Gazeta Transilvaniei, 1874 (Anul 37, nr. 1-95)
1874-08-04 / nr. 57
Gazet’a ese de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, Fai'a, candu concedii ajateriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fi., pe Vi 3 fi. v. a. Tieri esterne 12 fi. v. a. pe unu anu sau 21/s galbini mon. sunatoria. Anulu \WVII. Se prenumera la postele c. si DD. corespondenti. — Pentru Tacs’a timbrala a 30 or. de blicare. r., si pe la serie 6 cr. fiacare pu-Nr. 57. Brasiovu 16 4 Angustu 1874. Dela adunarea Associatiunei romane etc. Sibiiu 12 Augustu 1874. Adunarea gen. a Assoc, traine s’a tienutu in 10 si 11 Augustu a. c., ea a fostu numeroasa si însufletita. S’au luatu mai multe conclusiuni salutarie pentru cultur’a poporului. Presiedintele Associatiunei si comitetulu s’a alesu erasi pre 3 ani totu in persoanele de mai înainte. Se votâ multiumita presidiului si comit, pentru accurat’a sa activitate. Inteleginti’a din Dev’a, a adusu sacrificiu considerabile pentru demn’a primire a membriloru Assoc. Se vota multiumita acestei brave inteligentie. Concertulu si balulu fura splendide si forte bene cercetate. Astadi o excursiune la Petrosieni. Adunarea gen. viitoria la Lugosiu. Mai pre larga cu alta ocasiune, daca nu ne voru preveni din alte parti, cea ce si sperezu. Brasiovu in 15 Aug. 1874. Cam de regula in staturile constitutionali parlamentarismulu, corpurile legiuitorie suntu foculariulu principalu, dela care emana orce actu de interesau si valoare publica generale si asupra carora se concentra atentiunea si sperantiele totalitatii civileru statului constitutionalu. Incetandu masîna parlamentaria, inceta si agitațiunea ce tienea spiritele încordate si se începe asia numitulu sesoru alu letargiei politice. Acesta letargia, care se mai numesce si seceta, se manifesta mai espressu si mai fîdelu in diurnalistica, care in tempulu acesta cerne ce s’a imblatitu mai înainte si croiesce planuri pentru imblatirea si treerarea venitoria. Avendu in vedere situatiunea mai multu normala decatu anormala, par’ca sesonulu letargicu din anulu acest’a face o esceptiune dela regula* Congressulu dela Brussel’a, resbellulu din Ispani’a, inclinatiunea Prusso-germaniei d’a se amestecă in acestu resbellu, politic’a de neinterventiune a Angliei, mișcările semnificative ale Franciei, arestarea capiloru republicani in Itali’a, tamandarea si temerea espressa in passii politici ai Austriei, toate aceste sunt momente, fenomene însemnate, cari attragu atentiunea si preocupa opiniunea publica, poate in gradu mai mare, de cum ar’ preocupa-o activitatea unui corpu legiuitoriu. Inse lucrulu nu sta tocmai asia. — Ministrii unguresci incepu a se ocupa acum cu însărcinarea, câ se mai agite publiculu cu planuri si proiecte pentru viitori’a sessiune de activitate. Asia ministrulu de interne Szapáry, a inceputu era a face pregătiri pentru arrondarea municipieloru. Dlu conte ministru dice, ca inca la inceputulu sessiunii viitorie are se presente camerei unu nou proiectu in acesta privintia, basatu pre principiale acceptate de comissiunea celoru 21 de intrerepti. Pentru aceea d-sa s’a adressatu cu o nota catra juredictiuni si catra orasiele libere regesei, provocandu-le, ca se se pronunde, deca voru poté fi in stare a-si accoperi spesele de administratiune din 15 percente, ce li se voru da ca subventiune din sum’a totale a dariloru de statu ce le platescu ele, si astfeliu a-si păstră independinti’a municipale, sau daca nu, se fia incorporate la alte juredictiuni. Reporturile in acesta privintia voru ave a se substerne pana la 15 Septemvre. încordări de interventiune in Ispania. De catuva tempu incoce se discută in press’a europeana possibilitatea unei interventiuni a puteriloru in Spani’a spre sugrumarea revolutiunei carliste. Totu Prusso-Germani’a este, care se prepară la o acţiune in direcţiunea acest’a si principele-cancellariu, de bine ce a scapatu de glontiulu omoritoriu a attentatoriului Cullmann, voiesce se navalesca asupr’a lui Don Carlos, nerusinatulu pretendentu catolicu, carele a cutediatuse de ordinu de a se împușcă in diu’a mare unu supusu germanu, pentru ca a avutu norocirea sau nenorocirea de a fi prussianu. Cititorii nostri voru sei indata, ca aci e vorb’a de corespondintele prussianu, capitanu in pensiune Schmidt, carele spoveditu, cuminecatu după toate prescrierile ritului catholicu, a trebuitu la comand’a generalului carlistu Dorregaruy si conformu ordinelui sositu dela Don Carlos, se intre in tieren’a siesului dela Abarzuza. Naturalmente tata press’a germana a condamnatu cu cea mai mare inversiunare actulu acest’a de crudime alu Carlistiloru. Cu tote aceste s’au aflatu si intre germani, nu numai intre cei catholici, voci, cari, esaminandu lucrulu cu mai mare obiectivitate si moderatiune, au ajunsu la resultatulu, ca Carlistii totu nu au comisu unu ce atatu de straordinariu impuscandu pre capitan. Schmidt, care stă in prepusu de spionu prussianu. Acestu neamu de spioni suntu temuti astadi nu numai in Franci’a ci si in Spani’a, unde asemenea s’au deochiatu intrigele prussiane. Apoi Don Carlos e ultramontanu, si Bismark cu prussianii sei e inimiculu celu mai mare alu ultramontanismului. Cumu s’ar’ fi pututu dar așteptă, că Carlistii se elibereze pe unu prussianu in prepusu de spionu, care din nefericire nu s’a pututu legitimă nici macari cu o harthia. într’unu asemenea casu prussianii mai ca nu ar’ fi facutu altufeliu. Destulu inse, ca Carlistii au fusilatu pe unu prussianu, si crim’a acest’a nu li-o potu ertă prussogermanii niciodată. Principele de Bismark a aflatu in fine, ce i a trebuitu, nodulu in papura, si officiosii sei avea însărcinarea a alarmă lumea cu ideea unei interventiuni in Spania. „Norddeusche allgemeine Zeitung“ aduce unu articolu fulminantu contra Carlistiloru, in care le amenintia foarte, declarandu, ca »régimele imperiale germanuu vasei se afle mediulece, spre a face pe bandele carliste se intieleaga, ca nepedepsiti nu le certatu se impusce supusi germani, cu simplu cuventu numai, ca suntu prussiani.“ Franciza nici de astadata nu a pututu se scape, fara cele mai grave imputări din partea argatiloru pressei bismarkiane. Se vede, ca francesii dela guvernulu lui Mac Mahon au datu ici colea cate unu succursu materialu carlistiloru. Se dice, adeca prussianii sustienti, ca francesii ar’ fi provediutu armat’a lui Don Carlos cu patrane de metalu si cu uniformele necessarie. Nici nu e mirare, ca guvernulu de astadi alu Franciei, care represinta mai tóte partitele tierei, va sedica si pe legitimistii lui Chambord bourbonulu, se intereseza póate mai multu de catu ar’ recere strict’a observare a principiului de neinterventiune, de sartea bourbonului spaniolu Don Carlos. Cu tóate aceste pre lenga ajutoriulu notoriu, care lu capeta carlistii dela englesi, subsidiele materiale francese, daca si concedemu esistinti’a loru, suntu mai nemica. Consideratiunea ast’a inse nu opresce pe officiosii bismarkiani de a inculpă pe francesi, sustienendu chiaru absurditatea, ca fara de sprijinulu Franciei datu Carlistiloru, nu s’ar’ mai află asta di Carlisti in Spani’a. E claru, ca, pentru că se -si pota mască mai bine planurile sale proprie de interventiune, pentruca se pota scusă o asemenea acţiune facia de lumea europeana, principele de Bismark acusa directu pe francesi, ca s’au amestecatu in modulu celu mai reale in afacerile interne spaniole, cu tóte ca la 1870 francessii fura, cari condamnară amesteculu Prussiei, incatu ei declarara chiaru resbellu. La incriminările pressei prussiane respunde „Agence Havas“ dicundu: „Frontier’a Pyreneiloru e, in adeveru greu de paditu; de alta parte vnse drumulu e prea greu pentru transportarea de povare grele, că armele si munitiunile, si astadi e constatatu, nu numai ca Carlistii capeta cea mai mare parte a armeloru si munitiunei loru pe calea maritima — adeca dela englesi —, ci si ca autoritățile francesesi au datu toata silinti’a possibila, spre a observă neutralitatea la frontiera.“ Acest’a declaratiune francesa, care, in trécutu fra disu, nu face impresiunea unei depline nevinovatiri, foarte cu anevoie va potu multiumi pe principele celu cu nodulu in papura. Ceea ce iriteaza pe principele de Bismark mai tare, e ultramontanismulu infricosiatu, care se tabaresce prin taber’a lui Don Carlos si da nutrementu, arme, monitiune, uniforme luptaciloru carlisti. Si Franci’a nu este ea astadi in ochii lui Bismark ultramontan’a ultramontaniloru? — Ajunge deocamdată dor’, ca interventiunea in Spani’a e la ordinea dilei. Se scrie, ca escadre, nai germane crucisieza marea de langa litorele nordicu alu Spaniei. Cu greu va pote se câștige Prusso-Germani’a aliați pentru acest’a interventiune, Angli’a nu intervine doamne foresee, de ce se -si si strice ea ghesiefturile cu Don Carlos? Itali’a n’are interesau, Russi’a eara nu -lu pote avè si Austri’a nu are la ce se -lu aiba. Ajunge inse, ca principele de Bismark se afla eara in treaba, in preparatiuni resbellice, adeveratulu seu elementu. Se intervine numai cu prussianii sei, inca va se se pomenească, ca toti spaniolii carlisti si necarlisti in momentulu supremu voru face pace intre sene, si voru navali asupra nechiamatiloru pacificatori, ca nime nu vre a intreveni cu amestecu. — Acum e la ordinea dilei diplomatiloru poteriloru a discute recunoscerea guberniului republicanu din Madridu alu Maresialului Serano spre ai împrumuta fortia morale, auctoritate si curagiu mai mare. Germani’a, Itali’a si Russi’a nu făcu difficultati la acesta, ma neci Austri’a si Angli’a, numai cata este deue prin conditiunea, ca daca va fi mai antaiu recunoscuta de catra cortesii sau parlamentul Spaniei, fiindcă acestu guberniu venise la carma prin lovitura de statu, inse occuparea cu alegeri in tempu de resbellu nu e consulta, ca ii ar’ impedecă in demarsi’a portarii vigorose a resbellului civilu. — Itali’a inca a tramis nu catra Ispani’a nai observatorie, inse fara ordine de amestecu si intrevenire, ci numai pentru contenirea prevaricatiuniloru si a furisiriloru cu tramiterea de arme si munitiuni lui Don Carlos, cari venindu dela Angli’a, potu casiuna diferintie de mari evenimente. — Partile belligerante, carlistii si republicanii se pregatescu la continuarea dusmanielor. — Intre Franci’a si Itali’a se incercara