Gazeta Transilvaniei, 1882 (Anul 45, nr. 1-152)
1882-10-22 / nr. 123
Redactiunea si Administratiunea: Brasioru, piatr’a mare Nr. 22. — „Gazet’a“ este Mercurea. Tinerea §i Duminec’a. apxetlul-u. a'bon.eLxn.exa.tia.lTa.l : 0 nan ana 10 f1., pe siese lani 5 fl., pe trei lam 2 fl- 50 cr. Tieri esterne pe siese luni 14 fr. pe ana 28 frâu ci. Nr. 123 -Ajî-ulIul ZHZHIU". îneri 22 Octobre 3 Novembre Se prenumeza: postele c. si r. si pe la dd. corespondenti, ^aa'u.xxcl'u.rlle : an’a serie garmondu 6 cr. si timbra de 30 cr- T. a. pentru fiacare publicare. — Scrisori nefrancate nu se primescu. — Manuscripte nu sa retramitu. 1882 Revista politica. H r a s i o v u, 22 Octobre v. 1882. M. S’a Imperatulu a subsemnatu unu decretu prin care se dispune, ca se se imparta suma de 500,000 fi. intre locuitorii din Turciu si Carinthia, cari au suferitu din causa inundării, iru Guvernul examineza mesurile, ce trebuescu luate spre a garanta in viitoriu aceste provincii contra unora asemenea desastre. „N. Freie Presse“ vorbindu despre relatiunile Austro-Ungariei cu Muntenegru, dice ca acestea inca totu nu s'au imbunatatitu. Principele Nichita tinde a si asigura in provinciele ocupate o influentia morala permanenta, din care causa se si incearca a esploata negociarile pentru repatriarea insurgentiloru refugiaţi in Muntenegru Tóate aceste încercări inse au fostu, sunt si vom fi respinse de către guvernulu austro-ungaru in modula celu mai categories Cei din Viena nu voru suferi niciodata, se veda pe principele micului statu vecinu ca tutore alu locuitoriloru din provinciile ocupate. Guvernuluserbescu si-a datu dimissiunea, dera regele Milanun a primit-o iinca. Foile vienese se temu, ca Ristici va deveni orasi domnulu situatiunei in Belgradu. Alegerile pentru dieta prussiana n’au esitu tocmai asie de favorabilii pentru opositionali după cum se credea. La acesta a contribuitu multu ingerintia guvernului. Afara de cinci ministri sau mai alesu ca deputati 38 consiliari si 6 presidenti guverniali. Se crede, ca principele Bismarck va cauta se coalieze partid’a conservativa cu cea nationalu-liberala. In chipulu acest’a ar’ avea majoritatea camerei pe partea sa, căci aceste ducé partide ar da la unu locu 254 voturi, pe cându pentru maiorisare ar’ fi de ajunsu si 217. Nemții nu au tocmai mare încredere in Rusi „D. Zig.“ publica urmatoarea corespondintia, ce i se tramite din Nikolaieff cu data de 20 Octombre : Pe candu Russia accentueaza înaintea intregei lumi dragostea sea pentru pace, ea face intrascunsa toate sfortiarile putintioase spre a-si reorganisa fortiele sale militare. Ea isi intaresce fortarettele, confectioneaza cu cea mai mare graba in fabrica de arme dela Tuia pusei de unu nou sistemu perfectionatu si chiama in acelasi timpu supt drapele Opoltschenia (landsturmulu), cerendu in acelasi timpu dela toate autoritatile orasienesci se-i tramita liste de numele persoaneloru, care insusiescu cualitatea de a fi oficiali in acestu felu de militii. Siovinistii predomnescu acum la Curtea russesca si s’au imprastiatu deja scomote despre retragerea ambiloru ministri favorabili păcii, d-nii Giers si Tolstoi. Este cunoscuta de toata lumea, ck influinti’a acestoru ministri este forte mica acum si ck numai clica Curtii este ascultata de imperatu, astfelu, ck aceste scomote potu deveni nisce adeveruri si trebuie se ne asteptamu dela unu momentu la altulu la o schimbare a lucruriloru. De alta parte Ignatieff umbla mereu prin Paris si cauta a se pune in intielegere cu capii Franciei. »National Zeitung“ din Berlinu adreseza Republicei francese unu apelu pentru sistarea pregatiriloru de resboiu. Francia e de vina, dice fai’a germana, ck Europa geme sub greutatea inarmariloru. De multe ori sa sustînutu in Fransi’a, ck Germania trebue scursa de puterile ei financiarie printr’o înarmare continua. Sabi’a acesta vise are dupe taisiuri. Republica insasi e totu asemenea silita se ’si cheltuesca cea mai mare parte din veniturile sale pentru ostire, flota si intarituri. Pusinu ’i mai remane pentru buna starea poporului Republîc’a, de va continuă pe acesta cale, e in pericula a cade victima cesarismului. Deja se audu glasuri pentru intemeiarea unui regimu militare luandu-se cu pretecstu socialismulu. Déca Fran^i’a ar voi se premerga Europii cu o desarmare parțiala se scia, ck ar’ fi secundară si atunci pe dreptu s ar’ puté dice, ck s’ar’ alia in fruntea civilisatiunii. De nu va asculta inse Republic’a acestu sfatu, deca nu va pricepe mișcările uvmieriloru, care tocmai acum suntu la ordinea dîlei, de va continua cu armările, sleindu’si finanțele proprii si ale Europii totodată, — se scia, ce nu va scapa de pedeps’a fatala, ce o va merita. — Bine făcu d-nii din Berlinu, ca pledeaza pentru restringerea puterei armate, care consuma averile natiuniloru; dér’ de ce nu începu densii mai antaiu si mai antaiu?... Ce dice Alsacia si Lotaringi’a ce dicu miliardele ? Din Paris se scrie cu data de 29 Octobre: In urm’a neintielegeriloru dintre lucratorii dela fabricile de tâmplaria (mesari’a) si stăpânii loru douinesce o mare ferbere in cuarticulu de lucratori St. Antoine. Pe la coltiurile stradeloru fura lipite placarde rosii, care sumeaza pe lucratori in termeni violenti, se se pronuntie adi Duminica in sal’a Ragache contra esploatatoriloru, cari ar voi se lase pe lucratori se moara de foame. Apelulu incheie cu aceste cuvinte : „Resboiu esploatatoriloru!“ Prin stradele, pe unde locuiescu templarii, se formeaza grupuri Deca voru remane 40.000 lucratori in adeverit fara pâne, apoi nu sunt tocmai impossibile turburari de strade, mai alesu, ^ anarchistii (cari nu trebue identificati inse cu lucratorii nemultiamiti) ar’ profita de cea mai mica turburare, spre a provoca din parte-le turburari si mai mari. Guvernulu va fi nevoita se proceda cu cea mai mare energia. Intre acestea se tramita scrisori anonime amenintiatorie la bursa, la institute de crediti si financiari. Pe aici domnesce inse credinti’a, ca reactionarii făcu totu ce le sta prin putintia spre a provoca in Paris o panica si astfelu — a face stricăciune Republicei. Va sedica noue necasuri pentru guvernulu francesu! Nu e inca cu putintia d’a determina resultatulu generalu alu alegeriloru din Italia, dar după résultatele cunoscute, marea majoritate a alesiloru e ministeriala. Toți membrii cabinetului au fostu realesi, d. Depretis de duoa ori d. Baccarini de trei ori. In toate partile linistea a fostu perfecta in decursulu alegeriloru. Sultanulu a numitu 3 comissiuni, însărcinate cu elaborarea reformeloru celoru mai importante, ce ar’ fi se se introducă in imperiulu turcescu, cea d'antaiu sub presiedinti’a presidentelui consiliului de statu, si cu ajutoriulu ministrului si principaliloru funcţionari dela resortulu financeloru se va ocupa cu reformele financiarie, a duca sub presiedintia Seikulu-Islamului si cu concursulu ministrului si alu principaliloru functionari ai justitiei se va ocupa de reformele judecatoresci; in fine a 3-a, sub presiedintia ministrului lucrariloru publice, se va ocupa cu cestiunile, cari intereseza lucrările, comercialu si agricultura. B e i u u Tunisiei, Mohamed-Es-Sadok a muritu Sâmbătă in 28 Oct. v. Fratele seu mai micu Ali-Bey, care era mostenitorulu tronului, a luatu puterea. Mohamed-Es-Sadok s a nascutu in 1813, si a luatu domnia in 23 Septembre 1859. Este de notatu, ca acesta schimbare a facut’o cunoscuta representantiloru puteriloru europene d-lui Chambor, ministrulu presidentu francesu. „The Standard“ da urmatórele amenunte asupra unei noue calamitati ce amenintia Egipetulu : Falsulu profetu (Mahdi), după înfrângerea din toamn’a trecuta, petrecu iern’a recrutandu puteri none pr’intre triburile selbatice ale Sudanului. Cu aceste puteri, de la inceputulu primaverei, elu navali in un’a din vaile Nilului de susu. In lun’a lui Iuliu guvernulu egipténu tramise din Fasiod’a unu corpu, de 12.000 omeni comandatu de Jussef-pasi’a, spre a se împotrivi mersului înainte alu falsului profeţii. Acestu corpu fu surprinsu de Mahdi in munţii Gaddir, si, dintre cei 12.000 egipteni, nu scapara de chtu 27 soldaţi si unu oficialu. Toţi ceilalti fura măcelăriti fara mila. In urma acestui desastru, provinciele din Kordofan si Fasioda fura lasate in prad’a cuceritorului, care se indrepta spre Nordu, ocupa Siata-Domen, si, după ce lasa vre-o 20 000 oameni ca se impresare Obeid’a, capitala Kordofanului, se indrepta spre Khartum cu grosulu armatei séle, care cuprindea 60 000 omeni. După cele din urma sciri, ce sau primitu din Khartum, autoritatile egiptene făcu totu ce potu ca se puna orasiulu in stare de aperare, dér’ este indudosu, garnisania, compusa din o miia de oameni ca se potu opri mersulu falsului profetu, cu atktu mai multu cu cktu poporatiunea Khartumului este dispusa a-lu primi bine. Procesulu lui Arabi este urmaritu din toate partile cu multa bagare de seama. Pena acumu au fostu ascultați mărturii acusarii; de aci nainte incepe apararea. Acusatii cei mai de căpetenia: Arabi, Ali Felimi, Abdellal, Tulb’a, Osman, Yakub Sami, Rifaat si Siik Abdu vor fi aperati de advocatulu anglesu Broadley. Aperatorulu s’a provediutu cu toate documentele necessarie. Insusi Arabi a scrisu memorii întregi. Corespondenti’a fostului dictatoru dovedesce, câ multe din crudimile, ce i s’au atribuitu, n’au fostu comandate de densulu. O umbra destulu de négra arunca aceasta corespondentia asupr’a celoru din Constantinopolu, cari ar’ voi, cu procesulu să se decidă chtu mai curendu. Pentru observarea celoru ce se petrecu in E g i peu guvernulu anglesu a tramisu pe lordulu Dufferin, ambasadorulu din Constantinopole Tramisulu anglesescu va avea se se intieleaga cu Khedivulu si cu guvernulu seu asupra mesuriloru ce voru trebui se se ie pentru o regulare definitiva a afaceriloru egiptene. — Armat’a Khedivului se va organisa după unu proiectu lucratu de Baker-Pasi’a. Wolseley s’a intorsu in Engliter’a. Cu cestiunea egiptena ne vomu ocupa mai pe largu in numerulu viitoriu. Financie e Ungariei. Sistem’a dualista a impartîtu imperiulu austriacu in duoe parti deosebite: Austri’a propriu disa d’o parte si Ungaria de alta, ne mai avendu comunii aceste dupe monarchii de citu unitatea suveranului, a comandei supreme a armatei si a represintatiunii diplomatice. Din 1868 Ungaria a inceputu a-si face budgete proprii. Acele budgete areta intr unu modu necontestabile, situatiunea fiinanciara, damu der’ aci cifr’a loru, fiindu bine intielesu. ca aceste cifre represinta milioane de fiorini. 1868 1869 1870 1871 1872 1873 1874 1875 Venituri. Chieltuele. Escedinte. Deficitu. 154 148 6152 165 „ 13 171 199 „ 28 180 215 „ 35 186 237 „ 51 182 251 „ 69 190 252 „ 62 192 235 „ 43