Gazeta Transilvaniei, octombrie-decembrie 1883 (Anul 46, nr. 115-152)
1883-10-19 / nr. 122
căi D-Vostra nu veti denega o apretiare patriotica pretensiuniloru neincungiurabile, ce resulta din firea sistemei nóstre de aperare. In Bosnia si in Herzegovin’a in urm’a mesuriloru administrative mai potrivite pacea si ordinea s’au restituitu intr’unu modu multiamitoriu, care ne da testimoniu despre consolidarea progressiva a relatiuniloru. „Guvernulu Meu este in positiune de a mai reduce trupele in acelee provincii pentru anulu viitoriu si prin aceea de a mai micsiora creditulu recerutu. Spesele administratiunii se acopera prin venitele din Bosnia si Herzegovina. !)e aceea budgetulu comunu alu statului nu va mai trebui se fiu incarcatu cu noue sarcine.“ „Avendu deplina încredere, că îndeplinirea problemeloru Domniiloru Vóstre constituţionale va dă dovada despre zelulu D-Vóstre devotatu si despre probata D.-Vóstre intieleptiuni ve dîcu iu modulu celu mai cordialu: bine ati veni tu !“ intielege de sine si, cu alianti’a cu Itali’a, precumu si alianti’a cu Germani’a are de scopu esclusivu mantînerea păcii.“ Respundiendu la una întrebare a d-lui Falk in privintia pretinseloru destăinuiri asupra aliantiei Austro- Germane, contele Kálnoky a disu, cu amenduce cabinetele sunt cu totulu străine scomoteloru diareloru si cu relatiunile intime si amicale ale monarchiei cu Germania n'au fost turburate unu singuru minutu, astfeliu in câtu liacare pote fi absolutu si forte siguru despre stabilitatea acestei aliantie. Ministrulu afaceriioru străine cornițele Kálnoky diso apoi: „Maiestatea S’a, regele Carolu alu Romániei a esprimatu dorinti’a de a vedé imbunatatîndu-se relatiunile tierei sale cu Austro-Ungari’a. Schimbarea de idei ce amu avutu cu primulu ministru romanu, d. I Bratianu, ne a convinsu, câ nu esiste nici unu confiictu de interessé si am esprimatu amenduoi firm’a olarire d a legâ din nou relatiunile amicale anteriore.“ Cornntele Kálnoky adause, câ nu pote spune inca nimicu intru câtu privesce resultatele concrete ale intielegerei celoru 2 ministri dél’ acést’a intielegere e o garantia, ca relatiunile amicale dintre amendupetierele voru fi mântînute. Ministrulu a mai facutu apoi si urmatorele declaratiuni : „Gâzi Mukhtar pasi’a n’a fostu insarcinatu a tracta cestiuni politice; bunele relatiuni intre Austria si Partia n'au fostu niciodată întrerupte.“ „Relatiunile imperatului Austriei cu imperaturu Russiei sunt necontenite dintre cele mai cordiale. Relatiunile dintre amendace guvernele sunt intr’o stare normala. Animositatea, care se manifesta contra nóstra in Russia, e mărginită in cercuri forte restrinse. Nici Tiarulu nici guvernulu seu nu se gandescu la resbelu, nu numai din caus’a stării de lucruri din intru, ei si pentru câ se scie la Petersburg, câ nu vomu fi singuri in faţiă unui atacu alu Russiei. E dér’ permisu a spera, ca er a pacei va fi d’o lunga durata.“ Corniţele Kalnoky a disu in sinlu comitetului afaceriioru străine alu delegatiunii ungare, ca, in privintia legării drumuriioru de feru orientale, s’au facutu Porţii oferte pentru garanti’a materiala a esecutarii liniiloru trebuinciose; de asemene se voru face si Bulgariei. Ministrulu e de părere, ca Bulgaria ar’ face bine se intrebuintieze o parte din cheltuielile sale militare la derimarea fortaretieloru pe d’alungulu Dunării; elu a atrasu deja atenţiunea omeniloru competinti asupra acestui punctu. O alta cestiune inca neresolvata e aceea a tributului, ce Bulgari’a trebue se plateasca Portiei. D. Kálnoky spera, câ Bulgari’a va îndeplini toate indatoririle sale; recunoasce inse, ca cheltuielile derimarii fortaretieloru sunt destulu de mari, si fiindu ca aceasta cestiune interesseaza nu numai pe o putere, ci pe toate puterile impreuna, apoi este de datoria Turciei d’a luâ inițiativa unei propuneri in aceasta privintia. in privinti’a Portiloru de feru, ministrulu declara, ca Ungari’a se insarcineaza cu lucrările de facutu pentru regularea loru si ca in schimbu va percepe unu dreptu de trecere conformu cu tractaturu dela London. Serbia va sprijini aceste lucrări; se astepta la o asemene procedere si din partea României. Vorbindu despre reformă consulara ministrulu atinge in trecutu greutățile ce se prezinta une ori in Romania, unde străinii ceru protectiunea consulatului austriacu. Cornițele Kálnoky, după serv. „Ag. Havas“, dice in fine: „Relatiunile nóastre cu Italia sunt din toate punctele satisfacătoare; apropiarea amicala, de care am vorbitu anulu trecutu, s’a efectuatu definitivu. E inse in natură lucruriloru, ca unele partide din Itali’a se nu primesca inca aceasta situatiune, der’ marea majoritate a națiunii italiane recunósce, ca relatiunile amicale cu Austria au o mare însemnătate si sunt de doritu din punctulu de vedere alu păcii generale si alu interesseloru Italiei. Ne place a spera, ca aceste relatiuni amicale voru fi mântînate de asemene si pe viitoriu. Se Manifestatiune naţionala in Lugosiu. L ug osiu, 28 Octobre 1883. In conferinti’a Romanilorn din Lugosiu — aderenţi ai causei noastre nationale romane — convocata din incidentulu durerosu alu repasîrei binemeritatului redactoru alui Telegrafului Romanul Domnului Nicolau Cristea, si tienuta in Lugosiu la 23. Octobre st. n. 1883 s’a redicatu la valore de candusu, in unanimitate urmatorea Resolutiune Considerandu, că articlulu de fondu aparutu a 6/18 Octobre 1883 in Nr. 116 alu „Telegrafului Romania“ intitulatu „Resplata ?“ contene numai adeveruri istorice, si oglindeza fidelu si conscientiosu, situatiunea politica actuala a Romaniloru din Ungari’a si Transilvani’a, precum si tendintiele desastrese ale guvernului maghiaru actualu. Considerandu că acestu articlu a fost neaperatu necesariu, pentru aperarea intereseloru nationale romane in genere, si in specie pentru respingerea resoluta a suspitionarei neindreptatite, manifestata cu toata ocasiunea de guvernulu maghiaru actualu contra tuturoru Romaniloru in punctulu loialității si fidelității nóstre pururea neclatite, catra pre inaltulu ro nu si cătra patriea nóstra comuna. Considerandu, că cuprinsulu intregu alu aceut articlu e espressiunea adeverata a sentimenteloru si cugeteloru tuturoru Romaniloru adeverati din acesta tiera, si că prin publicarea acelui articlu barbatescu, Domnulu Nicolau Cristea, ca redactoru alu unei foi romanesci, a doveditu că a fostu la culmea missiunei sale. Romanii din Lugosiu se semitescu moralmente deobligati : de o parte a’si esprima adencu semtît’a loru regretare asupra enunciatiunei nefericite a Escelentiei Sale Domnului archiepiscopu si metropolitu gr. or. romanu Miron Romanul, publicate cu datulu 7/19 Octobre 1883 in fruntea Nrului 117 a „Telegrafului Romanul“ er’ de alta parte a notifică Domnului Nicolau Cristea, prin resolutiunea presenta, espressiunea cea mai viua si calduroasa, a multiumitei si increderei loru nestrămutate pentru atitudinea s’a brava si adeverata romaneasca, dovedita prin publicarea articlului din cestiune. In fine luandu totodată cu durere la cunoscintia faptulu desastrosu alu repasîrei sale, dela redactarea ulterioara a „Telegrafului Romanu“ nutrescu firm’a sperantia, că Domnulu Nico- la u C r i s t e a, nu va inceta niciodată in veritoriu, a apera cu toate puterile sale pre valoroase, si totu cu acestu zelu pre laudabilu interesele bine pricepute, ale poporului nostru romanescu Datu in Lugosiu la 23. Octobre st. n. 1883. Din încrederea conferintiei Romaniloru din Lugosiu : Coriolanu Brediceanu, advocatu. lulianu lanculescu, directore cândalu cassei de economii din Lugosiu Dr. bene Majora, preotu gr. or. romanu. Mihaiu Pocreanu, preotu gr. or. romanu. Fabius Rezeiu, advocatu. Georgiu Martinescu, advocatu. Ioane Nedelcu, advocatu. Simeon Stojanoviciu proprietarii mare. S. B. Popoviciu, comerciante, birou si oarecari informări despre Romanii din Secuime, despre cari partea cea mai mare a Romaniloru seu are informări false seu nu scie mai nimicu. Nu odata se intemplâ, câ, déca unu Romanu din Secuime vine intr’o societate romana, elu este intrebatu, câ unde a invetiatu romanesce si déca in Secuime se afla Romani ? Asia de putinu este cunoscuta atâtu esistenti’a câtu si impregiurarile loru. In Secuime se afla Romanii imprastiati, prin Háromszék si Ciucu se afla multi Romani, cari vorbescu mai bine limb’a maghiara cu cea romana, ba se afla si de aceia, cari nu sciu limba romana mai de locu, ăi pastréza inseritulu si marturisescu cu mandria, ca suntu Romani. — Unu semitu durerosu te cuprinde, candu vedi pre acesti omeni, cu trupu cu sufletu Romani, ca trebue se declare in limbă maghiara: én oláh vagyok (eu stm Romanu). Altcum stau lucrurile in Gurgiu. Aici se afla in comunele Bilboru, Corbu, Tulghesiu, Iamucu, Valea Jidanului, Telecu, Ivanesiu, Várva, Siermasiu si Borszék aprópe 15 mii Romani, cari vorbescu numai romanesce, cari nu sciu limbă maghiara, de care de altcum nici ca au lipsa, fiindu-ca au cu multu mai multe afaceri cu Moldovenii decâtu cu Secuii. Chiaru si putinii Secui, ce se afla in Tulghesiu, si putinii germani maghiarizati din Borszék se folosescu forte multu de limba romana, fara de care nu potu esiste. O imprejurare nefavorabile, lipsă de o scóla normale, face de multe ori pre inteligenti’a din acestu tînutu se cugete cu ingrijire la veritoriulu acestoru Romani transilvăneni, departati de scólele din Blasiu si Naseudu, instrucţiunea li e impreunata cu multe greutăţi. De aceea deschiderea a patru clase normale, ca astfel nu se pota incuragia pre mai multi la cercetarea 8cóaleloru medie si cu putinii, ce frecventeaza si acumu 8cóle normale, se nu fia necessitati a merge la Gyergyó- Szt.-Miklós si Alfalu, seu la Blasiu si Naseudu, pena unde au se caletoreasca mai bine de 2 dile de o intentiune vechia a intelligentiei din acestu tînutu. Nu preste multu se voru tine consultări mai seriose in acesta privintia, era publiculu romanu nu va face niciodată o fapta mai generoasa, ca atunci, deca va eprigini pre acești Romani in instiintiă loru. Eaca si: Lista Contribuentiloru pentru redicarea unui Monumentu in Blasiu pre „Campulu libertăţii“. Din Comunele Tulghesiu in s. Corbu in Secuime au contribuitu : Ană Spiru n. Dobreanu 1 fl Elenă Niculescu n. Dobreanu 1 fl. Elena Dobreanu n. Grecu 1 fl. Ana Dobreanu n. Tieranu 1 fl. Laura Urziceanu 1 fl. Mirimii Dobreanu preotu in Tulghesiu 1 fl. loanu Dobreanu preotu in Corbu 2 fl. Gavrilu Dobreanu 1 fl. Augustinu Dobreanu 1 fl. Gavrilu Ciobotariu 1 fl. Gregoriu Trifu, docente 1 fl. Constantinu Stanu, docente 1 fl. Stefanu Cojocariu, primariu 1 fl. loanu Filipescu cantoru in Bilboru 1 fl. Mihaiu Popu 40 or. Niculau Tiepelusiu crucieri 20 cr. Savu Druga 50 cr. Siraianu Voidesiu 60 cr. loanu Goia 20 cr. Dumitru Dreganu preotii in Bicazu 50 cr. Dumitru Moldovanu cantoru 50 cr. Gavrilu Obreja 50 cr. Constantinu Apostolu 50 cr. loanu Muresianu 40 cr. Grigore Soponariu zugravi 50 cr. Danila Romanu 50 cr. Anitia Balanu 20 cr. Petrea Cristinei 10 cr. Todosia Besianu 10 cr. Dumitru Spaciu 10 cr. Dumitru Popu 10 cr. Ana Filipescu preotesa in Bilboru 50 cr. Dumitru Crusitu 20 cr. George Crusitu 40 cr. Toaderu Balanu 20 cr. Suma 22 fl. 20 cr. Din C omună Bicazu , collectă e făcută prin M. C. D. Simiona Cotă parochu Simionu Cottă 1 fl. Unu romanu 1 fl. Mihailu Teslauanu preotu 1 fl. Juliu Urzica 20 cr. Grunbergu Iancu 30 cr. Moise Bereu 30 cr. loanu Topliceanu 20 cr. Mihaila Voidesiu 20 cr. Nicolau Voidesiu 20 cr. Alecsandru Csergő 50 cr. Aurelia Moise 20 cr. Anania Moldovanu 50 cr. Toaderu Tiepesiu 20 cr. Nicolau Ciffrea 50 cr. Sumă 6 fl. 30 cr. Din Comună Siermasiu: Gavrile Tieranu preotu 1 fl. 20 cr. Mihailu Platonu notariu cerc. 1 fl. Georgiu Baiesiu 1 fl. Aurelu Popu medicinistu 1 fl. Vasile Mândru 50 cr. Petru Mândru 50 cr. Trifanu Platonu 50 cr. Gregoriu Marcu 50 cr. Stefanu Tieranu 40 cr. Gregore Mândru 20 cr. Georgiu Platonu 30 cr. Niculau Cosiarea 25 cr. Iacobu Cosiarea 50 cr. Petru Platonu cantoru 30 cr. Nicolau Mândru subjude 60 cr. Sumă 8 fl. 75 cr. Laolalta dau sumă de 37 fl. 25 cr. adeca treidieci si siepte floreni si 25 cr. v. a. Gavrilu Dobreanu, stud. med., collectante. Monumentu pe „Câmpulu Libertăţii“. Din Secuime, Tulghesiu 10 Octobre 1883. Asta vera aparuse in mai multe foi romane unu apelu catra toti Romanii pentru redicarea unui monumentu in Blasiu pre Campulu Libertăţii. Apelulu aflu celu mai viu resunetu si in pepturile Romaniloru din Secuime si ei inca se grăbiră a contribui după puținele loru puteri pentru monumentulu aceloru 40 de mii, cari ăi versara sângele pentru esistenti’a nóstra nationale. Cu acést’a ocasiune ’mi ieu libertatea a dâ on. pu„Neue freie Presse“ anslisandu in primulu seu Vien’a din 27 ale lunei curente respunsurile, ce ministrulu de esterne comunu, contele Kálnoky, le-a datu delegatiuniloru in privinti’a politicei esterne, duse intre altele: „Ceea ce a enuntiatu ministrulu de esterne cu privire la Romani’a si la caletoria lui