Gazeta Transilvaniei, octombrie-decembrie 1883 (Anul 46, nr. 115-152)

1883-10-19 / nr. 122

căi D-Vostra nu veti denega o apretiare patri­otica pretensiuniloru neincungiurabile, ce re­­sulta din firea sistemei nóstre de aperare. In Bosnia si in Herzegovin’a in urm’a mesuriloru administrative mai potrivite pacea si ordinea s’au restituitu intr’unu modu multiamitoriu, care ne da testimoniu despre consolidarea progres­siva a relatiuniloru. „Guvernulu Meu este in positiune de a mai reduce trupele in acelee provincii pentru anulu viitoriu si prin aceea de a mai micsiora cre­­ditulu recerutu. Spesele administratiunii se aco­­pera prin venitele din Bosni­a si Herzegovin­a. !)e aceea budgetulu comunu alu statului nu va mai trebui se fiu incarcatu cu noue sarcine.“ „Avendu deplina încredere, că îndeplinirea problemeloru Domniiloru Vóstre constituţionale va dă dovada despre zelulu D-Vóstre devotatu si despre probata D.-Vóstre intieleptiuni ve dîcu iu modulu celu mai cordialu: bine ati veni tu !“ intielege de sine­ si, cu alianti’a cu Itali’a, precumu si alianti’a cu Germani’a are de scopu esclusivu mantînerea păcii.“ Respundiendu la un­a întrebare a d-lui Falk in pri­­vinti­a pretinseloru destăinuiri asupra aliantiei Austro- Germane, contele Kálnoky a disu, cu amenduce cabi­netele sunt cu totulu străine scomoteloru diareloru si cu relatiunile intime si amicale ale monarchiei cu Germani­a n'au fost turburate unu singuru minutu, astfeliu in câtu liacare pote fi absolutu si forte siguru despre stabilitatea acestei aliantie. Ministrulu afaceriioru străine cornițele Kálnoky diso apoi: „Maiestatea S’a, regele Carolu alu Romá­niei a esprimatu dorinti’a de a vedé imbunatatîndu-se relatiunile tierei sale cu Austro-Ungari’a. Schimbarea de idei ce amu avutu cu primulu ministru romanu, d. I Bratianu, ne a convinsu, câ nu esiste nici unu con­­fiictu de interessé si am esprimatu amenduoi firm’a olarire d a legâ din nou relatiunile amicale anteriore.“ Cornntele Kálnoky adause, câ nu pote spune inca nimicu intru câtu privesce resultatele concrete ale intie­­legerei celoru 2 ministri dél’ acést’a intielegere e o garantia, ca relatiunile amicale dintre amendupe­tierele voru fi mântînute. Ministrulu a mai facutu apoi si urmatorele decla­­ratiuni : „Gâzi Mukhtar pasi’a n’a fostu insarcinatu a tracta cestiuni politice; bunele relatiuni intre Austria si Partia n'au fostu niciodată întrerupte.“ „Relatiunile imperatului Austriei cu imperaturu Rus­­siei sunt necontenite dintre cele mai cordiale. Relatiu­­nile dintre amendace guvernele sunt intr’o stare nor­mala. Animositatea, care se manifesta contra nóstra in Russia, e mărginită in cercuri forte restrinse. Nici Tiarulu nici guvernulu seu nu se gandescu la resbelu, nu numai din caus’a stării de lucruri din intru, ei si pentru câ se scie la Petersburg, câ nu vomu fi singuri in faţiă unui atacu alu Russiei. E dér’ permisu a­­ spera, ca er a pacei va fi d’o lunga durata.“ Corniţele Kalnoky a disu in sin­lu comitetului afa­ceriioru străine alu delegatiunii ungare, ca, in privintia legării drumuriioru de feru orientale, s’au facutu Porţii oferte pentru garanti’a materiala a esecutarii liniiloru trebuinciose; de asemene se voru face si Bulgariei. Mi­nistrulu e de părere, ca Bulgaria ar’ face bine se in­­trebuintieze o parte din cheltuielile sale militare la de­­rimarea fortaretieloru pe d’alungulu Dunării; elu a atrasu deja atenţiunea omeniloru competinti asupra acestui punctu. O alta cestiune inca neresolvata e aceea a tributului, ce Bulgari’a trebue se plateasca Portiei. D. Kálnoky spera, câ Bulgari’a va îndeplini toate indatori­­rile sale; recunoasce inse, ca cheltuielile derimarii forta­retieloru sunt destulu de mari, si fiindu ca aceasta ces­tiune interesseaza nu numai pe o putere, ci pe toate pu­terile impreuna, apoi este de datori­a Turciei d’a luâ inițiativ­a unei propuneri in aceasta privintia. in privinti’a Portiloru de feru, ministrulu declara, ca Ungari’a se insarcineaza cu lucrările de facutu pentru regularea loru si ca in schimbu va percepe unu dreptu de trecere conformu cu tractaturu dela London. Serbi­a va sprijini aceste lucrări; se astepta la o asemene pro­­cedere si din partea României. Vorbindu despre reformă consulara ministrulu atinge in trecutu greutățile ce se prezinta une ori in Romani­a, unde străinii ceru pro­tectiunea consulatului austriacu. Cornițele Kálnoky, după serv. „Ag. Havas“, dice in fine: „Relatiunile nóastre cu Italia sunt din toate punc­tele satisfacătoare; apropiarea amicala, de care am vor­­bitu anulu trecutu, s’a efectuatu definitivu. E inse in natură lucruriloru, ca unele partide din Itali’a se nu primesca inca aceasta situatiune, der’ marea majoritate a națiunii italiane recunósce, ca relatiunile amicale cu Austria au o mare însemnătate si sunt de doritu din punctulu de vedere alu păcii generale si alu interesse­­loru Italiei. Ne place a spera, ca aceste relatiuni ami­cale voru fi mântînate de asemene si pe viitoriu. Se Manifestatiune naţionala in Lugosiu. L u­g o­s­i­u, 28 Octobre 1883. In conferinti’a Romanilorn din Lugosiu — aderenţi ai causei noastre nationale romane — convocata din incidentulu durerosu alu repasîrei binemeritatului redactoru alu­i Telegrafului Ro­manul Domnului Nicolau Criste­a, si tienuta in Lugosiu la 23. Octobre st. n. 1883 s’a redicatu la valore de cand­usu, in unanimitate urmatorea Resolutiune Considerandu, că articlulu de fondu aparutu a 6/18 Octobre 1883 in Nr. 116 alu „Tele­grafului Romania“ intitulatu „Resplata ?“ con­­tene numai adeveruri istorice, si oglindeza fidelu si conscientiosu, situatiunea politica ac­tuala a Romaniloru din Ungari’a si Transil­­vani’a, precum si tendintiele desastrese ale guvernului magh­iaru actualu. Considerandu că acestu articlu a fost ne­­aperatu necesari­u, pentru aperarea in­­tereseloru nationale romane in genere, si in specie pentru respingerea resoluta a suspiti­­onarei neindreptatite, manifestata cu toata oca­­siunea de guvernulu maghiaru actualu contra tuturoru Romaniloru in punctulu loiali­tății si fidelității nóstre puru­rea neclatite, catra pre inaltulu­­ r­o n­u si cătra patriea nóstra co­muna. Considerandu, că cuprinsulu intregu alu ace­­ut articlu e espressiunea adeverata a senti­­menteloru si cugeteloru tuturoru Romaniloru adeverati din acesta tiera, si că prin publica­rea acelui articlu barbatescu, Domnulu N­i­c­o­­lau Criste­a, ca redactoru alu unei foi ro­­manesci, a doveditu că a fostu la culmea mis­­siunei sale. Romanii din Lugosiu se semitescu moral­mente deobligati : de o parte a’si esprima adencu semtît’a loru regretare asupra enunciatiunei nefericite a Escelentiei Sale Domnului archiepiscopu si me­­tropolitu gr. or. romanu Miron Romanul, publicate cu datulu 7/19 Octobre 1883 in frun­tea Nrului 117 a „Telegrafului Ro­manul“ er’ de alta parte a notifică Domnului N­i­­colau Criste­a, prin resolutiunea presenta, espressiunea cea mai viua si calduroasa, a mul­­tiumitei si increderei loru nestrămutate pentru atitudinea s’a brava si adeverata romaneasca, dovedita prin publicarea articlului din cestiune. In fine luandu totodată cu durere la cunoscin­­tia faptulu desastrosu alu repasîrei sale, dela redactarea ulterioara a „Telegrafului Romanu“ nutrescu firm’a sperantia, că Domnulu Nico- l­a u C r i s t e a, nu va inceta niciodată in ve­­ritoriu, a apera cu toate puterile sale pre valo­­roase, si totu cu acestu zelu pre laudabilu inte­resele bine pricepute, ale poporului nostru romanescu Datu in Lugosiu la 23. Octobre st. n. 1883. Din încrederea conferintiei Romaniloru din Lugosiu : Coriolanu Brediceanu, advocatu. lulianu lanculescu, directore când­­alu cassei de economii din Lugosiu Dr. b­ene Majora, preotu gr. or. romanu. Mihaiu Pocreanu, preotu gr. or. romanu. Fabius Rezeiu, advocatu. Georgiu Martinescu, advocatu. Ioane Nedelcu, advocatu. Simeon Stojanoviciu proprietarii­ mare. S. B. Popoviciu, comerciante, birou si oarecari informări despre Romanii din Secuime, despre cari partea cea mai mare a Romaniloru seu are informări false seu nu scie mai nimicu. Nu odata se intemplâ, câ, déca unu Romanu din Secuime vine intr’o societate romana, elu este intrebatu, câ unde a inve­­tiatu romanesce si déca in Secuime se afla Romani ? Asia de putinu este cunoscuta atâtu esistenti’a câtu si impregiurarile loru. In Secuime se afla Romanii imprastiati, prin Három­szék si Ciucu se afla multi Romani, cari vorbescu mai bine limb’a maghiara cu cea romana, ba se afla si de aceia, cari nu sciu limb­a romana mai de locu, ăi pas­­tréza inse­ritulu si marturisescu cu mandria, ca suntu Romani. — Unu semitu durerosu te cuprinde, candu vedi pre acesti omeni, cu trupu cu sufletu Romani, ca trebue se declare in limbă maghiara: én oláh vagyok (eu stm Romanu). Altcum stau lucrurile in Gurgiu. Aici se afla in comunele Bilboru, Corbu, Tulghesiu, I­a­­mucu, Valea Jidanului, Telecu, Ivanesiu, Várva, Sier­­masiu si Borszék aprópe 15 mii Romani, cari vorbescu numai romanesce, cari nu sciu limbă maghiara, de care de altcum nici ca au lipsa, fiindu-ca au cu multu mai multe afaceri cu Moldovenii decâtu cu Secuii. Chiaru si putinii Secui, ce se afla in Tulghesiu, si putinii ger­mani maghiarizati din Borszék se folosescu forte multu de limb­a romana, fara de care nu potu esiste. O imprejurare nefavorabile, lipsă de o scóla nor­male, face de multe ori pre inteligenti’a din acestu tî­­nutu se cugete cu ingrijire la veritoriulu acestoru Ro­mani transilvăneni, departati de scólele din Blasiu si Naseudu, instrucţiunea li e impreunata cu multe greu­tăţi. De aceea deschiderea a patru clase normale, ca astfel nu se pota incuragia pre mai multi la cercetarea 8cóaleloru medie si cu putinii, ce frecventeaza si acumu 8cóle normale, se nu fia necessitati a merge la Gyergyó- Szt.-Miklós si Alfalu, seu la Blasiu si Naseudu, pena unde au se caletoreasca mai bine de 2 dile d­e o inten­­tiune vechia a intelligentiei din acestu tînutu. Nu preste multu se voru tine consultări mai seriose in acesta privintia, era publiculu romanu nu va face niciodată o fapta mai generoasa, ca atunci, deca va epri­­gini pre acești Romani in instiintiă loru. Eaca si: List­a Contribuentiloru pentru redicarea unui Monumentu in Blasiu pre „Campulu libertăţii“. Din Comunele Tulghesiu in s. Corbu in Secuime au contribuitu : Ană Spiru n. Dobreanu 1 fl Elenă Niculescu n. Dobreanu 1 fl. Elena Dobreanu n. Grecu 1 fl. Ana Dobreanu n. Tieranu 1 fl. Laura Urziceanu 1 fl. Mirimii Dobreanu preotu in Tulghesiu 1 fl. loanu Dobreanu preotu in Corbu 2 fl. Gavrilu Dobreanu 1 fl. Augustinu Dobreanu 1 fl. Gavrilu Ciobotariu 1 fl. Gregoriu Trifu, docente 1 fl. Constantinu Stanu, docente 1 fl. Stefanu Cojocariu, primariu 1 fl. loanu Filipescu cantoru in Bilboru 1 fl. Mihaiu Popu 40 or. Niculau Tiepelusiu crucieri 20 cr. Savu Druga 50 cr. Siraianu Voidesiu 60 cr. loanu Goia 20 cr. Dumitru Dreganu preotii in Bicazu 50 cr. Dumitru Moldovanu cantoru 50 cr. Gavrilu Obreja 50 cr. Constantinu Apostolu 50 cr. loanu Mure­­sianu 40 cr. Grigore Soponariu zugravi­ 50 cr. Danila Romanu 50 cr. Anitia Balanu 20 cr. Petrea Cristinei 10 cr. Todosia Besianu 10 cr. Dumitru Spaciu 10 cr. Dumitru Popu 10 cr. Ana Filipescu preotesa in Bilboru 50 cr. Dumitru Crusitu 20 cr. George Crusitu 40 cr. Toaderu Balanu 20 cr. Sum­a 22 fl. 20 cr. Din C o­m­u­nă Bicazu , collectă e făcută prin M. C. D. Simiona C­o­­­tă parochu Simionu Cottă 1 fl. Unu romanu 1 fl. Mihailu Teslauanu preotu 1 fl. Juliu Urzica 20 cr. Grunbergu Iancu 30 cr. Moise Bereu 30 cr. loanu Topliceanu 20 cr. Mihaila Voidesiu 20 cr. Nicolau Voidesiu 20 cr. Alec­­sandru Csergő 50 cr. Aurelia Moise 20 cr. Anania Moldovanu 50 cr. Toaderu Tiepesiu 20 cr. Nicolau Ciffrea 50 cr. Sumă 6 fl. 30 cr. Din Comună Siermasiu: Gavrile Tieranu preotu 1 fl. 20 cr. Mihailu Platonu notariu cerc. 1 fl. Georgiu Baiesiu 1 fl. Aurelu Popu medicinistu 1 fl. Vasile Mândru 50 cr. Petru Mândru 50 cr. Trifanu Platonu 50 cr. Gregoriu Marcu 50 cr. Stefanu Tieranu 40 cr. Gregore Mândru 20 cr. Georgiu Platonu 30 cr. Niculau Cosiarea 25 cr. Iacobu Cosiarea 50 cr. Petru Platonu cantoru 30 cr. Nicolau Mândru subjude 60 cr. Sumă 8 fl. 75 cr. La­olalta dau sumă de 37 fl. 25 cr. adeca trei­­dieci si siepte floreni si 25 cr. v. a. Gavrilu Dobreanu, stud. med., collectante. Monumentu pe „Câmpulu Libertăţii“. Din Secuime, Tulghesiu 10 Octobre 1883. Asta vera aparuse in mai multe foi romane unu apelu catra toti Romanii pentru redicarea unui monu­mentu in Blasiu pre Campulu Libertăţii. Apelulu aflu celu mai viu resunetu si in pepturile Romaniloru din Secuime si ei inca se grăbiră a contribui după puține­le loru puteri pentru monumentulu aceloru 40 de mii, cari ăi versara sângele pentru esistenti’a nóstra na­tionale. Cu acést’a ocasiune ’mi ieu libertatea a dâ on. pu­„Neue freie Presse“ anslisandu in primulu seu Vien’a din 27 ale lunei curente respun­­surile, ce ministrulu de esterne comunu, contele Kálnoky, le-a datu delegatiuniloru in privinti’a politicei esterne, duse intre altele: „Ceea ce a enuntiatu ministrulu de esterne cu privire la Romani’a si la caletori­a lui

Next