Gazeta Transilvaniei, 1876 (Anul 39, nr. 7-100)
1876-07-01 / nr. 50
Pana candu acésta maltratare si hostilitate in contra basericei nóstre? Gr. B a r i t i u, iirasiovil in 12 iulin 1876. Cu privire la arestarea deputatului Mileticiu, despre care luaramu notitia in numerulu precedentu, primiramu mai multe detaiuri, de unde se poate vedé pecatulu si culpa, ce se dice ca ar fi comiss’o dlu Mileticiu facia de statu si de legile sale. — Fiindu dlu Mileticiu deputatu in camera, arestarea lui nu s’a potutu intemplă, fara scirea si învoirea guvernului. Guvernulu a ordonatu deci, ca Mileticiu se fia arestatu si transferate la Budapest's. Ordinulu de arestare a sositu din Budapest’a in 4 Iuliu la 10 óre sera, candu procurorulu de statu dimpreună cu presiedintele tribunalului si cu capitanulu orasiului Neoplant’a trenura indata conferintia si deciseră, cu arestarea se se intemple in demaneti’a dilei urmatorie, adeca in 5 Iuliu. In diu’a acést’a la 3 ore demanatia, capitanulu orasiului Manoiloviciu si procurorulu de stătu Popoviciu, insociti de 10 soldati din regimentulu Cesaroviciu intrara in cas’a lui Mileticiu, pre care procurorulu de stătu lu scolă din patu si i anuncă in numele legii, ca este prinsu. Mileticiu protestă contra acestui pasu alu organeloru statului facia de dinsuiu, inse protestulu nu ajută nimicu. Eiu trebui se urmeze. Diu’a de 5 Iuliu o petrecu in inchisorea orasiului pana la 6 ore sér’a, candu fu pusu pe vaporu si tramisu la Pest’a, că nu cumva prin reuianerea lui, in Neoplat’a se se de ansa la vr’o disordine. Dinamiele maghiare dicu, ca Mileticiu ar fi arestatu din caus’a unui articlu aparutu inZastava“, unde ar provocă pe russi, că se proceda cu imperatorele Alessandru astă, precum au procesau si turcii cu sultanulu Abdulu-Aziz. Totu in aceste diname cetimu inse, ca Mileticiu fu arestatu din causa ca dinsuiu, că corifeu alu serbiloru din Ungari’a, a umblatu se câștige pentru Serbi’a nu numai bani, ci si voluntari. Deputatulu Politu, aflandu de arestarea lui Mileticiu, a adressatu presiedintelui camerei Colomanu Ghyczy urmatoriului telegramu: „Collegulu meu deputatu Mileticiu fu arestatu astadi demanatia. Am telegrafutu si ministrului de justitia. Neaflandu lu partasiu la nice o crima, prin acesta arestare s’a violatu in modulu celu mai grosolanu inmunitatea, de care s’a bucurate pana acum fiacare deputatu din camer’a maghiara. Ceru scutulu legii in favoarea collegului meu si regretu, ca prin acesta fapta Ungari’a s’a stersu din cadrul u staturiloru civilisate.“ — Iatelnirea imperatoriloru la Reichstadt a foste si a trecutu si acum diurnalistic’a -si da teta silinti’a a află ce s’a potutu petrece la acesta intelnire cu privire la evenimentele din Oriente. — Intre altele se dice, ca dlu Andrăssy cu voia sau fora de voia ar fi spus’o verde dlui Gordiacoffu, ca Austria nu póte se sufere formarea unui complecsu mai mare de staturi slavice in Orientu, deorace prin acest’a s’ar ptriclită esistinti’a sa de stitu. Pentru aceea dlu Andrăssy ar fi propusu, că in totu casulu, ori se invinga, ori se nu invinga slavii contra turciloru, situatiunea territoriale actuale trebue se se păstreze nestrămutata. — Ce va fi disu Gorciacoffu la acésta doriniia a dlui Andrăssy, care tiene inca si astadi la proiectulu seu de reforme, nu potemu sei, inse scimu ce vedemu negru pre albu in Monitoriulu din Petrupole, unde se dice: »Austria trebue se intielega, ca pre basea positiunei nóstre politice si etnografiice noi suntemu amiculu si aliatulu ei naturalu. Poate se aiba deci teta sperantica, ca resbelulu in Orientu va remane după potintia localisatu. Noi pana atunci vomu sustiena pacea, pana candu se voru respectă interessel nóstre si nu vomu fi provocaţi la resbelu, candu apoi totu asia de pucinu ne vomu spariă de resbelu, pre cate de multulu evitamu acum.“ Spirile de pre campulu de resbelu sunt contradicatorie. Slavii sustienu cu totu adinsulu, ca pana acum ei sunt invingatori, din contra turcii cu ajutoriulu guvernului nostru ne imbata cu schri despre triurafulu si minunile armeloru turcesci, cari omora pre serbi cu gramad’a si alunga din tete positiunile. — Fapta este inse, ca armat’a serbesca a străbătute afundu in sinulu Turciei si-si sustiene d’ocamdata positiunile ocupate, de unde are se opereze mai departe. Scirile dela 7 Iuliu dicu, ca generalulu serbu a atacatu pe turci la lavor, unde s’a incinsu o lupta de cinci ore, care inse a remasu nedecisa. Alte trupe serbesci sub conducerea subcolonelului Ciolacanticiu a atacatu pe turci la Rasc’a si după o lupta de 10 ore i-a respinsu. Turcii s’au retrasu după Novibazaru, era serbii au ocupate totu terenulu dintre Rasca si Novibazaru. — In lupt’a dela Bielin’a au cadiatu 200 turci; serbii luara o flamura de a turciloru, o multime de pusei, cai si munitiune. — Scirile ce trecu prin censur’a guvernului nostru dicu, ca 1500 de Miriditi din Albania au primitu arme spre a lupt’a contra Muntenegrului. Asemenea aru ave de cugetu se faca si bosniacii catolici contra Serbiei. Acestia inse au cerutu d’ocamdata scutulu Austriei. Scirile din 8 Iuliu sunt mai cu sama censurate de guvernu si prin urmare vestescu mari victorii reportate de catra terci. Se dice adeca, ca intre Ali-pasi’a si intre serbi a avutu locu o lupta la Gladinti’a. Serbii fura batuti totalu (?), incatu se retrasere in fuga selbateca după sfantiurile dela lavor, lasandu 1500 morti, totu atati’a răniţi si o mulţime de materialu de resbelu. Perderile turciloru sunt neînsemnate. — Studenţii (Sofia) din Constantinopole au cerutu arme, că se merga contra inimicului. Cererea li se va împlini. Scirile dela 9 Iuliu sunt favorabile pentru şerbi. Alui patrulea atacu alu turciloru sub comand’a lui Osmanu pasi’a asupra trupeloru serbesci dela Zaidar fu respinsu cu mari perderi. Trupele serbesci trecură fluviulu Timocu si plecara catra Viddinu. — Colonelulu Anticiu a inceputu a bombardă fortulu Novibazar. Generalulu Cernaieffu a fortificate Acpalanc’a spre a fi sigura contra eventualitatiloru. 1000 de bulgari s’au alaturatu la armat’a serbesca, ce operaza catra Nisiu. Asemenea se anuncia, ca mai multe mii de bosniaci s’au alaturatu la armat’a serbesca dela Drin’a, ce se afla sub comand’a lui Alimpiciu. — Totu despre acésta armata dela Drin’a se dice, ca s’a impreunatu cu armat’a muntenegrina, care a ocupatu fortulu turcescu Medun. — Scirile mai noue le inregistramu la alte locu. Se dice, ca guvernulu romanu a tramisu Portei otomane o nota, in care dice, ca daca flotill’au tercasca de pe Dunăre va străbate mai departe ela Viddina, atunci Romani’a va consideră acest’a o violare a confinieloru si va trebui se intre in resbelu. — Totu odata se mai anuncia, ca alianti’a intre Serbi’a si Greci’a ar fi deja inchiata, simte totusi in momentele de facia trebuinti’a unui consiliu, cu care se pota imparti responsabilitatea ce-i incumba. Respunderea acest’a catra tiera fiindu dar’ atatu de grea, trebuiesce că decisiunile ce suntu a se luă se fia de o prea mare insemnatate. Pacea, liniscea póte chiaru viitoriulu tierei trebuie se fia agiangatu. Ce feliu voru fi dar’ importantele scrri, ce le va comunică ministrulu comissiunei parlamentare ? Se face ore din partea vreunei din marile poteri pressiune asupr’a României, pentru că se intre in acţiune contra Turciei? Sau ca i se oferă României o alta aliantia in favorulu integrităţii inaltei Porti? Este oare cestiunea Dunărei, care neliniscesce atatu pe barbatii de stătu romani? Se scie, ca turcii voiescu se opereze cu flotill’a loru de resbelu pe Dunăre contra Serbiei. Guvernulu serbescu a protestate contra unei operaţiuni pe Dunăre, cu cuventu, ca in virtutea tratateloru acestu fluviu este internationalu, va sedica nu pote se fia intrebuintiatu spre scopuri resboinice. Protestulu serbescu nu a potutu, decatu se provoce intregu consimtiementulu României. Acestu state, a caruia frontiera de catra micdiadi este numai Dunarea, trebuie se aiba unu interessu deosebitii pentru aceea, că Dunarea se fia respectata la unu fluviu internationalu. Apoi Romani’a si se vrea nu lesne poate lasă S6 treca flotill’a turcesca pe lenga tiermurii sei, fara că ae i se impute, ca partinesce pe Turci’a. Poate der’ obveni casulu, că Romani’a se considere trecerea flotillei turcesci pe Dunăre, de-o violare a fruntariei sale. Atunci insasi strict’a observare a neutralitate proclamate ar’ pretinde, că armat’a romana se impedece cu ajutoriulu artileriei sale trecerea naiboru de resbelui turcesci. Deaici vnse lesne se pote nasce cele mai grete complicatiuni pentru statute romanu. Pericululu e imminente, Romani’a trebuie se se decidă la unu feliu, se ie positiune cu o di mai înainte facia de evenemintele, ce se petrecu cu atat’a rapiditate la fruntariele sale. Aci face teta greutatea momentului. Cumu se va decide? Respunsulu ni’lu va dă timpulu cete mai de aprope. Fia că dlu Cogalniceanu si consiliulu seu parlamentariu se gasesca adeveratele mediulece, cari se pota scapă statute romanu de periculele, ce’lu amenintia. Unu telegramu alui »Kr. Ztg.“ din Bucuresci anuntia, ca d. ministru alu affaceriloru străine M. Cogalniceanu a cerutu dela camera, că se numesca o comissiune, cu care se se pata consultă asupra starei presinte a politicei esterne, avendu ai face totodată împărtășiri importante. Elu adause: bubuitulutunuriloru se aude la portile nóstre si Dumnedieu scie, daca in aceste grele impregiurări va fi de ajunsu tactulu si patriotismulu nostru! — Camera satisfacandu cererei ministrului, alese pe presiedinte, pe unu vice-presiedinte împreuna cu alti siepte membri din sinulu seu in acea comissiune. Cererea dlui CogalniceanU de a i se dă unui consiliu, din sinulu camerei, cu ajutoriulu carui’a se pota conduce mai bine destinele tierei in afara, nu mai pote surprinde astadi, este insa o dovada mai multa pentru grav’a situatiune in care se afla Romani’a in faci’a resbelului si a complicatiuniloru orientale. Dlu Cogalniceanu, catu de dibaciu ar’ si fi elu in conducerea affaceriloru străine ale tierei, CU viua multiumire cetimu in Monitoriulu oficialu alu României inaltulu decrete domnescu, prin care se acorda dloru T. Cipariu, G. Baritiu si I. Maximu medali’a »Bene Merenti* cl. I. pentru distinsele loru merite pe campulu sciintificu-literariu. Elu suma asia: Ministerulu culteloru si alu instructiunei publice. CAROLU I. Prin grati’a lei Dumnedieu si vointi’a nationala, Domnu alu Romaniloru, La toti de facta si viitori sanetate. Asupr’a reportului ministrului Nostru secretarul de Stătu la departamentulu culteloru si instructiunei publice, sub Nr. 5593. Amu decretate si decretariu: Art. I. Acordamu medali’a »Bene-Merenti“ clas’a I. Floru: Timoteiu Cipariu, canonicu prepositu alu Sf. metropolit de Blasiu, fostu vice-presiedinte alu societăţii academice romane, pentru operile sale limbistice si istorice; G. Baritiu, membru alu societăţii academice romane, pentru operile sale istorice literare; si I. C. Maximu, profesoru, membru alu societăţii academice romane, pentru operile sale limbistice si didactice. Art. II. Ministru Nostru secretariu de Statu la departamentulu culteloru si instructiunei publice este insarcinatu cu esecutarea acestui decrete. Datu in Bucuresci la 17 Iunie 1876. CAROLU. Ministru secretariu de Statu la departamentulu culteloru si intractiunei publice, G. Chitiu. Bucuresci. Diuca de St. Diuele. .................. In biletulu dv. de alaltaeri me întrebati, desa alegerile la camera au fostu in adeveru libere, sau influentiate totu că mai înainte, caci vaieraturile „Trompettei Carpatiloru“ ar’ fi deșteptate oresicare îndoieli. Mai antaiu ve rogu, că oricandu e vorb’a despre alegeri in Romani’a, se nu