Moscva. — Aceste ne spunu, ca Berlinulu purta frica, de o contraaliantia la politic’a de pace a lui Bismark pentru a letargia. A alarmata lumea politica si cuventarea lui Moltke tienuta acum in diet’a imperiale germana, candu conjură pe dieta, ca se lase armat’a asia cum e acum, provedienduo bine prin bugetu, adaugandu cu argumenta: „ca ce nu se pote sei,* dice Moltke, „are nu vomu trebui se facemu frontu in scurta tempu, nu numai intr'o parte, ci deodata in doue laturi.* Se’ntielege, ca catra Francia si Austro- Ungari’a, cu toata eventualea allianti’a russa. Se vede, ca Moltke a cam mirosatu eventuabilitatea alliantiei Austro-russo-francese, de vorbi de doue atace. Mai adaugemu si ultim&tulu vastului organu anglu »Times,* care vorbindu despre toastulu imp, Alexandru dice. »Noi inca acceptamu allianti’a patrupla prenunciata, inse in sensulu, ca regimuln anglu -si va pune tata silinti’a a impedeca, ca se mai continuă natiunile a -si resolvi differintiele cu arm’a. Der’ principiale nóstre nu ne voru concede neci odata a lua pusetiune dusmanoasa in contra natiunei francese. In acesta sensu acceptamu noi toastulu imp. Alexandru.* Cu acesta graiu bombasticu se complinescu tóate golurile situatiunei actuali, despre alliantie. Septenatulu lui Mac-Mahon era cu pacea pe frunte, dér’ Bisraark cu Moltke pareca se grabescu la cele doue fronturi prenunciata. Asia pace armata, si armative, e parol’a dilei. — Brastovu 24 Fauru n. 1874. (—) Representanti’a comunitatei cetatei Brasiovului, in urm’a cerculariului comitelui sasescu, comunicata si de noi in no rului alu »G. Tr.* a si inceputu lucrările pregatitarie pentru actulu de reorganisatiunea municipale. Pentru rectificarea listeloru alegatoriloru, s’au alesu trei comissiuni. In fiacare din acele s’a alesu si cate unu romanu. Fiinduca majoritatea sasesca inse, la alegerea cate a unui romanu, in comissiunile constatatorie din 3, nu a respectatu recomendarea făcută prin membrii romani ai comunitatei, facia cu persoanele cele alegunde, romanii aleși in comissiuni si-au datu demisiunea. Sașii alesara alții in loculu loru totu romani, in persoanele doi. advocați Puscariu si Stravoiu, cari inca -si dedera demissiunea, si vomu vedé deca voru adera sasii la pretensiunea acesta justa. Romanii de aici se interesséza vnse de caus’a reorganizatiunei municipale. Si-au alesu si unu comitetu insarcinatu cu portarea de grige pentru apararea interesseloru cetatianiloru romani, ceea ce pretutindenea e de lipsa. Noi înainte de a ne ocupa mai de aproape cu tata cestiunea de reorganisatiune, sciindu cumca sasii cu buni burocrati, făcu încurcături multe cu paragrafii, spre a lumina cestiunea, dupa dis’a unui bravu concetatianu alu nostru, si din causa, ca in mani romanesci nu se prea afla statutulu prov. si instrucțiunea la carea se provoca cerculariulu comitelui, aflamu a fi de necessitate, a reproduce aici acei paragrafi ai numiteloru statute si instrucțiuni, de cari vomu avé mai multa lipsa, de ai cunosca, la reorganisatiunea din cestiune. I. Din Statutulu provisoriu despre alegerea corpuriloru representative, apoi a officialiloru din scaune, districte si comune in fundulu regiu (publicata »G. Tr.* nrii 22 si 23—1869). § 2. Dreptulu de alegere in comunitățile locali lu poseda toti aceia, cari suntu indreptatiti la alegerea de deputati dietali. In comune, in cari dupa chiaea acesta numerulu îndreptatitiloru la alegere nu ajunge pana la diumetatea numerului membriloru contribuenti (ad. unde numerulu celoru ce alegu deputati e mai micu decatu diumetatea a tuturoru contribuentiloru socotinduse si ei intre contribuenti? — R.) trebue se se intregésca acesta diumetate (ad. trebuie se se mareasca pana ce va face diumetate din numerulu tuturoru contribuentiloru? — R.) din acei contribuenti, cari dau mai multa dare, indata dupa cei indreptatiti la alegere, si de altumintrea nu-su eschisi din numerulu membriloru comunei.* (De ex. Georgiu da dare acum 8 fi. si 39 cr. si Hans sau János numai 8 fi. si 38 cr. or’ si mai pucinu; Georgiu are dreptulu înaintea lui Hans si János se fia alegatoriu in comuna? — R.) § 4. Dela exercitarea dreptului de alegere, afara de femei si străini, mai suntu eschisi aceia, cari, dupa legile sustatarie ale tierei, nu suntu destoinici a-si administra in persoana căusele sale de dreptu, mai incolo aceia, cari pentru vreuna crime ordinaria seu pentru vreo fapta punibile comisa din pofta de castigu se afla supta cercetare seu suntu recunoscuti vinovati, in fine aceia, cari stau in vreo relatiune de sierbitiu care domnii sei. § 7. Alegerea in representantia comunale are valoare pentru 6 ani. Dela doi in doi ani una treime din membri asa afara si se suplinesce prin noua alegere. In dat’a antaia si adou’a, repasirea se face prin sarte, or’ de aici incolo dupa durat’a functiunei. Cei esiti afara or’ se potu alege. In locurile devenita cumva vacante suptu interstitia au a intra aceia, cari cu ocasiunea alegeriloru capatara mai multe voturi dupa cei alesi. Oratorele se alege pe timpu de doui ani, si alegerea lui se executeaza libera totudeuna dupa întregirea de doi ani de catra comunitate; totusi alegerea acesta are a se face in cetati si in orasie mai mari suptu presidiutu oficialelui superiore politicu, in orasiele si sate inse suptu presidintia antistatal locale. § 21. Toate alegerile au se se face secreta individualminte si cu cedule scrise. § 22. Despre credentionale si gravamine iu