Gazeta Transilvaniei, 1880 (Anul 43, nr. 1-104)

1880-02-14 / nr. 13

protopopesca, in modu oficiosii, se incunosciintieze comunitatea bisericeasca, ca la alegere ori si caudu comitetulu candidatoriu trebuie se se formeze ast­­feliu, ca doi membri se fia alesi de intreg­a co­munitate bisericeasca, doi membri se alega proto­­populu si respective parochulu localu, care totodată se fia insarcinatu cu presidiulu acestui comitetu; or’ actulu alegerei generale se fia condusu insusi de proto­­populu localu in persoana. — Aceste forméza mediulu decisiuniloru adunarei susu menționate. Aceste suntu conditiunile, dela a caroru înde­plinire depinde viitoriulu parochiei gr.-cat. romane de Satumare si a consistoriului diecesaru; deci „Caveant consules, ne quid respublica detriment ca­piat!“ — Trm­ credintiosu mirenu. Turd’a in 10 Februariu 1880. Onorata inteligintia romana din comitatulu Turda-Ariesin! Pe bas’a unei decisiuni a comissiunei de 7 membri esmise din partea comitetului centralu, a­­lesu pentru primirea Adunarei generale a Associ­­atiunei Transilvane, — subscrisulu are onére a invită, intreg’a inteligentia romana din despartie­­mentulu Associatiunei Transilvane a Turdei la una adunare generala pe 4 Martiu a. c. inainte de amediu in Turd­a. Acesta adunare va ave­a desbate mai multe propuneri făcute prin comissiunea esmisa si refe­­ritóre atâtu la despartiementu, câtu si la primirea membriloru adunarei generale ai Associatiunei Tran­silvane. Totu un’a data se aduce la cunosciutia, ca s’au facutu dispositiunile necessari, ca sor’a in 4 Mar­tiu se fia una convenire sociala impreunata cu dansu, la care onorat’a inteligintia romana este in­vitata a lua parte dimpreună cu prea stimatele familii. Anaui’a Moldovean­u, vice-presiedintele Comitetului. Brasiovu Februariu 1880. Oprirea loterieloru in Romani­a. — (S. F.) A­­flamu din diuarie, cu d. Stolojanu, Ministru de justiţia in Romania, a presentatu corpuriloru le­gislative de acolo unu proiectu de lege privitoriu la loterii. Acestu proiectu interdice ori ce feliu de loterii in Romani­a in genere, si in specialu comercialu cu sorti de loterii străine, permite inse guvernului de a autorisa după unele forme, ce se voru stabili prin unu regulamentu votatu de con­­siliulu de ministrii, loterii de obiecte mobile si imobile, numai pentru scopuri de binefacere sau pentru incuragiarea arteloru. — Salutamu aparin­­ti’a acestui proiectu de lege cu o viua multiamire, pentru ca elu ne documenteaza, cu ce atențiune nea­dormita vecinii si frații nostri de dincolo de Car­­pati veghieaza asupra interessel­or u financiare ale tierei loru. După opiniunea nóstra inse cu atâta inca nu este destulu , éca pentru ce. Deca este adeveratu, ca Romani’a e inundata de agenți ai diferiteloru loterii din Germani’a, si déca este adeveratu, ceea ce s’a afirmatu prin diu­­are, ca acei agenți scotu pe anu mai multe mili­­oane de franci din Romani­a, fara nici unu ecuiva­­lentu visibilu (puţinele câştiguri concesse cu din gratia jucatoriloru din depărtare, plătite de regula cu sorti noue pentru tragerile ulterioare — nu se potu considera ca ecuivalentu) apoi este până la evidenţia constatata, la poporatiunea romana e in gradulu supremu dispusa la jocuri de ale fortunei, pe cumu sunt de regula toate popoarele de tempe­­ramentu sanguinicu si de o fantasia vivace. De aici urmeaza, ca oprirea comerciului cu sorti de lo­terie face unu golu — o lacuna — in datinele si deprinderile multoru individi, cari au fostu obi­cinuiti de a-si incerca noroculu, prin cumpărarea aceloru sorti. — Golulu acela după promulgarea legei din cestiune remane ne­suplinitu, car’ passi­­unea jucatoriloru remane totu cea de mai inainte. Efectulu acestei situatiuni deci nu poate fi altulu, de câtu­ cu comercialu cu sortii de loterii străine in viitoriu va fi continuatu prin agentii respectivi in secretu. Reserv­a legale, pastrata guvernului de a autoriza loterii private in casuri de binefaceri si pentru incuragiarea arteloru, nu ni se pare des­tulu de suficienta spre a abate passiunea de jocu in loterii pe o cale mai putina daunoasa pentru tiera. — Parerea noastra basata pe aceste consideratiuni si pe alte esperientie este: ca numai o dispositiune generala din partea regimului ar’ fi in stare de a suplini lacun’a causata in deprinderile, oameniloru predominati de passiunea jocului in loterii. Voimu a­dice: câ regimulu României in aceasta situatiune insusi este datoria a institui lo­terii periodice de binefaceri, cu scopu de a promova prin resultatele loru institute de cultura si de filantropia. Cu tóte, ca spre esemplu in Austro-Ungaria e­­sista spre esploatarea publicului dispusu la jocuri a­le furtunei in interessu curatu erariale, asia nu­­mit­a loteria mica, la care participa mai vârtosu classele inferiore a­le poporatiunei adese­ori in modu daunosu familiiloru proprie, apoi cu tóate, câ aici o parte a împrumutului de statu este esmisa in efecte de loteria, si cu tóate, câ o mulțime de împrumuturi private autorisate sunt platibile in forma de loterii, — dela anulu 1855 incoace se făcu si loterii de binefaceri cu resultate eminente. Avemu înaintea nostra unu conspectu detaliatu des­pre resultatele celoru 19 loterii de binefaceri din anii 1855—1879 din care estragemu urmatorele: câștiguri plătite venite curate 1855 I loteria de binefaceri fl. 281.278 fl. 319.322 1856 II „ fl. 124.946 fl. 359.805 1857 III „ fl. 220.171 fl. 321.863 si asia mai departe pena la anulu 1879. Resultatulu finale cu finea anului trecutu este : Câștiguri plătite: trei milióane patru sute siesedieci mii 558 fiorini v. a. Venite curate: patru milioane trei sute treidieci mii 420 fl. v. a. Cu ajutoriulu acestoru sume s’au creatu si do­­tatu; mai multe institute de crescere pentru fiice si fii de oficiali, stipendii pentru tineri seraci inse diligenţi de la deosebitele stabilimente de instruc­ţiune ; mai multe spitale pentru alienaţi (smin­tiri); — spitale civile la Zagrábi’a in Croati’a, apoi in Styri’a si Carnoli’a, in Galiti­a, in Vien’a, Praga, Neureisch, Hall, Insbruck, Tyrnau, Görz, Cernăuţi si pe aitea ; institute de instrucţiune pentru surdo­muţi ; internate de educatiune pentru fii de mili­tari din gradele inferiore; case de corectiune si tabere pentru femei prostituite, altele asemenea pentru vagabundi de professiune; asiluri pentru se­raci si pentru ce scapatau­ fara vin’a loru deve­niri apoi neputinciosi ori incurabili; — si multe alte institutiuni publice de necessitate si de cari­tate. Acestea s’au facutu fara concursulu visteriei publice, numai din initiativ’a M. Sale Imperatorelui, Inaltu Carele pe de o parte a apellatu la m­arini­­mi’a poporatiunei, eara pe de alta parte a solutu abate slăbiciunea jocului in lotterii ale unoru om­eni sanguinici in unu curentu folositoriu statului. Deca luamu acumu in consideratiune, ca din Romani­a, după cumti dicu diuarele de acolo, esu pe totu anulu până la siése milióne franci pe sor­­tile loterieloru saxone, prussiane braunschweigice si hamburgice, apoi ce resultate strălucite aru oferi lotterii de binefacere indigene, cu cari jocatorii aru avea mangaiarea, cu banii con­tribuiți de ei pe altariulu fortunei remanu in tiera, si se intrebuintieaza pentru stabilimente, din cari ei si descendenții loru potu trage foloase directe ori indirecte. — Spre a incungiura inse ori ce abusuri de es­­ploatare neconsola, statulu aru trebui se tiena opera­tiunile aceloru lotterii filantropice in manile proprie; o esarendare a acestui monopolu la societari pri­vate aru micsiorâ pe de o parte venitele, pe de alta parte poate aru compromite caracterulu si na­­tur’a institutiunei. — Deca aru intreba cineva: din ce fonduri publice s’ar’ pote lua capitalulu de garantia pentru realisarea promissiuniloru a­cordate celoru ce castiga, amu respunde, ca in Austro-Un­­gari’a visteri’a publica garanteza prompt’a platire a castiguriloru promisse. Pe cumu inse conspectulu atinsu mai susu documentéza destulu de lamuritu, in 19 lotterii filantropice nu au fostu nici unu casu, in care venitulu din vendiarea sortiloru a fostu mai micu de câtu câstigurile acordate juca­toriloru. Apoi deca aici la noi garanti­a a fostu in fapta numai o formalitate pentru assi­­gurarea participantiloru, acolo va fi cu atâta mai multu, cu câtu lotteriele voru trebui făcute in sume mai mărginite, si poporatiunea in multe respecte promite o participare mai splendida. — Pentru Romanii inundaţi din Transilvani­a si Ungaria. Domnulu Alesandru Ciurcu, redac­­toru la „Romanulu“, ne-a inmanatu ori sum­a de 5432 lei n. 35 bani, adunata la Redactiunea din­­arului „Romanulu“ din B­u­c­u­r­e­s­c­i in favoarea inundatiloru nostri. Dela d-lu Diamandi I. Manole, mem­bru alu comitetului, primimu o lista cu 1040 lei n. 20 bani, care suma i s’a inaintatu dela B­r­a­i- 1 ’a pe langa urmatoarea scrisoare: Dlui Diamandi I. Manole la Brasiovu. „Stimate amice! Am primitu stimabila D­­„Tale epistola din 5 ale lunei curente d’impreuna „cu una lista de subscriere pentru nenorocirii inun­dati Romani din Transilvani’a si Ungari’a, pentru „care ve multiamescu, ca m’ati delegatu pe mine „cu acest’a sarcina delicata, dér’ pentru mine foarte „satisfacetoare, si onorifica putendu prin mic’a mea „staruintia a aduna macaru ceva pentru acei multi „nenorociri frați ai nostri. Deca mi-ai fi fostu „tramisu acést’a lista intr’unu timpu mai abondantu „speram a face o colecta îndoita, inse totuşi banii „noştri compatrioţi si câţi­va străini filantropi toti „contribuira, in câtu am pututu aduna sum­a de „franci 1040, 20 bani, pe care astadi prin posta „i-am tramisu intr’unu plicu cu bilete hipotecare „romane franco in primirea D-Tale, dorindu din „sufletu, ca acesti bani se ajunga la destinatiunea „loru câtu mai curendu. Primesce s. c. 1. Nicolai V. Perlea. List’a contribuiriloru: Nicolai V. Perlea, comerciantu 50 lei noui (franci), Niculae I. Poppescu, comerc. 25 1., C. Molandak, corn. 20 1., I. R. Oltianu, corn. 20 1., I. N. Fratesiu, corn. 16 L. Avisalom Vlad, corn. 10 1., Vasile V. Persioiu, corn. 30 1. Constantina Persioiu, corn. 10 1., N. D. Iarka, corn. 25 1., G. C. Olteanu, corn. 25 1. 90 bani, George Bratu, corn. 20 1. George Radulescu, corn. 20 1., M. Ma­­nasiu, corn. 20 1., Ionu Ch­eiu, Arend. 20 1. I. N. Butu, Arend. 10 1., Iacobu A. Vladu, Comerciantu 10 1., Maria A Eremia, Arend. 10 1., A. N. Popea, Arend. 20 1., Veturia A. Eremia, Arend. 10 1., C. Vericeanu, Advocatu 10 1., S. G. Eco­­nomu, Adv. 10 1., Ioana Poppescu, Comerc. 10 1., N. I. Cherciulescu, Rentier 20 1., P. Alexandrescu Rent. 20 1., G. Demetrescu, Advocatu 7 1. 40 b., Alex. Maresch, Rentier 7 1. 40 b., I. Suditu, Pro­­prietariu si Arend. 7 1. 40 b., Ieronimu Gold, Advocatu 10 1., Achille G. Caravia, Comerc. 10 1., N. Filodoru, Rentier 7 1. 40 b., Z. C. Zam­­firescu, com. 20 1., S. D. Orasanu, Corn. 10 1. P. I. Bancutescu, Agentu comissionariu, 15 1., D. I. Bonta, Corn. 20 1., Ioana I Burduloiu, Comerc. 10 1., I. Eremia, Corn. 10 1., Ionu R. Stoia, Com. 10 1., N. Gamulescu, Corn. 10 1., Demetriu Per­­soiu, Corn. 20 1., Zoitia D. Persoiu, Corn. 11 1. 10 b., Tache Sencovichi, Corn. 5 1., Teodorache Angelu, Corn. 20 1., Mateu G. Căciulea, Comerc. 10 1., N. Georghiadi, Corn. 20 1., Filippo Zerva­­tescu, functionariu 11 1. 10 b., N. Burduloiu, Corn. 10 1., V. Ch. Marinescu, Cor. 10 1., Ioanu Boceri, Rentier 7 1. 40 b., Ioanu Vladu Alesandru Comerc. 20 1., Petrache P. Costescu, Arendasiu 20 1., C. G. Stojanovich, Comerc. 12 1., D. C. Pantu, Corn. 20 1., George I. Dobrescu, Comerc. 25 1., Ionu Gaetan, Arendasiu 40 1., Ionu N. Grossu Proprietariu si Arend. 50 1., Ioanu N. Pana, Arend. 40 1., George Nenovits, Corn. 7 1. 40 b., R. Voiculescu Corn. 11 1. 10 b., C. D. Ciurcu, Corn. 11 1. 10 b., Ionu G. Petcu, Corn., 10 1., Ioanu I. Paltanea, Corn. 5 1., Naum Petru, Corn. 3 1. 70 b., Ivanu Stoianoff, Corn. 3 1. 70 b., Radu I. Pilici, Corn. 2 1., Radu Calinescu, Corn. 2 1., Frati Dragasii Corn. 3 1. 70 b., N. Lascu, Conn. 7 1. 40 b., George Draganovici, Corn. 5 1., George G. Perlea, Com. 10 1. Sum­a totala 1040 lei (franci) 20 bani. La initiativ’a dlui Diamandi I. Ma­nole au mai incursu prin Dlu D­i­m­i­t­r­i­e Moroianu din Bucuresci dela domnii: Dimitrie Moroianu 50 lei (franci), Moroianu si Compania 20 1., N. N. 20 1., P. K. Kostantu­­lake 10 1., N. Gavril 20 1., A. Sentu 4 1., Ch. L. Zer­enti 50 1., A. S. Chrichianu 10 1., N. N. 10 1., Carol Gersabeck 10 1., N. N. 2 1., D. Irimia 5 1. 55 bani, Stefan Nicolau 3 1. 70 b., Petru Ioan 3 1., Al. Kovescu 10 1., N. N. 20 1., G. Georgescu 10 1., Ion I. Bobescu 3 1. 70 b., Ruse J. Rusetescu 10 1., Nic. Panku 6 1., Nic. N. Mareea 7 1. 40 b., Cristofor Stoianovici 7 1. 40 b., Luxiti­a Otonciulescu 41., Dimitrie Chirca 4 1., N. N. 10 1., D. Marinescu 5 1., Gavrila Costandin 10 1, Milo Petraru 3 1. 70 b., N. Dimitrescu 3 1. 70 b., V. D. Lepoianu 5 1., Gitia Stanescu 4 1., I. Moldovan 4 1., N. N. 1 1. 35 b., Marin Radulescu 4 1. Sum­a totala 351 lei (franci) 50 bani.

Next