Gazeta Transilvaniei, 1876 (Anul 39, nr. 7-100)
1876-06-03 / nr. 42
la numeralu armeniloru. Este inse »crima* si mai terribila, ca slavii suntu vecini cu slavi, romanii ca romani. De aici ferbintea dorintia, ca deca slavii din imperiulu nostru nu voru se para cu nici*unu pretiu, incat turcii se fia exterminatu pe ai loru, sau macaru se- i fia infrantu asia, ca se li se ia grij’a celu pucinu pe 100 de ani înainte, atatu celoru taiati impregiuru, catu si celoru botezati prin turnare. Si deca nici romanii (afara dara de cei din Pest’a) nu voru se despere de existenti’a loru nationale orasi cu nici-unu pretiu din lumea acasta, se scutia cumu va din minţi pe romanii din Romani’a propriu disa, ca se se ingrode pana sub umeri in bellulu civile transdanubianu, cu amici seu inemici ai turciloru, totu atata, si in locu de a sta la sentinella, la custodia, di si nóapte, armati de susu pana diosu, aperandu-si caminulu si altabiulu, patri’a si vieti’a nationale, cu tóte bradiale, se-si consumme cele mai scumpe poteri de viétia pe desolatulu territoriu alu Bulgariei, pentru ca in modulu acesta elementulu romanescu debilitatu in partea sa cea mai mare, cu atatu mai usioru se cada a dou’a di de buona presa dualistiloru, cari cu tota desperat’a loru saracia, pentru asemenea casu ar’ afla totusi atatea midiulece materiali, pana se ajunga la punctele cele mai bogate ale României. Invetietur’a ulteriora din acesta logica a fapteloru se si-o traga fia care lectoriu ageru cugetatoriu. Hrasiovu in 2/4 Iuniu 1876. In camera unguresca se continua inca desbaterea speciale asupra proiectului de lege despre arondare. Propunerea deputatului dela Sant-Georgiu, Künle, de a forma din districtulu Brasiovului si din Trei-Scaune unu singuru comitatu cu centrulu iu Sant-Georgiu, care propunere ffl sprijinita de mai multi deputati de ai secuiloru, —a pusu pe domnulu Colomanu Tisza in positiunea de a se face pentru unu momentu mare luptatoriu alu principiului de dreptate si ecuitate. D-lu Tisza dise, ca trebue se remana credintiosu principiului dreptăţii chiaru si atunci, candu acel’a vine a se bate in capete cu cele mai nobile sentieminte ale sale, căci este nedreptu a cere dela districtulu Brasiovului, care cu 6°/0 pdte se-si acopere erogatiunile administratiunei, ca se se alature la Trei Scaune, care numai cu 10% este ‘n stare a*și acoperi spesele de administratiune. împreunarea acestoru doue municipie nu se pote justifică prin nice unu motivu. — In urm’a acestei intrepuneri a Dlui Tisza, dictata póte chiaru din regiunile coroanei, districtulu Brasiovului a remasu cu comitatu de sine statatoriu. — Ca se nu mai facemu vorba multa cu o relatare detaiata, observamu in genere, ca preste pucine dile proiectulu de arondare a d-lui Tisza se va primi si in desbaterea speciale, fora se suferia vr’o modificatiune essentiale. Fora officials din Budapests publică dilele aceste conspectulu despre perceptiunile si erogatiunile cuartalului primu alu anului cuvinte. Din acestu conspectu, pre care ministrulu de financie, abia s’a induplecatu selu publice, ca nu cumva se discrediteze statulu ungurescu si mai tare înaintea lumei, se vede unu deficitu de preste 25 millione floreni. Deca fiacare cuartalu alu anului curinte va areta asemene splendidu resultatu, atunci la finea anului ne vomu pomeni cu 100 milione deficitu. La acesta cifra inse nu vomu ajunge, pentru ca esecutorii de dare voru porta grigia, ca se adune millióne din grosiiiele veduve noru. Dar in totu casulu la finea anului deficitulu nu va numai 8 milióne, catu s’a preliminatu, ci va fi celu pucinu de siese ori mai mare, pentru ca desi neinduratii esecutori de dare aduna preste anu destule millióne, totusi pare ca le inghite pamentulu, dispăru fara urma, par’ca unu blastemu greu ar face pe capulu statului ungurescu. Negotiatiunile pentru definitiv’a inchiare a pactului dualisticu s’au susceputu de nou in Vien’a, inse numai intre officiantii ministerieloru de ambele parti, cari au de a stabili detaiurile pre basea principieloru acceptate de ambele guverne, adeca de a prelucra tarif’a vamale si de a compune textulu conventiunei vamali si comerciali intre Austri’a si Ungari’a — Inse precandu guvernulu d-lui Tisza eré cu totu pretiulu se aduca la finitu oper’a impacatiunei, pre atunci tiar’a necontenitusi arata si esprime nemultiumirea sa cu acesta opera de impacatiune. Asia de esemplu, chiaru congregatiunea comitatului Budapest’a a acceptatu cu 69 contra 45 voturi o resolutiune contra pactului dualisticu. Ba diariulu »Egyetértés* spune, ca oper’a de impacatiune s’a deochiatu chiaru si in cerculu electoralu alu d-lui Tisza, in vestitulu Dobritienu, unde pana acum Tisza era mai mare papa calvinu, precum este pap’a catolicu in Rom’a. Dintre 660 de alegatori ai acestui cercu electoralu, 530 ar’ fi subscris un unu votu de blamu facia de dlu Tisza si politic’a sa. Comandantele generalu alu Ungariei, baronulu Edelsheim-Gyulai, acestu neamtiu fanfaronu cu atributu ungurescu, va face o caletoria de inspectionare in partile sudice ale tierei si anume in locurile de garnisoane ale fostului regimentu romanu din confintele militari provincialisate. — Vomu vedé, intru catu ’și va schimbă acestu domnu părerile sale despre soldatulu romanu, pentru ca scimu ca dinsulu este acel’a, care mai înainte de asta cu vre-o ciuoi ani, cu ocasiunea unei manevre la Aradu ’si permise a insultă, fara causa si fora temeiu, virtutea militară a soldatului romanu. — Situatiunea in Oriente n’a luatu inca nice intr’o privintia unu caracteru mai precisu si mai decidietoriu; caus’a este surprinderea ce s’a pregatitu nu numai Europei, ci chiaru si revolutiunei interne prin schimbarea cea mare, ce s’a seversitu in Constantinopole. Noulu sultanu, prin amnesti’a generale si neconditionata, ce o da insurgentiloru, apoi prin reformele, ce promite a le introduce in totu sistemulu de guvernare si in tota vieti’a de statu, a luatu singura initiativ’a pacificării insurrectiunei, asia incatu memorandulu celoru trei cancelari pacificatori a devenitu cu totulu de prisosu. Cu toate aceste inse se anuncia, ca acei trei cancelari se voru întruni in curendu la o noua conferinta in Berlinu, sau la scaldele dela Ems, unde se afla si imperatorele Alessandru si unde se va duce si dlu Wilhelm celu betranu. De presinte poterile europene se lupta cu pescii pre uscatu, spre a se câstigă un’a pentru alta. Russi’a si Angli’a rivaliseza împreuna intru a câștigă pe Franci’a fiacare pentru sine. O scrie telegrafica ni spune inse, ca Angli’a ar’ fi deja aproape de a inchia unu tractatu de aliantia cu Franci’a, la care se va alatura apoi si Itali’a si Ispani’a, spre a impedeca pe muscalu de a-si face mendrele in Oriente. Pentru casulu, candu Russi’a ar’ intră in acţiune cu arm’a in mana, s’a admisu in tractatu si unu punctu referitoriu la cestiunea polona, adeca la rescolarea Poloniei rusesci. — Pana se va cristalisa situatiunea, fia care din poterile Europei se vede necessitata a arma in rupturu capului. Russi’a si pregatesce flott’a de resbelu in porturile dela Brasiovu. Itali’a asemenea se pregatesce; era Franci’a a provediutu deja in 15 Maiu forturile cele noue dela Parisu cu garnisoane. — De pre campulu insurrectiunei nu se mai comunica nice o scrie de importanta; se vede ca insurgentii se folosescu de acestu momentu de recreatiune si acultare de poteri noue. Capii insurgentiloru bulgari, cari se afla in Belgradu, au alesu pe generalulu Stratimiroviciu de comandante militariu alu insurrectiunei bulgare. Despre atitudinea Serbiei si a Muntenegrului facia de noulu sultanu si preste totu facia de insurrectiune, curseaza sciri de natura contradicatoria. Aci se dice, ca aceste doue principate au recunoscuti pe noulu sultanu, aci era ca nu numai stau gafa de a incepe resbelulu, ci despre Muntenegru se justi ne, ca ^ar’ sprijini deja pe facla insurrectiunea din^Hertiegovin’a. Fapta este, ca ambele artifrri înfiate stau gata la comand’a Russiei, si voru incepe resbelu, candu Russi’a va voi. Foile maghiari crépa de necasa, fiindu ca matadorulu serbiloru din Ungari’a, dlu Svetozar Mileticiu a avutu dilele trecute o primire frumósa si pré amicabile la principele Milanu in Belgradu. Acesta audienta a lui Mileticiu la principele Serbiei aproba vederile diplomatului francesu Decazes, care nu de multumise, ca indata ce Serbi’a va intră in resbelu, serbii din Ungari’a inca voru pune man’a pe arme. Hatti humaiumulu noului sultanu. »Ilustrulu meu viziru Mehemed-Rusdi-pasi’a. »Fiindu chiamatu prin grati’a pre înaltului rege alu regiloru si prin dorinti’a unanima a supusiloru nostri stramosi, si vediendu recunoscut’a esperiintia si patriotismulu d-tale, v’amu confirmatu in functiunea de mare viziru, precum si pe toti miniştrii si funcţionarii guvernului nostru. Precum e de notorietate publica, conditiunile dificile in cari se gasiau de catava timpu afacerile interiore si exteriore ale imperiului, tulburaseră pana la unui orecare puntu încrederea publica si amenintau imperiului cu ruina; prin urmare, era de fata argintia d'a remedia la acesta stare de lucruri si d’a readuce linistea si increderea intre supusii imperiului prin alegerea unei sisteme, care se fia in stare d'a face se renasca fericirea si prosperitatea publica. »A pune administratiunea imperiului pe o basa solida si reale e puntulu, care e obiectulu marei nóstre solicitudini, asemenea cu prescrierile „Chematului se se observe, ca administratiunea generale a regatului nostru se fia incredintiata intru unu modu stabilu cetatianiloru după capacitatea loru; ca ministrii mei se fia autorisati a discută si a decide pe ce principii si pe ce base se potu edifică libertatea deplina a supusiloru mei fara esceptiune, progressele de totu-felulu, concordia in spirite si mântuirea patriei, a imperiului si a naţiunii. »Pentru a ajunge la îndeplinirea acestoru formale intentiuai, amu credintu folositoru a procede la reorganisarea consiliului de statu, a ministerieloru de justiţia, instrucţiune publica si financie si a celorulalte administratiuni. Fiindu-ca financiele suntu una din ramurele guvernamentale cele mai esentiale, in masurile ce se voru lua, trebuie se cautamu mai cu seama a introduce toate garantiele possibile de ordine si de sicurantia, adeca se nu se faca nici o chialtuiéla peste bugetu; spre acestu scopu, se se stabilesca unu controlu severu in conditiuni, cari se’lu faca demnu de increderea publica. »Pentru a facilita punerea in esecutare a mesureloru suu mentionate printr’ o usturare a sarcineloru actuale ale tesaurului, am decisu a pune de asta-data la dispositiunea statului o suma de 60,000 pungi (300,000 lire) din cele afectate la tesaurulu nostru privatu, precum si din veniturile mineloru de cărbuni dela Braholea si altele, precum si din fabricele, cari făcu parte din domeniul nostru privatu, cu speranti’a de a pute prin acéstea, precum si prin alte modificări in capitululu chialtuieleloru, a dobândi echilibrulu in bilanti’a financiaria a imperiului. »Cea mai ferma a nóstra dorintia e ca tóate tratatele inchiate cu puterile amice se se observe cu scrupulositate ca si in trecutu si cu relatiunile amicale si sincere, cari ne unescu cu ele, se fia întărite si restrinse. »A totu puterniculu se bine-voiasca a acorda tuturoru gratiele sale. Aminu.* Acestu Hattih. s’a cititu in 1 Iun. la subl. Porta fiindu facia multi si ambasadori. »Up.“ Organisarea sistemului militariu alu României. (Urmare). Consideratiuni statistice. Se lasamu de o parte geografi’a patriei nóastre despre care ar’ fi multe de disu si pentru care unu studiu maturu si indelungu ar’ fi neaparatu, si se venimu la resursele tierei nóastre. Romani’a are o populatiune de 4,500,000 lo