Gazeta Transilvaniei, 1882 (Anul 45, nr. 1-152)

1882-10-22 / nr. 123

Redactiunea si Adm­inistratiunea: Brasioru, piatr’a mare Nr. 22. — „Gazet’a“ este Mercurea. Tinerea §i Duminec’a. apxetlul-u. a'bon.eLxn.exa.tia.lTa.l : 0 nan ana 10 f1., pe siese lani 5 fl., pe trei lam 2 fl- 50 cr. Tieri esterne pe siese luni 14 fr. pe ana 28 frâu ci. Nr. 123 -Ajî-ulIul ZHZHIU­". îneri 22 Octobre 3 Novembre Se prenumeza: postele c. si r. si pe la dd. corespondenti, ^aa'u.xxcl'u.rlle : an’a serie garmondu 6 cr. si timbra de 30 cr- T. a. pentru fiacare publicare. — Scrisori ne­­francate nu se primescu. — Manuscripte nu sa retramitu. 1882 Revista politica. H r a s i o v u, 22 Octobre v. 1882. M. S’a Imperatulu a subsemnatu unu decretu prin care se dispune, ca se se imparta sum­a de 500,000 fi. intre locuitorii din Turciu si Carinthi­a, cari au suferitu din causa inundă­rii, iru Guvernul­ examineza mesurile, ce tre­­buescu luate spre a garanta in viitoriu aceste provincii contra unora asemenea desastre. „N. Freie Presse“ vorbindu despre relati­­unile Austro-Ungariei cu Muntenegru, dice ca acestea inca totu nu s'au imbunatatitu. Principele Nichita tinde a si asigura in provin­­ciele ocupate o influentia morala permanenta, din care causa se si incearca a esploata nego­­ciarile pentru repatriarea insurgentiloru refu­giaţi in Muntenegru Tóate aceste încercări inse au fostu, sunt si vom­ fi respinse de către gu­­vernulu austro-ungaru in modula celu mai cate­gories Cei din Vien­a nu voru suferi nici­o­data, se veda pe principele micului statu vecinu ca tutore alu locuitoriloru din provinciile ocu­pate. Guvernulu­s­e­r­b­e­s­c­u si-a datu di­­missiunea, dera regele Milanu­n a primit-o iinca. Foile vienese se temu, ca R­i­s­t­i­c­i va deveni orasi domnulu situatiunei in Belgradu. Alegerile pentru dieta prussiana n’au esitu tocmai asie de favorabilii pentru opositi­­onali după cum se credea. La acest­a a con­­tribuitu multu ingerintia guvernului. Afara de cinci ministri s­au mai alesu ca deputati 38 consiliari si 6 presidenti guverniali. Se crede, ca principele Bismarck va cauta se coalieze partid’a conservativa cu cea nationalu-liberala. In chipulu acest’a ar’ avea majoritatea camerei pe partea s­a, căci aceste ducé partide ar da la unu locu 254 voturi, pe cându pentru m­aio­­risare ar’ fi de ajunsu si 217. Nemții nu au tocmai mare încredere in Rusi „D. Zig.“ publica urmatoarea corespon­­dintia, ce i se tramite din Nikolaieff cu dat­a de 20 Octombre : Pe candu Russi­a accentueaza înaintea intregei lumi dragostea sea pentru pace, ea face intrascunsa toate sfortiarile putintioase spre a-si reorganisa fortiele sale militare. Ea isi intaresce fortarettele, confectioneaza cu cea mai mare graba in fabrica de arme dela Tuia pusei de unu nou sistemu perfectionatu si chiama in acelasi timpu supt drapele Opoltschenia (land­­sturmulu), cerendu in acelasi timpu dela toate autoritatile orasienesci se-i tramita liste de nu­mele persoaneloru, care insusiescu cualitatea de a fi oficiali in acestu felu de militii. Siovinistii predomnescu acum la Curtea russesca si s’au imprastiatu deja scomote despre retragerea am­­biloru ministri favorabili păcii, d-nii Giers si Tolstoi. Este cunoscuta de toata lumea, ck influ­­inti’a acestoru ministri este forte mica acum si ck numai clic­a Curtii este ascultata de impe­­ratu, ast­felu, ck aceste scomote potu deveni nisce adeveruri si trebuie se ne asteptamu dela unu momentu la altulu la o schimbare a lucru­­riloru. De alta parte Ignatieff umbla me­reu prin Paris si cauta a se pune in intiele­­gere cu capii Franciei. »National Zeitung“ din Berlinu adreseza Republicei francese unu apelu pentru sistarea pregatiriloru de resboiu. Franci­a e de vina, dice fai’a germana, ck Europ­a geme sub greutatea inar­­mariloru. De multe ori sa sustînutu in Fransi’a, ck Germani­a trebue scursa de puterile ei finan­­ciarie printr’o înarmare continua. Sabi’a acesta vise are dupe taisiuri. Republica insasi e totu asemenea silita se ’si cheltuesca cea mai mare parte din veniturile sale pentru ostire, flota si intarituri. Pusinu ’i mai remane pentru buna starea poporului Republîc’a, de va continuă pe acesta cale, e in pericula a cade victima cesarismului. Deja se audu glasuri pentru intemeiarea unui regimu militare luandu-se cu pretecstu socialismulu. Déca Fran^i’a ar voi se premerga Europii cu o desarmare parțiala se scia, ck ar’ fi secundară si atunci pe dreptu s ar’ puté dice, ck s’ar’ alia in fruntea civilisa­­tiunii. De nu va asculta inse Republic’a acestu sfatu, deca nu va pricepe mișcările uvmieriloru, care tocmai acum suntu la ordinea dîlei, de va continua cu armările, sleindu’si finanțele proprii si a­le Europii totodată, — se scia, ce nu va scapa de pedeps’a fatala, ce o va merita. — Bine făcu d-nii din Berlinu, ca ple­­deaza pentru restringerea puterei armate, care consuma averile natiuniloru; dér’ de ce nu în­cepu densii mai antaiu si mai antaiu?... Ce dice Alsaci­a si Lotaringi’a ce dicu miliardele ? Din Paris se scrie cu data de 29 Octobre: In urm’a neintielegeriloru d­intre lucratorii dela fabricile de tâmplaria (mesari’a) si stăpânii loru douinesce o mare ferbere in cuarticulu de luc­ratori St. Antoine. Pe la coltiurile stradeloru fura lipite placarde rosii, care sumeaza pe lu­cratori in termeni violenti, se se pronuntie adi Duminica in sal’a Ragache contra esploatatori­­loru, cari ar­ voi se lase pe lucratori se moara de foame. Apelulu inch­eie cu aceste cuvinte : „Resboiu esploatatoriloru!“ Prin stradele, pe unde locuiescu templarii, se formeaza grupuri Deca voru remane 40.000 lucratori in adeverit fara pâne, apoi nu sunt tocmai impossibile tur­­burari de strade, mai alesu, ^ anarchistii (cari nu trebue identificati inse cu lucratorii nemul­­tiamiti) ar’ profita de cea mai mica turburare, spre a provoca din parte-le turburari si mai mari. Guvernulu va fi nevoita se proceda cu cea mai mare energia. Intr­e acestea se tramita scrisori anonime amenintiatorie la bursa, la in­stitute de crediti si financiari. Pe aici dom­­nesce inse credinti’a, ca reactionarii făcu totu ce le sta prin putintia spre a provoca in Paris o panica si ast­felu — a face stricăciune Re­publicei. Va se­dica noue necasuri pentru guvernulu francesu! Nu e inca cu putintia d’a determina resul­­tatulu generalu alu alegeriloru din Itali­a, dar­ după résul­tatele cunoscute, marea majoritate a alesiloru e ministeriala. Toți membrii cabine­tului au fostu realesi, d. Depretis de duoa ori d. Baccarini de trei ori. In toate partile linistea a fostu perfecta in decursulu alegeriloru. Sultanul­u a numitu 3 comissiuni, în­sărcinate cu elaborarea reformeloru celoru mai importante, ce ar’ fi se se introducă in impe­riul­u turcescu, cea d'antaiu sub presie­­dinti’a presidentelui consiliului de statu, si cu ajutoriulu ministrului si principaliloru funcţio­nari dela resortulu financeloru se va ocupa cu reformele financiarie, a duc­a sub presiedin­­ti­a Seikulu-Islamului si cu concursulu ministru­lui si alu principaliloru functionari ai justitiei se va ocupa de reformele judecatoresci; in fine a 3-a, sub presiedinti­a ministrului lucrariloru pu­blice, se va ocupa cu cestiunile, cari intere­­seza lucrările, comercialu si agricultur­a. B e i u­­ u Tunisiei, Mohamed-Es-Sadok a muritu Sâmbătă in 28 Oct. v. Fratele seu mai micu Ali-Bey, care era mostenitorulu tro­nului, a luatu puterea. Mohamed-Es-Sadok s a nascutu in 1813, si a luatu domni­a in 23 Septembre 1859. Este de notatu, ca acesta schimbare a facut’o cunoscuta representantiloru puteriloru europene d-lui Chambor, ministrulu presidentu francesu. „The Standard“ da urmatórele amenunte asupr­a unei noue calamitati ce amenintia Egi­­petulu : Falsulu profet­u (Mahdi), după înfrângerea din toamn’a trecuta, petrecu iern’a recrutandu puteri none pr’intre triburile selba­­tice ale Sudanului. Cu aceste puteri, de la inceputulu primaverei, elu navali in un’a din vaile Nilului de susu. In lun’a lui Iuliu gu­vernulu egipténu tramise din Fasiod’a unu corpu, de 12.000 omeni comandatu de Jussef-pasi’a, spre a se împotrivi mersului înainte alu falsului profeţii. Acestu corpu fu­ surprinsu de Mahdi in munţii Gaddir, si, dintre cei 12.000 egipteni, nu scapara de chtu 27 soldaţi si unu oficialu. Toţi cei­l­alti fura măcelăriti fara mila. In urm­a acestui desastru, provinciele din Kordofan si Fasioda fura lasate in prad’a cu­ceritorului, care se indrepta spre Nordu, ocupa Siata-Domen, si, după ce lasa vre-o 20 000 oameni ca se impresare Obeid’a, capitala Kordo­­fanului, se indrepta spre Khartum cu grosulu armatei séle, care cuprindea 60 000 omeni. După cele din urma sciri, ce sau primitu din Khartum, autoritatile egiptene făcu totu ce potu ca se puna orasiulu in stare de aperare, dér’ este indud­osu, garnisania, compusa din o miia de oameni ca se potu opri mersulu falsului profetu, cu atktu mai multu cu cktu poporatiunea Khartu­­mului este dispusa a-lu primi bine. Procesul­u lui Arabi este urmaritu din toate partile cu multa bagare de seama. Pena acumu au fostu ascultați mărturii acusarii; de aci nainte incepe apararea. Acusatii cei mai de căpetenia: Arabi, Ali Felim­i, Abdellal, Tulb’a, Osman, Yakub Sami, Rifaat si Si­ik Abdu vor­ fi aperati de advocatulu anglesu Broadley. Aperatorulu s’a provediutu cu toate documentele necessarie. Insusi Arabi a scrisu memorii întregi. Corespondenti’a fostului dictatoru dovedesce, câ multe din crudimile, ce i s’au atribuitu, n’au fostu comandate de den­­sulu. O umbra destulu de négra arunca aceasta corespondentia asupr’a celoru din Constantino­­polu, cari ar’ voi, cu procesulu să se decidă chtu mai curendu. Pentru observarea celoru ce se petrecu in E g i p­e­­­u guvernulu anglesu a tramisu pe lordulu Dufferin, ambasadorulu din Con­­stantinopole Tramisulu anglesescu va avea se se intieleaga cu Khedivulu si cu guvernulu seu asupr­a mesuriloru ce voru trebui se se ie pen­tru o regulare definitiva a afaceriloru egiptene. — Armat’a Khedivului se va organisa după unu proiectu lucratu de Baker-Pasi’a. Wolseley s’a intorsu in Engliter’a. Cu cesti­unea egiptena ne vomu ocupa mai pe largu in numerulu viitoriu. Financie e Ungariei. Sistem’a dualista a impartîtu imperiulu aus­­triacu in duoe parti deosebite: Austri’a pro­priu disa d’o parte si Ungaria de alta, ne mai avendu comunii aceste dupe monarchii de citu unitatea suveranului, a comandei supreme a ar­matei si a represintatiunii diplomatice. Din 1868 Ungari­a a inceputu a-si face budgete proprii. Acele budgete areta intr unu modu necontes­tabile, situatiunea fiinanciara, damu der’ aci cifr’a loru, fiindu bine intielesu. ca aceste cifre represinta milioane de fiorini. 1868 1869 1870 1871 1872 1873 1874 1875 Venituri. Chieltuele. Escedinte. Deficitu. 154 148 6­­152 165 „ 13 171 199 „ 28 180 215 „ 35 186 237 „ 51 182 251 „ 69 190 252 „ 62 192 235 „ 43

Next