Gazeta Transilvaniei, 1874 (Anul 37, nr. 1-95)
1874-05-26 / nr. 38
Gazet’a eso de 2 ori: Joi’a si Dumineca, Foi'a, candu concedii ajateriale. — Pretinlu: pe 1 anu 10 fl., pe */ 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. v. a. pe unu anu seu 21/3 galbini moa. eunateria. Nr. 38, ■■■ ■ Annin IXXIII. Braslovu 7 Iunia 28 Maia Se prenumera la postele c. si r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er. Tacsa timbrala a 30 or. de fiacare publicare. 1874. Telegramulu „GAZETEI TRANSILVANIEI“. Blicuiresct 6 Iuniu 9 ore. Dove dile desbatere eminente in camera. Conventiunea functiuniloru Orsiova—Predealu adoptata cu majoritate de sieptedieci si patru, contra la treidieci voturi. Braslovn 6 Iuniu n. 1874. Conventiunea pentru functiunea calibru ferate Austro-ung. cu ale României pe la Verciorova—Orsiova si Timisiu—Predealu se primi si subscrise din partea ambeloru regime in 19 Maiu asia, ca in 4 ani se fia ambele linie construite deodata. In 20 Maiuv. min. Boerescu a si depusu pe biuroulu camerei conventiunea insotita de una expunere de motive catu se poate de explicata si de unu proiectu de lege respectivu. Adunarea incuviintiaza urgentia acestui proiectu si in 21 după siedintia adunarea trecu in sectiuni spre a lucra in obiectulu acesta de mare importantia. Se spera ca majoritatea va primi proiectulu, numai de n’ar’ uita a stipula si recunóscerea dreptului nationale politicu alu romaniloru de dincóace, cu garantia de relatiuni vecinasie. — Ecca si: PROIECTULU DE LEGE. Art. I. — Se aprobă conventiunea încheiata la 19 (31) Maiu 1874, intre represintantulu guvernului Austro-Ungaru cu acela alu guvernului României, pentru legarea liniiloru ferate romane cu liniele ferate austro-ungare pe la puncturile de frontalie Varciorova si Predealu (Tömös). Art. II. — Guvernulu romanu este autorisatu ca, in timpu pana la siese ani celu multu dela promulgarea acestei legi, se conceda si se faca a se esecuta si a se pune in exploatare o ramura de linia ferata, plecandu dintr’unu punctu alu liniei Romanu-Galati si mergandu pana la Ocna, valea Trotusiului, spre a servi astu-feliu de capetu si de partea liniei de junctiune dela punctulu Uzu sau Oituzu ori Palanca (Ghymes). Art. III. — Asemenea, guvernulu este autorisatu ca, in timpu pana la patru ani dela promulgarea presentei legi, se conceda si se faca a se pune in esploatare o ramura de drumu ferata, in directiunea cea mai scurta si mai in linia drepta, intre Galati si Bărboși. Toate espropriarile necesarii pentru constructiunea acestei linii se voru efectua cu chieltuial’a comunei urbane Galati. Art. IV. — Toate concesiunile relative la esecutarea liniiloru cuprinse in cele trei articole de mai susu voru fi supuse, cu totudeauna, la aprobarea si votulu Corpuriloru Legiuitoare. Ministru B. Boerescu.“ la nr. v. vomu vedéa si Conventiunea. Porniri serioase in situatiune. Croaţii voru anexarea Dalmaţiei si cu ea a intra in relatiuni cu min, austriacu, scriu mai multe drama, or’ „Osten“ scrie, ca poporulu granitiei militari prin Nouaplanta si Petrovaradi nu e irritatu si vorbesce de evenimente resbellice cu entusiasmu, de unde regimulu maghiaru e la panda si controla si scrisorile se supunu revisiunii. In afara Gortschakow min. Rusiei a adresatu la tote cabinetele europene invitări la unu congressu internationale pe 15/27 Iuliu a. c. in Bruesella Belgiei, ca se tramita cate unu plenipotentu militariu si altulu diplomatică spre a desbate cestiunea drepturiloru ginteloru in tempu de resbellu si a tractarei prizonieriloru de resbellu. Principele de Bismark n’are astemperu. Intregu arsenalulu intrigeloru sale, se pare, ca l’a pusu in miscare spre a aciua pe francesi si a provocă unu nou resbelu cu ei. Bismark totu pleca la mosi’a s’a Varzin si totu e in Berlinu, cu cuventu, ca are unele afaceri interne urgente, a caroru regulare cere presinti’as’a. Intr’aceea diurnalele officiese berlinese debatura, patu de multu este astadi Belgiulu amenintiatu de catra Franci’a. Franci’a nu mai pote ataca cu successu pe Germani’a, după perderea Metiului si Strasburgului, decatu numai din partea Belgiului, adeca prin violarea territoriului si a neutralitatii acestui statu, dicu organele bismarkiane. Manevr’a le erie, cumu se vede, dupla a suscită in Belgiu teneri si neîncredere in Franci’a, apoi a isbi in ambitiunea si interessele francesiloru, voindu ale aprinde passiunile. Foile francese nu au remasu dators atacuriloru din Berlinu, dar’ s’au stapanitu catu se poate de multu, delaturandu orice espressione sar’ fi parutu provocatoria. Mai totu deodata s’a pusu din Berlinu éra si fatal’a cestiune de candidatura a unui principe germanu pe tronulu spaniolu. Candidatura acést’a, care a provocatu la 1870 resbellulu germano-francesu, ivinduse din nou, a trebuitu neaperatu se producă o mare irritatiune intre francesi, chiaru si numai pentru neplacut’a reîmprospătare a nenorocitului incidentu de atunci afara de interessele, cari si astadi le are Franci’a in Spani’a numai pucinu ca la 1870. Noi ne vomu sci stapani facia de unu asemenea evenimentu, care nu ne va mai scote din fire, fu intielesulu respunsului francesu la nou’a manevra prusso-germana. Moderatiune fóarte silita. — Deca cestiunea belgica a fostu trasa de peru, apoi candidatur’a acést’a se vede er’ periculósa. Se adeveresce, ca si in ministeriulu presinte spaniolu este sustienuta candidatur’a unui principe germanu. Ministrulu Sagasta este declaratu pentru combinatiunea acesta. Ba s’a sinumitu ablegaturu bismarkianu tramisu la Madridu in acesta affacere, in persoan’a contelui de Hatzfeld. Acumu totu despre acestu conte se scrie, ca elu nu s’a dusu la Madridu in caus’a candidaturei, ci cu scopu de-a studea terrenulu pentru contractarea unei aliantie offensive si deffensive spaniolegermane contra Franciei. Ecca in ce modu se alarmeza astadi lumea politica si cu deosebire Franci’a. Inca nu s’a uitatu nici descoperirea lui „Times,* după care principele de Bismark a provocatu pe Victoru Emanuele, ca se cara Nizza si Savoya dela Franci’a inderetu si se prepare asia unu nou resbellu. Toata lumea nepreocupata este astadi convinsa, ca princ. de Bismark cauta nodu in papura spre a se puté accatia crasi de Franci’a. Se scrie, ca Mac-Mahon a tramisu unu ordini verbale la toate dinamele francese, provocandule, ca se se poarte cu cea mai mare reserva si se observe cea mai possibile moderatiune in toate espressiunile. Francesii vedu si cunoscu pericululu, care ei amenintia din partea princip, de Bismark. Atacuri nerusinate. Forte de interessu este attitudinea amicabile a fetei officiose anglese „Times,“ care o observa facla de Franci’a, decandu cu descoperirea susu memorata. Vorbindu in mnulti din cei mai recenti articuli despre situatiunea trista a paeei europene, care armata pana in crescetu dice relativulu Germani’a, ca are prea multi soldati in arme, se poate apara si cu mai putini, flindu ca scie pre bine, ca nu este amenintiata din nici o parte. Franci’a, dice „Times,“ irritata prin spectaculu la unei Germanie armate pana’n crescetu se intreba cu ingrijire, pentru ce atatea tunuri de Krupp, si „începe se prepuna, ca vecinulu seu, nefiindu multiumitu cu triumfulu din urma, cauta chiaru si acuma ocasiune lao noua lupta, in care Franci’a erasi se aiba a suferi." Importanti’a acestoru sire tocmai in momentulu alarmariloru esite din Berlinu, nu se poate nega. Perniciosulu planu alu principelui de Bismark, de-a da a dou’a lovitura Franciei, innainte de a deveni acést’a prea puternica, avendu tempu de a se restaura si intari pe deplinu, e astadi desveluitu. Provedinti’a care plana preste popóre ’lu va nimici cu totulu ! — In Romani’a lasă princip. Serbiei Mii am cea mai intima încredere, er’ diamiele vorbescu de alliantia la bine si la reu intre acesti vecini. Itali’a se bucura de acésta amiciția si „Opinione“ predice, ca Romanii, Serbii si Grecii, deca voru păstră relatiuni amicali, ca nesce popora tenere, au destinulu a schimba fali’a cestiunei politice a orientelui. Principele Leopoldu de Hohenzollern fratele Domnitoriului sosi in Bucuresci si va petrece cateva septemani, elu fu felicitatu si de ministri. Spani’a totu mai sangera, pentruca cu carlistii lucra si alte mari dusmane republicei. Diet’a din Pest’a lucra mereu in direcţiunea s’a omnipotente, si va lucra pana la Iuliu. Deachistii sau aristocraţii suntu neexorabili. Vomu vedé ce au mai lucratu pentru plapom’a loru. Calile ferate considerate din punctu de vedere nationale. Lectorii cei mai vechi ai „Gazetei“ isi potu aduce bine amente, ca noi inca amu ventilatu cestiunea caliloru ferate, in epoce diverse, din diverse puncte de vedere, si mai virtosu din celu nationale, si anume punctulu economiei nationale luate in sensu si mai largu, si mai strinsu. Nu amu inchisu ochii niciodata de înainte periculeloru de care poate fi amenintiata existenti’a noastra prin calile ferate, nu numai ca natiune, ci si simplu ca oameni, ca individ, cu familii. Amu vediutu foarte bene, ca esiti abie in an. 1848 de sub jugulu tiraniei brutale, lipsiti de cunoscintie practice si anume de industria si comerciu, prin calile ferate si preste totu prin multiplicarea midiulaceloru de comunicatiune potemu se firmu subjugati de nou, pentru ca toate acelea ne afla nepreparati la lupta pentru existentia. Amu desvoltatu aceleași