Gazeta Transilvaniei, 1882 (Anul 45, nr. 1-152)

1882-10-10 / nr. 118

merem oficeri din statulu majom compunean suit’a Regeliri. Regin’a Elisavet’a s’a suitu intr’o trăsură a curții it da Daumont. Majestatea s­a era insocita de trei domnisioare de onoare *) Escort’a regala era formata inainte d’o com­panie de gendarmi si in urra’a trasurei Reginei, de pom­pieri călări. Majestatile Lom au ajunau pe campulu revistei la 3 ore, după ce au percursu strad­a principala a orasiului, unde se îmbulzea o numerusa multime; ferestrele si bal­­canele caseloru, forte bine decorate, erau pline de lume. Cinci arcuri de triumfu erau inalitate d’a lungulu a­­cestei strade. Ajungendu in câmpia ne­amu bucuratu d’unu spec­­tacolu in adeveru splendidu si importantu. Atâtu de departe câtu póte se se intinda vederea nu se vede de câtu batalione si escadroane grămădite in colóane com­pacte . 25.000 omeni erau insirati acolo, nu in tînuta de parada deru ceea ce e mai frumosi) in tinuta de cam­panie si dupa ce au facutu o adeverata campanie de 15 dile din cari cele 5 din urma au fostu in adeveru forte ostenitore pentru trupe din caus­a plaiei si a mareloru distantie ce au avutu de percursu. O mare parte din populatiunea din Bârladu se trans­portase in câmpie spre a asistă la defilare. Daca toti Romanii am fi pututu se se bucure de acestu spectacolu, celu mai necredinciosu s’aru fi incre­­dintiatu.­­ Candu Regele a sositu înaintea trupeloru toate trambi­­tiele si toate tobele au sunatu si au batutu la campu. Ar­­mat’a era asiediata in batalione pe trei linii, cavaleri’a si artileri’a ocupau a trei’a linie. Frontulu de bandiera eră de o lungime de 1000 metri; spatiurile regulamen­tare intre regimente, brigade si divisiuni a fostu micsio­­ratu, pentru că Regele se n'aiba de percursu o prea lunga distantia, pe care trebuia se o repete de patru ori pentru a trece in revista cele trei linii. Majestatea Sa a in­­spectatu trupele la pasulu calului, spatiele erau trecute in galopu micu. Regin’a urmă cu trăsur­ă Trambitiele sunau mereu si candu majestatile Loru au trecutu, mu­sic’s regimentului a cantatu imuulu nationalu. Revist­a n’a tinutu de câtu cineidieci minute. Regele si statulu seu Majom, Regin­a si suit’a s’a s’au intorsu se se asiedie intr unu locu alesu si insemnatu cu faniane verdi, spre a asistă la defilare, care a inceputu la 4 ore fara 10 minute. Corpulu de Nordu, care eră in prim’a linie, a defi­­latu la inceputu. Trupele, cari făcu parte, nu mai portu semnulu loru distinctivu a dileloru de mari manevre, semnu, care consistă intr’o banda de panza alba in­­prejurulu chipiului. Generalulu Racovitia, comandantulu acestui corpu, după ce a salutatu pe Regele a venitu se ne asiedie langa Elu si a supraveghiă defilarea celoru duoe divizii ale sale, respundiendu totodată la numerosele întrebări ce M. S. i adresă asupra trupeloru sale. Ve­­diendu sub­sulu, care insosiă salutulu ce M. S. inapoia flăcărui stefu de regimentu se putea judecă, că Ea eră satisfăcuta de starea, in care vedea pe soldaţi după patru grozave dile de ploie ce au avutu se sufere. Defilarea s’a urmatu de corpulu de Sudu sub Co­­mandaraeutulu Generalului Anghelescu Alecsandru, de divizi’a din Galati, sub comanda colonelului Barozzi, forte probabilu viitoru generalu, de divizi’a de cavalerie, comandata de generalulu Cretieanu si de artilerie, a tinut cu totulu 50 de minute. In totu timpulu acest­a, cele 14 musici ale di­verselor regimente ce au defilatu n’au incetatu d’a cântă pe rendu, sub direcţi­a comandantului Hübsch. Tînut’a trupeloru a fost remarcabila; infanteri’a, mai cu seama soldaţii de linie, venatorii, seu dorobanţii, s­au presentatu intr’unu inodu magnificu ; mersulu loru in ren­duid strinse eră totu atătu de ustoru si de regulatu, cum ’tu vedemu in Bucuresci pe Bulevardu in di de parada. Si cu tote acestea cea mai mare parte de omeni n’au avutu timpulu se se usce; s’au observatu, că man­talele loru erau inca muiate de apa că unu burete si că cișmele le erau grele de noroiu si umedieala ■ cu tote astea nici unu omu nu’si tară piciorele; toti din contra purtau cu mândrie capulu privindu in treacatu pe Suve­­ranulu loru. In ochiulu loru fixu, mandru, se citea că stia că compta fia-care pentru o unitate. Brigad’a de cavalerie, cu regimentulu seu de Rosiori in capu, si artileri’a, cu cele patru regimente ale ei, s’au aratatu amendoue cu o prea frumóasa aparintia pe tere­­vulu revistei si in defilare. Caii erau cu tote astea sla­­uiti in aste 15 dile de manevre. In sfersitu impressiunea ce a lasatu la toti aceasta ultima di, n’a modificatu pe acea ce a nascutu dilele de la Movileni si dela Berheciu , Romani’a poseda o armata tare, solida, instruita si bine comandata, capabila cu unu cuventu d’asi aperă independenti’a. Si spre a sprijini avisulu nostru d’o autoritate competinta si impartiala, vomu termină prin aceasta frasa, care ni s’a dis in tim­pulii defilarei de catra siefulu unei missiuni străine. „Cu 100,000 omeni că aceşti­a poţi aşteptă duşmanului Colonelulu meu, ’i avemu. Bârladu, 17 Octobre. Asta seara, la 9 ore, a avutu locu o magnifica retragere cu facle, esecutata de 14 musici, sub direcţiunea comandantului Hübsch. Orasiulu e splendidu iluminatu. Regele si Regin’a pleca la 11 ore spre a Se duce directe la resiedinti­a Lor de la Si­­nai’a. Tata suit’a Regelui, ministri si oficierii missniniloru străine pleaca cu Majestatiloru Loru si se vor opri la Ploesci, unde trenulu Regalu, intorcandu-se de la Sinai’a, ’i va luă spre a’i conduce la Bucuresci. *) D­nii Chitiu, ministru de interne, si Lecca mi­nistru de finance, urmau intr’o trăsură. Romanii din Moravi­a. Intre enigmele numirilor­ topografice moderne se numera si numirea orasiului moravianu: „Valachisch-Meseritse­h“ (adeca : Mesericiulu romanescu). Dicemu enigma, fundu­cii populatiunea de astadi a Moraviei este parte ceho slava parte germana ca si’n Bohemi’a, numai romana nu ; si cu tóate aceste m­ulti din orasiele Moraviei se numesce incontr’a ascep­­tarii nóastre . „Valachisch-Meseritsch “ Se intre­­barnu istori­a, poate ca ni va spune ea cum vine orasiulu amintitu la acestu nume neasteptatu! Dar si acestu refugiu nu ne ajuta nimica, câci istori’a tace. Invetiatii profesori slavi Miklosich si Kaluz­­niacki publicară inainte de câti­v’a ani unu studiu forte interesantu, intitulatu : „Die Wander­ungen der Rumunen in den Ostkarpathen im 13. und 14. Jahrhundert“ (Cutrierarile Romani­lor d­in Carpatii resariteni in decursulu secule­­loru 13 si 14), si are tara cu documente istorice la mana, cum ca Romanii cuprindeau in secolele amintite si Carpatii orientali, cari despartu Galiti­a de Ungari­a si Transilvani’a ; — ba, ca coborindu-se din ei in siesulu galitianu se latira sporadicu si preste acestea, ajungendu cu coloniile loru chiaru pena'n Russi­a de astadi. De atunci datéza numirile topografice romane in acele parti ale Carpatiloru si ale siesului sarmaticu precum sunt de ex : Rotundulu Cer­­bulu, Traianu, apoi porecle ca: Tiurcanu, Gustulu Betraniucu etc.etc. Aceste constatări istorice noue lămuriră forte multa istori’a Ro­­maniloru din acele timpuri indepartate si in­­curcate si ne’ndreptatiescu a presupune, cumca Romanii timpuriloru acelor’a se latira din Car­­pati nu numai spre resaritu, ci si spre media­­nópte si apusu, cuprindiendu siesurile cu colo­niile loru. Un­a din acele colonii va fi fostu de buna-séma si Walachisch-Meseritsch in Mo­­ravi’a austriaca. Si aceste nu trebue se ne suprinda de feliu, pentru­ ca urme de o esistentia romanesca trecuta seu mai bine disu, innadusita, se mai afla inca si n Silesita. Si pe acolo se numescu „Vlasini“ inca si pena astadi o parte din locuitorii munteni, cari se deosebescu de ceilalti prin tipu, portu si datine, si pote si vorbire, dér’ cine poate se ni-o spue acesta ? — Nime, câei nici unu romanu inca nu s’a opritu prin Galiti’a. Silesi’a si Moravi’a, cu scopu câ se studieze acésta întrebare absolutu necesara pentru lămurirea trecutului nostru pe câtu de expansivii, pe atât’a si de’ntunecatu! Domnulu Dr. Nikisk’a, advocații din Vala­chisch-Meseritsch si deputatu alu senatului im­­perialu, impartesi ocasionalu domnului presie­­dinte alu societății nóstre, domnului baronu Stircea, mai multe cuvinte usitate in Moravi’a numai de câtra Valachii de acolo, er’ nu si de ceialalti ceho-slavi. Noi le insiramu mai la vale , împreuna cu traducerea romana adausa de noi, spre a se pute controla mai bine pretio­­sulu trecutu istoricii, ce s’a mai pastratu in ele : salas = salasiu; ba­a = baciu; bryndza — brânza; ge­­leta = galeta; glagă = chiagu ; koliba = coliba; krdel = cârdu, cârdurelu; kurnota = cornutu ; pistruia — pistruia ; putyra — putina; redikat = redicatu ; stryga, strunga = strungaa stânei; urda = urda; zinfica — jintitia; Komarnic = comarnieu; pojta == poeta; plekat = aplecatu (mielu); taliga = telega; vakesa = ache­­sia; syhla = selha, silva, pădure. Multu stimabilul, profesorii dela liceulu c. r. din Cernăuţi, domnulu Ambrosiu Szankowski ne impartesiesce, cum­ cu Domni’a-s­a a remasu suprinsu de multele urme romanesci intimpi­­nate in f­u­n­d­u­­­u Galitiei, urme carele se manifestau in portulu fisionomi’a si chiaru numele tineru Galitieni. Asia de esemplu, mer­­gendu Domnia-s­a la socru-seu, carele locuesce in fundulu Galitiei, s’a opritu la unele fisio­­nomii neindatinate pe acolo, si intrebandu i pe respectivii poporeni, cum se ch­iama, ii respun- sera ca se ch­iama : Gustulu, Tiurcanu, Betra­niucu etc etc. Totu cam asia ni impartasiesce si d-lu dr. Nikisk­a despre valachii din Mora­vi’a cari se deosebescu de ceialalti moraviani prin vorba si prin portu, alesu celu femeescu , portandu unu feliu de salupu neindatinatu la ceialalti. Ore n arii fi bine a se insarcina vre­unu barbatu romanu cu cercetarea si studiarea urmeloru romanesci, remase ânca si până astadi pe teritoriulu Galitiei, Silesiei si alu Moraviei V­laim I. Bum­bacu. („Auror’a romana.“) Scrri mărunte. Guvernulu com­unu este ocupatu cu pregă­tirile pentru sessiunea delegatiuni- 1 o r u ce se va incepe in 25 n. ale lunei de fasia. Astadi (Dumineca) ministrii so­sescu in Pest­a, unde i­si asteapta multi din delegații austriaci. Marti sear’a se va tiene in capital­a ungureasca o conferenția a delegatiloru federa­­listi privitoare la constituire. Se dice, ca fede­­ralistii s’au invoitu se alega de presidentu alu delegatiunei cislautane pe presidentulu camerei S­m­o­l­k­a. Marti in 17 Oct. n. a muritu in Vien’a Feldzeugmeisterulu baronii de M­a­r­o i­c­i­c­i,unulu din cei mai insemnati generali ai armatei austriace. Reposatulu a fostu multa vreme comandantulu militaru alu Vienei. „Freie Presse“ spune, câ guvernulu romanu totu a tramisu deosebiteloru puteri o circ­u- l­a­r­a in cestiunea Chiliei si câ ace­sta circulara n’a fostu tom­ai bine primita in Berlinu si in Vien’a. Diverse. (Concertul­u violinistului Won­ d r a). Miercuri in 14/26 Octobre virtuosulu in viara elevulu profesorului Hellmesberger din Vien’a, d. W o n d r a, care e numai de 14 ani, va da unu concertu in sal’a Redutei orasienesci. Acestu tineru artistu după criticele unoru diare mari din Vien’a, este mai superioru chiaru, si in art’a lui mai perfectionatu decâtu renumitulu Dengremont, care a concertatu nu de multu in Brasiovu. Elu s’a produsu inca in etate de 11 ani înaintea Reginei României. Program’a artistului va consta din urmatorele piese : Marele concertu de Mendelssohn in E- moll, si „Pirata“, cea mai grea piesa de vioara de Ernst, cu acompaniamentulu orchestrei, apoi „Rondo“ de Vieix temps si Dautiuri spaniole de Sarasaré. Afara de acéstea voru concurge mai multi diletanti, domni si domne. Bilete se potu capeta la librari­a Zeidner. Recomendamu tuturoru amatoriloru de m­usica a nu lipsi dela acestu concertu. (Industri’a casnica in Romani­a) „Tieranulu“ spune ca consiliulu generalu alu judetiului Argesiu a votatu o suma de 2.000 lei n. pentru desvoltarea industriei casnice. Din acesta suma se se cumpere resbaie sistematice, cari se voru asieza de­o­cam­data iu resiedin­­tiele plaseloru judetiului, in care se voru de­prinde femei aduse de la tiera. Resbóiele mai in urma se voru darui femeiloru ce voru invetiu a tiese mai bine. Consiliulu a mai cheltuitu inca ITOO fr. cumperandu cate­va resbóie, in care s’a deprinsu la tiesutu mai multe femei din judetiu. Pânz’a tiesuta , aceste femei, cu 1000 de coturi, s'a datu doue parti la spitalulu din Pitesci, or' restulu s a intrebuintiatu la scól’a de meserii locala, pentru imbracamintea elevi­­loru. Batuta fórte bine, destulu de lata pânz­a tresuta in resbóaiele noue intrece din toate punc­tele de vedere , aceea ce se tiese in resbóaiele obicinuite. (Casele de credit« agricol«) serie „Economi’a ru­rala“ au inceputu se lucreze in căte­ va judetie. In unele, pre­cum este Gorjulu, s’au facutu deja împrumuturi destulu de însemnate potrivitu cu capitalulu disponibilu. Agri­cultura asteapta cu nerăbdare, că aceste institutiuni se ia o desvoltare mai mare pentru că toti se se poata folosi de înlesnirile creditului. Ne inveselesce aceasta dispositiune a cultivatoriloru, fiind­ca avemu incredintiare, cu cassele de creditu agricole deca voru fi administrate cu inteli­genta, au se aduca servicii însemnate agricultoriloru nostri. In adeveru este invederatu, ca de indata ce agri­cultorii voru află la îndemâna capitalu cu 7% P® anu, voru puté sé lucreze cu mai multu euragiu, voru putea

Next