Gazeta Transilvaniei, 1877 (Anul 40, nr. 1-102)
1877-10-23 / nr. 83
GAZETĂ TRANSILVANIEI. „Gazeta“ ese de 2 ori. Joia si Dumineca. Se prenumera la postele c. si r., si pe la DD. Fai’a, candu concedii ajutoriale. — Pretiulu: » wiiili* V¥ corespondenti. — Pentru serie 6 cruceri v. a. pe 1 anu 10 fl., pe 1/i 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. im.li.Ul.il. Tacs’a timbrala â 30 cf. val. austr. de flacare g. a. pe unu anu sau 21/2 galbini mon. sunatoria. publicare. Ur. 83. ~ ~ BRASIOVU, 4 Novembre|23 Octobre t 18*2'. R e s b c I u I u. Brasiovu, in 3 Novembre n. Situatiunea musîrului Ghazi-Osman-Nuri-pasi’a devine din di in di mai periculosa. Mare este ingrigirea turcofililoru pentru sartea ostei turcesci din Plevn’a. După victoriele repetite ale armateloru chrestine intre Gorni-Dubnicu si Telisiu si cei din Constantinopolu au inceputu se cunósca pericolulu unei catastrofe apropiate la Plevn’a. Ingrigirea acest’a ce domnesce la inalt’a Poarta asupr’a situatiunei militare a armatei sale este numai o dovéda mai multa, ca asigurările oficiosiloru din Constantinopolu, după cari in Plevn’a s’ar’ fi adunatu provisiuni pentru mai multe luni, prefacanduse toate gramiile si clidirile publice in magazine de proviantu, nu potu fi basate pe adeveru. Sartea Plevnei se decide in scurtu timpu. Este numai întrebarea ca pe ce cale. Turcofilii in neliniscea loru au mai fabricatu inca unu telegramu care spune, ca din partea armateloru chrestine ar’ fi fostu frcsatu ataculu generalii contra Plevnei pe dium a de 1 Novembre. Dér’ se nasce întrebarea ca mai fi-va are de lipsa a se întreprinde unu asemenea atacu, jertfinduse er’ o multime de oameni in siantiurile reduteloru turcesci, candu se poate ajunge scopulu pe o cale cu multu mai usiara asteptandu pana ce Osman va fi silita din lips’a de provisiuni sau a capitală de fome, sau a lua ofensiv’a, cercandu a străbate prin liniile fortificate russo-romane. Nu mai poate fi indoiela, ca intr’unu casu cu acest’a cele 50 de batalione ale lui Osman împreuna cu cele 18 batalione ale lui Chefket-pasi’a, care inca se afla împresurate in Plevn’a, voru intimpină desastrulu celu mai cumplitu, caci armat’a russo-romana numera astadi peste 130.000 oameni cu o artileria din cele mai formidabile, cate s’au vediutu pana astadi in actiune. In taber’a chrestina s’a latitu preste acest’a scrrea, ca Osman ar’ mai avea provisiuni numai inca pentru vreo 20 dile. Critica, fóarte critica e dér’ situatiunea in Plevn’a. Afara de telegram’a reprodusa mai la vale, care vorbeee de-o recunóscere strălucită a trupeloru de sub comand’a colonelului Slaniceanu, pe tiermulu dreptu alu Dunării spre Rahova, cu care ocasiune romanii au luatu o reduta turcesca, numai avemu alte sciri mai insemnate de pe campulu de resbelu. In Asia russii inaintéza mereu si turcii se retragu „pentru de a ocupă positiuni defensive mai bune,“dicu ei. Adeverulu este inse ca russii ii urmarescu pe toata limi’a si de curundu au prinsu orasi la Hassankale vreo doue batalione turcesci, cari formau alterre-gard’a remasitieloru ostei turcesci, care se retrăgea in direcțiunea despre ostu dela Erzerum. Amu fostu observatu, ca după informatiunile ce le aveau, sub comand’a generalului Gurko a carui’a corpu combinat din tóte trei speciele de arme: cavaleria, artileria, infanteria, a reportatu victori’a dela Telisiu, se află si 2 brigade de cavaleria romana cu artileria calaretia. Foile străine au adusu telegrame, cari dicu, ca la prim’a lupta din 24 Octobre intre G. Dubnicu si Telisiu a luatu parte si cavaleri’a romana si s’a distinsu astfeliu, incatu din cei 3000 prisonieri turci, 800 voru fi internati in Romani’a, că prisonieri ai romaniloru. Dinamele din Romani’a afara de telegramele oficiale in care nu se face amintire cu nici unu cuventu, nu au adusu pana acuma nici o relatiune relativa la participarea acést’a a cavaleriei romane. Dinamele turcofile scorniseră dilele aceste ca Dómn’a României Elisabet’a ar’ fi periculosu bolnava. Se intielege de sine ca minciun’a acest’a nou de notia a fostu indata desmintita de catra organele competente din Bucuresci. Turcomaniloru reutatiosi le trebuie unu pretecstu pentru scirea asemenea falsa, latîta de ei, ca adeca principele Carolu s’ar’ reintorce catu mai curundu din Bulgari’a si ca negresitu după acést’a se va reintoarce si armat’a romana dela Plevn’a. — Yediendu, ca momentulu decisivu pentru Plevn’a se apropia cu pasi rapedi, turcofilii nostri tóate le-ar’ pune in mișcare, numai că se aduca armat’a romana acasa, că se nu participe si ea la onóarea luării Plevnei. Acesti oameni plangu acuma siraie de lacrami de crocodilu asupr’a suferintieloru, la cari sustienu, ca ar’ fi supusa armat’a romana dela Plevn’a si asupr’a nemultiumirii si miseriei, ce ar’ domni in tiera. Spre a întunecă de totu tabloulu celu depingu despre situatiunea României latira apoi si scriea ca Dóamn’a ar’ fi reu bolnava. Der’ multiumita ceriului Dómn’a României se afla in deplina senatate si este neobosita in a fi angeriulu care alina durerile si mangaia pe bravii răniți pe campulu de onoare. Post’a de astadi din Romani’a pana la inchiaierea fotei inca nu ne au sositu. „Romanului” publica urmatoarea telegrama: Corabi’a, 19 31 Oct. Astadi d. colonelu Slaniceanu a ordonatu o recunoscere la Vadeni (situatu pe malulu dreptu intre Corabi’a si Rahova, aprópe de delulu Yartesti), unde presenti’a inimicului fusese semnalata. Inimiculu, ale cărui fortie se compunea de nizami, se pregăti la resistintia retragenduse in redut’a si fortificatiunile dela Yadeni. După o Scurta bombardare se aprinse casarm’a redutei si depositulu de munitiuni sari in aeru. După unu timpu forte scurtu redut’a fumata si ocupata de doue companii. Inimiculu se strecură spre Rahov’a cu mari perderi prin diferite păsuri ale malului Dunării. Lupt’a a duratu trei ore. Perderile nóstre sunt: 1 oficieru ranitu, 2 soldaţi morti si 6 răniţi. Perderile turcilor sunt multu mai insemnate : s’au facutu si mai mulţi prisonieri. Escadronulu de Gorju a fostu admirabilu. Revelatiuni noue in cestiunea complotului. A inceputu se se mai stracore in publicu si cate unu actu oficiale, care desi pana acumu arunca lumina putina preste acelu atentatu fanaticu, totusi făcu se vedi incai că prin sita dusa prin secretele lui. Le vomu atinge pe scurtu după diuariele maghiare, caci alte fantani mai sigure ne lipsescu. Curtea de apellu dela Murasieni, numita la noi după latinitatea barbara „Tabla regesca“, că tribunalu de prima instantia in cause de comploturi, trădări si crime de lesa-majestate, prin sententi’a sa din 25 Oct. a decisu liberarea din arestu preventiva a proprietariului Ludovicu Balázsi din Kăszony si a lui Ezechias Nagy din Kézdi- Ostorheiu, pe cari judecatoriulu de instructiune ’i închisese, dupace prefectulu Pocsa pusese man’a pe ei. Pentru ceilalți arestați (cati la numeru ? inca totu nu se scie curatu), Tabl’a decise că se mai remana totu in arestu preventivu pana la alte resultate ale investigatiuniloru judecatoresei. Acus’a contra acestoru conspirați decurge in sensulu codicelui penale austr. § 66, era investigaţiunea după § 58, despre care scie, dice „Kelet“, ca este asia de elastica, in catu se lu poţi applică cumu ’ti convine. Asia der' conspiraţii sunt acusati că turburători de linistea publica, dar’ bine se fia intielesu, nu de linistea publica in patri’a nóastra, ci — in Russi ’a ! Cumu se poate acesta ? Era cumu. In a. 1856 se inchiaiase intre Austri’a si Russia unu nou tractatu de reciproca estradare seu pedepsire, nu numai a criminaliloru ordinari, ci si a criminaliloru politici. Acelu tractatu apoi se adusese la cunoscintia publica prin decretii ministeriale din 19 Oct. 1860. De aici urmedia, ca orice crima politica comisa contra Russiei in monarchi’a noastra, se considera, judeca si pedepsesce intocmă ca si cumu s’ar’ fi comisu in Russi’a si viceversa. Se vedeti inse, cu sofisma impertinenta ar’ voi „Kelet“ se paralisedie acelu tractatu inchiaiatu intre cele doue staturi mari. Elu adeca afirma, ca acela fu mai antaiu calcatu de catra imperatulu Russiei din diu’a, in care trecuse cu armata sa in Bulgari’a; caci adeca Austri’a inca se numera intre acelea staturi, care au garantatu integritatea Turciei. Deci déca Russi’a lovi in integritatea Turciei, cu acest’a ea sparse tractatulu austrorussescu din 1856 , prin urmare acela numai obliga pe linguri, si asia daca ei au voitu a se sculă contra Russiei si a’i face reu, cu acest’a nu numai ca n’au comisu nici o crima, ci din contra, merita lauda, ca voira se garantedie integritatea imperiului turcescu. Cu toate acestea, „Kelet“ condamna atentatulu, dar’ nicidecumu din punctude vedere alu dreptului gintiloru si alu legiloru tierei, ci numai din consideratiuni de oportunitate. (Vedi pe largu „Kelet“ Nr. 249 col. 1 et 2.) Alte acte oficiali: Sub Nr. 5561/1877 alu jud. de instrucţiune (Untersuchungsrichter) se vedu publicate doue litere de persecutiune contra proprietariloru secui Nicolae Bartha din Runyonfalva si Gabriel Ugran din Odorheiu, ambii foşti deputați si compromişi foarte greu de crim’a rebelliunei, din care causa se comite la toate auctoritatile publice ale tierei, că ori-unde s’ar’ afla acei individi se fia arestați si escortați la tribunalulu Murasieni. Este inse soluta, ca acei criminali apucasera se o ia la sanetos’a prin fuga iute. Bartha nu se prea scie unde se afla, era Ugran a scapatu in Itali’a, de unde scrise la dinamele revolutionarie si incendiarie, precumu urmedia : „Catra Ludovicu Csăvolszky, redactorulu lui „Egyetértés“. Rom’a 22 Oct. Iubite Amice! M’am informatu dela locu siguru, ca in urmarea unei dispositiuni speciale si aspre, toate scrisorile si telegramele adressate mie, sau tramise de mine se prindu. Mie nu’mi pasa, ca cu acesta procedura se calea santulu dreptu alu secretului epistolariu, caci sciam din capulu locului, ca’mi voiu dessigila scrisorile, de aceea nici nu le-am sigilatu, pentru că asia cabinetulu negru se pota lucra cu atatu mai usioru. Dar’ după atata inlesnire făcută loru, asiu fi asteptatu, ca dupa ce le-au cititu, sele de la destinatiunea loru, — nevestei mele. Nu. Că si cumu interessele statului ar’ cere, că eu se nu aflu despre sogi’a mea, de părinți, despre economia, si că nevast’a ingrijata se nu scie, unde este si cumu se afla barbatulu ei, are maimutiele lui Murawieff*) nu l’au prinsu. Unu omu onestu nu citesce scrisoarea altuia nici candu o afla dessigilata. Poate fi ore onestu acelu statu, care nu numai sparge scrisorile incredintiate onoarei lui, ci inca, desi sunt numai familiarie, le confisca. Inca si déca s’ar’ calcă in picioare toate legile patriei mele, totu ar’ trebui se proteste din contra acestei proceduri a guvernului, pentru ca legea morala, seu déca voiți religioasa care dice: Nu fură la esistatu din veci. Gabrielu Ugrón.“ Diuariulu ministeriale „Kelet“, dupa ce reproduse si elu acea epistola scrisa cu pena groasa că degetulu, injura si elu pe Ugrón si pe Bartha că unu oficiariu de haiducu. Noi inse, deca amu avea se ne amestecamu in certele loru, le amu dice cu cuventele sântei liturgii orientale . Ale tale dintre ale tale, adeca ale vóstre dintre ale vóstre. Acestea e doctrin’a scelei vóstre dela Dobritienu, care si pe archangeli ii tiene de furi, numai adeptii ei sunt oameni de omenia, cari nu mintu, nu fura, nu insiela, nu omora trupuri si suflete. Pe candu se petrecu acestea in Transilvani’, colo susu la B.-Pest’a după 1% ani aprope de *) Allusiune sarcastica la generalulu russescu Muravieff, carele după revolutiunea din 1863 tiranise pe poloni.