Gazeta Transilvaniei, 1882 (Anul 45, nr. 1-152)
1882-05-30 / nr. 61
Redactiunea si Administratiunea: Brasiovu, piatr’a mare Nr. 22. — „Gazet’a* ese Mercurca. Tinerea «1 Duminec’a. rxotiio.l\x e.'bon.a.xxa.eaa.t-a.l-u.l s pt auu unu 10 fi., pe siese luni 5 fi., pe trei luni 8 fl. 50 or. Tieri esterne pe siese luni 0 fr. pe auu 28 franci. So ptonumera: poştele c. si r. si po la dd. covespondonti. Anuncliarlle : -^rL-ULl-u. uu*a serie garmondn 6 cr. si timbru de 30 cr. v. a. pentru fiacare publicare. — Scrisori nefrancate nu se primescu. — Manuscripto nu se retramita. Nr.61. Dumineca 30 Maiu 111 luniu 1882 Brasiovu 29 Maiu/IO luniu. Nu putina surprindere a causatu representantiloru comitatului Brasiovu o scrisore a Reuniunei centrale pentru maghiarisarea numeloru din Budapesta, ce s’a cetitu in siedinti’a comitatensa dela 1 Iuniu a. c. Cu tote ch aberatiunile fanatismului de fassa maghiarii sunt cunoscute astadi fiacaruia, a trebuitu se li se para forte ciudata representantiloru acestui comitatu, in care traiescu abia 15 procente Maghiari, vediendu-se provocati de chtra o Reuniune „centrala“ din capitala ungara, ca se ’si schimbe numele pe unguresce. Afacerea maghiarisarei cu orice pretiu a inceputu a deveni ridicula si uneairi nu s'a semtitu mai multu ridiculositatea acesta ca in adunarea comitatensa din Brasiovu. Unu hohotii aprópe unanimu a intimpinatu provocarea „patriotica“ a Reuniunei de maghiarisare. Unulu din membri a propusu cu subsulu pe buze, ca se se retramita scrisorea Reuniunei pestane cu simpl’a si politicos’a observare, ch ’si-a gresita adres’a. Cunoscendu situatiunea ridicula si voindu a feri »patriotic’a“ Reuniune de unu blamagiu abtu de cumplitu, unu omu alu guvernului, functionariu comitatensu, s’a incercatu se escuse inchiva procederea fanaticiloru dela Pest’a si a propusu ca se se respunda reuniunei centrale de maghiarisare, ch ea nu este competenta a purta corespondintia cu adunarea comitatului. Acést’a propunere se primi, dandu astfeliu adunarea dovada de mare moderatiune fatia de nerusinata insinuatiune a numitei reuniuni. Nu este inse abtu de ridiculu pasulu comitetului de maghiarisare din Budapesta, chtu este de risu atitudinea agitatoriloru maghiarismului, oficiali si neoficiali, cari voiescu se demonstreze cu toate astea lumei civilisate din afara, ch in Ungaria nu este amenintiata nationalitatea nici unui popom. Politic’a dominanta, care in intru atîtia mereu fanatismulu de rassa. car’ in afara se presenta sub musc’a celui mai inaintatu liberalisom cum facil nu de multu guvernamentala „Gazette de l’Hongrie“, luandu in aperare caus’abrlandesiloru asupriti, acést’a politica cu doue fetie a facutu deja unu cumplitu fiasco in afacerea cu Germanii. „Schulverein“-ulu germanu publica acuma prin foi o declarare, din care fiacare cuventu este o palma aspra data mincinosei si nemernicei politice de maghiarisare. Reuniunea germana arata, in declararea amintita, ca a primirii vreo 31 protocoale si resolutiuni ale adunariloru înscenate in contra ei. „Aceste vorbiri si hotariri n’au pututu face asupra Reuniunei noastre nici o impressiune“ dice ,Schulverein“-ulu, „deorece eramu informaţi despre agitaţiunea ce s’a facutu din Pest’a si sciamu ce mijloce s’au intrebiintiatu. Pentru ca inse cei ce nu sunt informaţi se nu fia seduşi, declaramu in publicu, câ uneairi nu s’a facutu nici macaru încercarea de a resfrange faptele ce le-amu sustienutu noi si cari sunt de notorietate publica.“ „Ne atribuiţi*, dice „Schulverein“-ulu mai departe, „intentiuni ce nu le avemu si protestaţi in contra sprijinului si ajutoriului ce voimu alu da scóleloru germane. Dér’ noi nu voinm se ajutamu pe nimeni cu de-a sila. Reuniunea noastra n’are nimicu de a face cu cei, cari isi reneaga nationalitatea si cari sunt multiumiri cu aceea, ch se estermineaza limba germana si se elimineaza cu totulu din administratiune si justitia si chiaru si din afacerile comunale ale localitatiloru germane. Noi oferimu ajutoriulu nostru numai acelor’a cari ilu dorescu, tocmai asia precum sprijinescu siMAghiarii pe connationalii loru din străinătate spre sustienerea nationalitatii loru.* »Schulverein“-ulu declara mai departe ca „nu are nici o intentiune ostila statului H ungaru, din care causa a si intimpinatu recunoscinti’a Sasiloru din Ardealu, esprimata in adunările loru publice. Saşii cari sunt insultaţi ca iniţiatori contrari statului ai intregei mişcări au mai aceentuatu, ch n’au nici o intentiune ostila si ch cineva poate se fia unu cetatianu patrioticu alu statului ungaru si totodată se ’si apere dreptulu nealienabilu alu nationalitatii sale cu toate mijloacele legale.“ In fine asigura Reuniunea germana, ch nu va lasa a fi conturbată, ci va continua activitatea s’a, chei sole, ch mai are inca multi aderenti in Ungaria, cari nu cuteza a se pronunti in publicu. Eata unu respunsu demnu si vigurosu, la harlechinadele agentiloru platiti si neplatiti ai maghiarisarei! Cronica evenimenteloru politice. brasiovu, 10 Iuniu st. n. Infiintiarea de 120 de stipendii pentru tineri unguri, cari voru cercetA institutele militari ale armatei comune, unde se crescu oficeri, a provocatu o discussiune lunga in diet’a ungara. Kossuthianii, cA in tóte, au facutu opositiune si acestui proiectu, decendu cu totu dreptulu, ch printr’insulu se împiedeca numai crearea unei armate independente ungare. Ministrulu de honvedi Szende a aratatu, ca guvernulu a facutu proiectulu, pentru cA se delature plângerile, ce se audieau mereu, ca adeca junimea ungara ar’ avea prea puţina ocasiune de a se cultivA pentru cariera militară. Aceste stipendii sunt fara indoiela menite pentru fii tuturoru cetatianiloru statului fara deosebire de nationalitate ; ne tememu inse, ch si aci vomu trebui se facemu trist’a esperientia, ca Maghiarii, cari au puterea in mana, se ticnu prea de totu fidelii de proverbialii: „Cine ’ra parte parte ’si face !“ Kossuthianului e f y vrendu sé se dé onóarea cuvenita si din partea natiunei maghiare memoriei generalului Garibaldi a propusu antaiu, cA diet’a ungara se ’si esprime in modu protocolariu parerea de reu pentru pierderea ce a suferit’o Itali’a si omenimea prin móartea lui Garibaldi, alu cincilea, presiedintele dietei se fia insarcinatu a tramite unu estrasu din procesulu-verbalu presiedintelui camerei italiane. Ministrulu-presiedinte Tisza a solutu sa se profite si de acesta ocasiune spre a omori cum se dice, dupe musce d'odata. Elu a declaratu sans faton, ch primesce partea antaiu a propunerei lui Helfy. Organulu oficiosu nemtiescu-jidovescu din Pest’a vine acuma si ’lu glorifica si pentru acesta purtare „hotarita*, chei, dice acestu organu a déca d. Tisza ar’ fi respinsu propunerea lui Helfy in totalu ar’ fi datu numai ocasiunea Kossuthianiloru de a provoca o desbatere odiósa, care luandu in aperare pe Garibaldi, inimiculu Austriei, ar’ fi lovitu in cas’a domnitoria; b) prin aceea inse, ch d. Tisza a primitu a se esprime condolentia dietei la protocolu, nu numai ch a evitatu o asemenea odiosa discussiune, dér’ a mai doveditu, ch este unu maghiarii cu semitu nestricatu, si ch desi a servitu si acuma Vienei, e departe de a fi instrumentul a ei. Logica de speculanţi perfecţi ! „Romanulii“ ne spune, ch came r’a Romaniei a primitu dela d. F a r i n i, presiedintele Camerei deputatiuniloru din Italia, urmatorulu respunsu la telegramei de condolentia ce i s’a adresatu cu ocasiunea mortii lui Garibaldi : „La priva’a siedintia voiu citi depesi’a dv. Camerei deputatiloru. Pen’atunci ve multiamescu pentru fraternele d-v. sentimente, durerea care ventristeaza pentru perderea marelui nostru cetatienu, respunde la solidaritatea ambeloru popoare, cari avura origine comuna si cari au luptatu pentru reconstruirea loru nationala si pentru libertate. (Aplause prelungite). Presiedintele Camerei deputatiloru a Italiei. D. Farini. — Cabinetulu Pirocianac si-a datu dimissiunea colectiva in manile regelui Milanu, care n a voitu se o primeasca. Majoritatea Skupcinii voiesce si ea mantînerea ministeriului actualii. Ea a anulatii toate alegerile suplimentare. Guvernulu a ordonatu deja none alegeri, decretandu, sprijinindu-se pe constitutiune, ca deputatii, a caroru alegere e anulata, nu sunt reeligibili. Lucrurile in S e î b i ’a nu mereu nicidecum , e bine. Conflictulu intre majoritatea guvernamentala si opositiune a luatu dimensiuni amenintiatóare. Radicalii nu voru se iea parte la lucrările Scupcinei, din care causa cabinetulu ’si-a datu demissiunea, chei nu mai pote guverna cuo camera necompleta. Scopulu opositiunei a fost de a sili pe guvernu se diselve Scupcin’a, dér’ guvernulu a incercatu se ’si ajute intr unu modu cu totulu ciudatu, anulandu toate alegerile suplementare si ordonandu noue alegeri, dela cari voiesce se eschida pe deputații radicali, cari ’si-au depusu mandatele — so dice cu basatu fiindu pe-o dispositiune a constituției. Acést’a procedere hivaivá o violare a constituției, chei este cam cutezatu a sustiené, pe bas’a pareriloru chtorva iurisconsulti ai maioritatii, ca, deorece membrii opositiunei nu ’si-au cserceatu mandatulu in done renduri, ci ar’ fi perdutu dreptulu de a mai fi realesi. Guvernulu turcescu a tramisu pe Dervisiu pa si ’a la EgiptulA comis sar iu alu înaltei Porte spre aplanarea divergentieloru de acolo. Comandantii escadrei francase si anglese au facutu visita lui Dervisiupasi’a indata cea sositii in portulu Alexandriei. Trupele egiptene i-au facutu o buna primire. Arabi-pasi'a este earasi eroulu dulei in Egiptu. De candu puterile apusane au adresatu ultimatulu loru la Cairo, amenintiandu cu interventiunea, Arabi a castigatu nou teremu de agitatia la armata si la poporatiune, facendu-se aperatoriu alu independentiei Egiptului. Acuma Arabi are si bani, cheia gasitu in visteria vre-o 200,(XX) livre sterlingi si 300,000 livre in obligatiuni, acuma chiama soldati sub stega, le face uniforme, lasa a se construi in Alexandria sfantiuri si intaresce muntele Mokattam, care predomina capitala Cairo. Planul ttenerei unei conferentie la Constantinopolu in cestiunea egiptan a intimpina o mare opositiune la guvernulu turcescu. Said-pasi’u ministrulu de esterne, provocandu-se la drepturile suverane ale Sultanului, cari cuprindă si facultatea de a face ordine in Egipetu si aratandu, eh după a s’a convicţiune comissiunea turcesca va fi de ajunsu spre a restabili ordinea in Egiptu, a declarata, ch nu primesce conferenţia de ambasadori proiectata. Refusulu Portei a facutu o impressiune de.totu neplăcută la Paris si la Londra si diplomaţii acestoru state apusene se mângâie numai cu sperantica, ci comissiunea turceasca nu va isbuti a aplana diferintiele in Egiptu si