Gazeta Transilvaniei, 1881 (Anul 44, nr. 1-148)
1881-10-18 / nr. 119
MISTEMSmEI. Nr. 119. Dumineca 18 30 Octobre 1881. Redactiunea si Administratiunea: Brasiovu, piati’a mare Nr. 22. — „Gazet’a“ ese: Marti’a, Joui’a si Sambat’a. 3?reti-u.l*u. a."to 023.eLm.e23.t-vLl-u.l- : pe unu anu 10 fl„ pe siese luni 5 fi., pe trei luni 2 fi. 50 CT. Tieri esterne pe siese luni 14 fr. pe anu 28 franci. -^ri/ULlu. SZX-.IT7". Se proacL-viinexa.: a postele c. si r. si pe la dd. corespondenți. -A-aa/xa.». citirii® : un’a scrie garmondu 6 cr. si timbru de SO cr T. a. pentru fiacare publicare. — Scrisori nefrancate nu se primescu. — Manuscripte nu se retramitu. Brasiovu, 17/29 Octobre. „Este o minune, că in Austro-Ungari’a mai mergu lucrurile si asié cum mergu!“ Acésta esclamare, ce a facut’o nu de multu diarulu „Times“, ne vine fara voia in minte, candu ne gandinm la situatiunea interióara a monarchiei nóastre. Ce diversitate de vederi politice, de tendintie si de instinntie politice nu se arata ochiloru nostri, daca aruncamu o privire asupra activitatii diferiteloru parlamente mari si mici, din cari se compune actualulu mecanismu constitutionalu alu Austro-Ungariei ! In septeman’a acest’a s’a incheiatu sessiunea dieteloru provinciale din Cislaitania. Siépte sprediece mici parlamente functionaza regulatu in partea de dincolo a monarchiei, aducu legi spre binele diferiteloru provincie si spre înaintarea culturei si a bunastarei poporatiuniloru loru, lauda seu critica raesurile guvernului centralu, accepta seu respinge propunerile lui si cu toate astea Austri’a esiste inca, ea este departe de a fi distrusa si imbucatatîta si, ce e mai batatoriu la ochi, ea prospereaza multu mai bine decâtu buna-oara Ungari’a, unde, afara de diet’a Croației, numai unu singuru parlamentu eserceza monopolulu de a „ferici tiér’a si popoarele ei.“ Dar’ ni se va obiectă, nu vedeți cu câte dificultăți trebue se se lupte guvernulu austriacu tocmai din caus’a multe loru diete provinciale, cari ilu impedeca si ’lu încurca numai in lucrarea s’a ? Asia se pare la prim’a ochire, in realitate inse acele siepte-spre-diece diete cislattane ustureza multu sarcinele guvernului constitutionalu, luandu-i de pe spinare o parte mare din responsabilitatea ce-i incumba si ferindu Tu de multe eruri, cari potu fi fatale in urmările loru pentru statulu intregu. Ce ’ia folositu, spre esemplu, statului ungaru, că s’a nimicitu de totu autonomi’a Ardealului? Ce ne-a adusu până adi fusiunea? — Miseri’a si decadenti’a morala si materiala a tierei, eata cu ce ne-amu alesu, de candu nu mai avemu dieta propria, si istoria va trage odata înaintea tribunalului ei pe aceia, cari au avutu cutezarea a pretinde, că ne voru guverna mai bine „de nobis sine nobis“, din centru, ei cari nu numai că nu cunoscu durerile nóstre, dar’ n’au nici cea mai elementara cunoscintia despre trebuintiele adeverate ale acestei tieri ! Se ne intorcemu la dietele cislautane. Duce curente principale s’au manifestatu in activitatea loru, uuulu centralista, celalaltu federalisticu. Mai multu s’a datu espressiune directiunei federaliste in dietele din Galitia, din Bucovin’a si in diet’a Tirolesa, unde partidele autonomiste sunt in majoritate. In celelalte diete a predomnitu mai multu sau mai paginu spiritulu centralistu, ce se afla in opositiune cu program’a de impacare a cabinetului Taafe. Este caracteristicu, că tocmai in diet’a Boemiei s’a datu espressiune mai viua nemultiamirei cu politic’a guvernului actualu. Acest’a vine de acolo, ca Nemții din Boemi’a se bucura de-o maioritate artificiala in dieta, pre candu Cehii, cari făcu duce din trei parti ale poporatiunei, sunt inca si adi in in minoritate. Cu toate că dietele cu maioritate centralista precumpanescu pe cele federaliste, se poate sustiene, că in sessiunea din urma s’a facutu in Austri’a unu pasu mai multu spre decentralisare. Sub ministeriulu Taaffe dietele provinciale au capetatu importanti’a ce li se cuvine. Organulu principalu alu centralistiloru nemţi recunosce, că in aceşti diuoi ani din urma curagiulu federalistiloru s’a maritu deodata cu sperantiele loru si că curentulu federalist a capetatu uuu impulsu mai multu, prin aceea, că guvernulu s’a adresatu c'unu cestionariu asupra reformei administrative la diete, recunoscandu astfelu dreptulu loru, de a ’si dă in prim’a linea votulu decidetoriu asupra organisarei administratiunei politice. Cee dreptu acesta proiectu de reforma administrativa alu guvernului n'a indestulitu nici pe centralisti, nici pe federalisti, dar’ faptulu, că a fost presentatu dieteloru, dovedesce destulu de lamuritu, că guvernulu este decisu a inainta incetinelu pe cărarea descentralisarei. Béna aci tóte ar’ mergi bine. Daca laptele ar’ decurge intre centralisti si federalisti, sar’ puté mai usioru ajunge la unu resultatu favorabilu pentru caus’a egalei îndreptățiri a popóareloru, dar’ astadi nu se intreba atâtu după modulu de guvernare, ci mai multu după aceea, cine se domnesca, Germanii ori Slavii. Inversiunarea, cu care se combătu Germanii si Slavii, este o aparitiune de totu anormala si inzedaru se silesce cornitele Taaffe se puna stavila porniriloru estreme. Eata, unde este reulu, acelasiu reu, ce Tu semtimu atătu de multu si in statulu ungaru. Certele dintre poporele monarchiei capeta uuu caracteru forte amenintiatoriu prin aceea că Germanii si Maghiarii nu voru se renuntie nicidecum la poft’a loru de supremaţia, ce le-a starnit’o in gradulu celu mai mare sistemulu dualisticu. A refusă orice compromissu cu celelalte popoare pe bas’a egalei îndreptăţiri, insemna inse a periclitâ chiaru esistenti’a monarchiei si ’intradeveru centralistiloru germani si maghiari nu le e atâtu de monarchia câtu mai multu de egemoni’a loru nationala. Fagia cu asemeni tendintie esclusive complicarea aparatului parlamentariu se semte indoita. Este spre esemplu o aparitiune strania, că, pre candu federalistii formeza majoritatea in Reichsrath, la delegatiunea austriaca, care nu este decâtu unu mandataru alu Reichsrathului, ei sunt in minoritate, că prin urmare acea representantia restrinsa, care e chiamata a controla mersulu politicei estedere, vine in contradicere cu politica interióra, care ar’ trebui se servesca de basa celei estedere. Eata de ce este o minune că lucrurile mergu in Austro-Ungari’a si asia cum mergu. Candu óre voru merge asia cum ar’ trebui se merga ? Cronic’a evenimenteloru politice. Joi sara la 7% are a ajunsu Regele si Regina Italiei la Venna si au fost primiti la gara de Imperatulu, pringiulu Rudolf si de archiducii Carolu Ludovicu, Wilhelm, Albrecht, Ioan Salvator si Eugenu. Monarchii se imbragiosiara si se serutara. Imperatulu seruta mana Reginei Margherita, car’ regele Umberto imbratisiâ si seruta pe Rudolf. Imperatulu purtă uniform’a de maresialu cu ordinulu Anunciatei. Regele era imbracatu in uniforma de generalu italianu cu marea cruce a ordinului St. Stefanu. După ce au fost presentati cei din suita si demnitarii, s’a trecutu in revista compani’a de onoare, după care Imperatulu suinduse in trăsură cu Regin’a Italiei, ear’ Regele Umberto cu pringiulu Rudolf, plecara la palatu. Aci asteptau sosirea oaspetiloru regali Imperatusa, Stefani’a, Gisella si archiduces’a Mari’a. Atâtu la gara, câtu si pe drumu până la palatu Maiestăţile Loru au fost aclamate in modu entusiasticu de-o imensa multime. Joi s’au intrunitu in Vien’a delegatiunile. Proiectulu budgetului comunu pentru 1882 pretinde in totalu o suma de 114.447.706 fl. adeca cu 1.916.337 fl. mai multu că in anulu 1881. Diferenția in plus provine mai cu seama de acolo că ministeriulu de resbelu face, că de obiceiu, pretensiuni mai mari. Ministrulu de honvedi Szende Béla, fiindu verificatu si pentru Segbedin si pentru Lugosiu, a primitu mandatulu Segbedinului si cerculu Lugosiului a devenitu vacantu. „Luminatorulu“ ne spune, că o conferintia a partidei guvernamentale s’a trenutu in sal’a otelului „la Regele Ungariei“ in Lugosiu, primindu de susu ordinulu că se lucre pentru că cutare Tisza László sé fia ablegatulu Lugosiului. Din preotimea romana au luatu parte la acésta conferenția de mamelici numai canoniculu Liviu si pop’a Rusa, mamelucii se intielesera despre modulu implinirei poruncei si alegerea se va tiena in 31 Octobre a. c. in Lugosiu. Câtu despre alegatorii romani ai partidei nationale, „Luminatoriulu“ vrea se creda că ei voru remane consicuenti in neconsecenti’a de a se abstiene dela alegeri — in contra condusului conferentiei Sibiiane — cum făcură si in lun’a lui Iuniu. Se scrie dela Bucuresci lui „Pester Lloyd„ ca in departamentulu de resbelu de acolo domnesce acuma o mare activitate. In timpuiu celu mai de aprópe Romanii voiescu se completeze armarea armatei si de aceea directorulu scelei de geniu, colon. Eracle Arionu va plecă Lunea viitóre la Essen spre a intreveni la primirea materialului de resbelu fabricatu iu stabilimentulu Krupp pentru Romani’a. — In câtuva surprindietoria este — dice memoratulu coresp. —scirea, că stefulu statului, majoru Slaniceanu a insarcinatu o comissiune compusa din oficeri de statu majoru de a luă unu planu cartograficu strategicu alu Carpatiloru dela fruntaria. Se dice ce-i dreptu că acest’a lucrare s’ar’ face cu scopu de a servi la marile manevre ce voru avu locu in Carpati la anulu ; dar’ abstragandu dela aceea, că chiaru si tienerea acestoru manevre la fruntari’a ungara nu prea documentéza unu semttu amicabilu pentru monarchi’a vecina, este oricum susprindietoriu, că memoratele mesurari strategice se făcu tocmai pe vremea cea mai rea. Sefia are acést’a mesura numai o ilustratiune a amenintiarei celei mai noue a unui ofticiosu din Bucuresci, după care unu ministeriu favorabilu pretensiuniloru Austro-Ungariei in cestiunea Dunareana ar’ fi possibilu numai atunci daca tiar’a ar fi ocupata de trupele unei puteri străine ? Corespondentulu, care este negresitu vruuu jidanu maghiarisatu nu s’a pututu stapani, more patrie, că se nu arunce unu prepusu si asupra unoru nevinovate mesurari pentru manevre! Judecandu după limbagiulu plinu de încredere alu organeloru cancelariului germani, planurile acestuia se desfasiura bine si in favoarea politicei lui. Caletori’a Regelui Umberto place multu d-lui Bismarck, căci eata ce scrie fai’a lui „Nordd. alig. Ztg.“ : „Opiniunea publica in Austro-Ungari’a astepta cu bucuria sosirea Regelui Italiei in Vien’a. Fia cine semte daru si limpede, că positiunea Austriei in areopagulu europeana care a devenitu decidetare prin alianti’a cu Germania, va fi intarita prin apropiarea Italiei, care este puterea a treia centrala a Europei, si acest’a nu se pote pretiui in destulu.“ Intr’aceea diarulu italianu „La Lega della Democrazia“ vine si combate afirmarea oficiosiloru, că „Reuniunile Irredentei* s’ar fi dissolvatu si constata că inca in 22 a curentei a avutu locu in Palazzo Poli o adunare a Reuniunei pentru Trient si Triest, cu care ocasiune s’au inscrisu multi membri noi. Organulu cancelariului germanu „Nordd. alig. Ztg.“ face in preser’a alegeriloru unu apelu la toate elementele conservatorie ca se se unosca, căci de astadata va trebui se se alega intre : „Bismarck sau „Progres su“? Oricine va vota pentru „Progressu“ si in contra lui Bismarck, chiaru si aceia cari se voru abtiene dela votu, sunt inimicii guvernului si comitu unu „actu de tradare fagia cu caus’a cea buna.“ Fai’a oficiosa incheie asia: „Josu cu Bismarck!“ acest’a este logic’a cu care intra in lupta electorala pseudo-liberalii ce se numescu progressisti. Logic’a alegătorilorn conservativi trebue seria: „Yotamu pentru candidații, cari combătu pe inimiculu guvernului: „progressulu.“