Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1884 (Anul 47, nr. 1-108)

1884-06-03 / nr. 86

f KE1)A('TH­­EA ŞI ADMINISTRAţlUNEA: BRAŞOVC, piaţa mare nr. 22. „GAZETA“ IESE ÎN­­IECARE DI. Pe unii and 12 fior., pe şase luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe and 36 fr., pe şese luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. SE PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la doi. corespondenți. ANULUI XLVII. „ ., A”°iT0JIi“,I,*I, r W seria garmondu b cr. și timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori nefrancate nu se primescd. — Manuscripte nu se retrămitd. NB 86. Duminecă 3 (15) Iunie 1884. Brașovu în 2 (14) Iunie. Alegerile pentru dieta ungureasca s’au ’inee­" putu erî cu­ o învingere a partidei tisaiste. Intre 156 deputaţi aleşi 94 sunt aderenţi prtofmunţaţî ai d-lui Tisza şi oposiţionali pronunţaţi sunt nu­mai 53. Deşi este neîndoiosit că guvernul e a chiămată la alegere în cjina întâiu cu intenţiune mai multa de acele cercuri, unde screa că va reeşi cu candi­daţii săi, este destulă de botatoare la ochi dispro­­porţiunea între numeralii candidaţilor­ aleşi gu­vernamentali şi a celor­ oposiţionali. Nu mai trebue să arătămă de ce se folosesc­ cei dela putere pentru de aşi prepară asemeni învingeri, căci abusurile, corupţiunile, terorisările şi ilegalităţile nu se mai făcu pe ascunse şi le poate vedea şi constată ori şi cine, care are ochi, în toate părţile ţerei, ziarele oposiţionale maghiare sunt pline de tânguiri, că dreptul­ liberei alegeri este călcată în picioare, că forţa brutală şi cu banii s’au aliata ca se serbeze orgiile regimului arbitrară, de care este bântuită biata poporaţiune a acestui stată. De unde îşi ia d-la Tisza îndemnulă şi cu­­ragială de a procede astfelă în contra partide­­lor­ oposiţionale? Nu să teme elă că forţa în­trebuinţată la alegeri va nasce în sînulă naţi­­unei maghiare o desbinare care pote se fie fatală pentru viitorul­ ei? Tăcemă de naţionalităţi, căci contra loră s’a aprinsă de multă resboială de rassă. De ce însă sunt tractaţi şi oposiţionalii maghiari la alegeri pe ună picioră cu naţiona­liştii nemaghiari? Pretecstulă, sub care guvernulă actuală eser­­cită forța cea mai brutală la alegeri, este totă acela, de care se folosesce despotismulă în tote statele. Domnul­ Tisza legându-se ca scaiulă de putere se crede că este singurulă omă, care poate se salveze interesele nației maghiare, ale statului ungară şi ale monarch­iei. In acesta credinţă, că densulă este salvato­­rulă, Tisza este susţinută de câtră apărătorii du­alismului din Austria. Aceştia se temă că, deci va ajunge oposiţiunea maghiară la putere, se va resturna cu totulă ecuilibrulă între Austria şi Ungaria. Ce s’ar face din aceasta monarchiă deca ar învinge oposițiunea maghiară?“ Intreba una din foile dualiste vienese, și apoi adauge: „Dela modulă cum s’ar organisa aceasta oposițiune com­pusă din elemente eterogene ar depinde vii­­toarele relațiuni ale Ungariei cu Austria. Partida independenţilor­ voiesce să rupă legăturile de dreptă publică şi economice cu Austria, acesta e sigură, dar câtă pentru oposiţiunea moderată ea însăşi nu ştie ce voiesce, ea iubesce estremele şi va fi condusă de ideile celor­ din partida estre­­mă. De aceea trebue se dprimă din punctu de vedere ală intereselor­ specifice maghiare că d-lă Tisza se învingă la alegeri.“ Iată dar raţiunea, din care d-la Tisza îşi derivă îndreptăţirea de a procede aşa precum îlă vedemă că procede folosindu-se de toate mijloacele iertate şi neiertate ca să-şi asigure portofoliulă. Poate să strige oposițiunea maghiară câtă o va lua gura, căci d-lă Tisa nu se va lăsă a fi conturbată in mersulă său. Elă auijindă și ce­­tindă vorbele celoră din Viena trebue se îş­­jică: ce ar fi de Ungaria şi de Monarhia arji décá n’-rffi mai avé eu frénele guvernului în mână? Şi cum nu va trebui să-i crească încrederea •£p-Q are în sine, când i se mai spune, că numai guvernulă lui mai poate susţină ordinea în Un­garia şi că numai acestă guvernă poate sprijini dualismulă, ca se nu cadă peste nópte, şi numai elă este adi purtătoriulă alianţei dintre Austro- Ungaria şi Germania. Nu trebuinţele şi interesele de desvoltare ale Ungariei, ci interese austriace şi germane mai ţînă atât pe d-la Tisza la putere; şi până cândă nu se va schimbă curentul, în sferele înalte po­litice Tisza va remâne ministru. Bine a­­fişa „Pesti Napló“, că elă nu mai poate fi resturnată de josă, ci numai de susă. Der foaia pestană nu s’a gândită, că prin aceasta dă ună testimoniu de paupertate națiunei, care pretinde că pâşesce în fruntea civilisațiunei Orien­tului europenu. insulă de cheltueli ală noului parlamentă din Pesta pre­vede suma de 16 milioane. Cei 200.000 de oameni, că­rora pe fie­care ană li se vendă prin execuţiunî averile pentru dare, sâmtă amară aceste cheltueli. Emigraţiunea sporesce pe­­ţi ce merge. Recensimentală pe timpul­ absolutismului austriacă a constatată în Ungaria o spo­rire a populaţiunii de 1 milionă şi jumătăte, pe câtă vreme dela 1872 şi pănă la 1880, adecă în timpui de 8 ani, populaţiunea nu s’a sporită decâtă numai cu 11 mii. * Delegaţii societăţii anonime pe acţiuni Crişă-Mu­re­şă-Tis­za au isbutită a contractă ună împrumută cu anuităţi de 10 milioane dela Banca hipotecară ungară. Convenţiunea va fi supusă aprobării ministeriului de fi­nance şi comunicaţiune. Banca hipotecară, după apro­barea convenţiunii, va emite obligaţiuni 4°/0 cu premii. Pentru emiterea nouălor şi titluri a încheiată ună con­tractă cu Banca „Union“ din Viena şi cu Banca ungară de schimbă şi scumptă. * »Corespondenţa din Budapesta* află din Viena, că între membrii consorţului Rothschild, cu privire la con­vertirea rentei de aură 6% ungare, s’a stabilită o de­plină înţelegere. Despre resultatulă desbateriloră ministrulă de financie ală Ungariei a fostă imediată încunosciinţată. Corniţele Palavicini s’a întorsă la Pesta, ca să se înţelă­­gă cu ministrulă de finance corniţele Szapary asupra modalităţiloră convertirii. Directorulă Hansemann a ple­cată la Berlină şi baronulă Albert Rothschild la Paris. Şefulă casei Rothschild din Viena merge la Parish pentru a informa pe şefulă casei Rothschild din Londra asupra curentului şi vederilor şi membrilor­ consorţului, întruniţi în conferinţa din Viena, şi totdeodată pentru a-şî pro­cură date şi informaţiunî positive în privinţa situaţiunei pieţii din Londra. * „România liberă“ e informată, că mai mulţi iubi­tori de arte au luată iniţiativa formării unui baletă pen­tru scena teatrului naţională din Bucurescî, şi, în sco­­pul­ acesta, d-nii Mocianu şi Velescu ar fi însărcinaţi a merge ăstă timp şi prin provincii ca să studieze diferite jocuri naţionale, necunoscute încă oraşelor­ mari. Aplaudămă — (jice »Rom. lib.« — aceasta frumoasa iniţiativă şi-i dorimă celă mai deplină succesă. * In Bulgaria se facă alegerile pentru Sobranne şi aceste alegeri producă mari agitaţiuni. Dumineca trecută se strînseră la Lom-Palanca — orăşelă pe malulă Du­nării — şase mii de ţărani pentru a’şi esercita dreptulă de alegători. Dar aceşti şăse mii de oamen! n’au voită să’şi depuie votulfi loră şi a trebuită să se amâne ale­gerile pentru altă dată. Candidaţilorfi ce le cereau votulă prin felurite trase şi discursuri, ei le respundeau: „Nu, nu vă dămă votulă la nici unulă, căci toți ne-ați înşelată. Să vie Vodă şi să spuie elă pe cine să ale­­gemă ca să fie oamen! de treaba; numai așa vomă da vo­tulă nostru.“ Şi ce s’a petrecută la Lom-Palanca, s’a petrecută mai prin toate oraşele Bulgariei. Avemă aceste amănunte — tjice ,­România“—dela ună omă care vine din par­tea locului.* Sfiarului financiară »Novosti« din Petersburg anunţă că în Rusia se va introduce ună imposită de 3°/0 asupra câştigului netă, resultată din întreprinderi industriale şi comerciale. Proiectului de lege elaborată de ministerului de finance, privitoră la documentele exercitării comerciului, a fostă aprobată de senată. * Se­­zice că noulă ministeră clericală ală Belgiei va fi compusă astfelă: Bernaert preşedinte şi ministru de interne; prinţulă Caraman-Chimay ministru de ex­­terne; Woeste de justiţiă; Jacobs de finance; gene­­ralulă Jaquemart de răsboiu; Pe­ere boom de co­­merciu şi agricultură. Ministerului instrucţiunii publice va fi desfiinţată.* (filele aceste fostulă dictactoră Ludovică Kossuth, a adresată Unguriloră erăşî doue manifeste. Intr’unulă le mulţămesce pentru felicitările ce le-a primită la (­iua Scirî telegrafice. (Serv. part.­ală ,Gaz. Trans.«) Pesta. 14 Iunie. — La alegerile săvârşite erî la 13 Iunie, liberalii guvernamentali au ob­ţinută 94 de mandate. Miniştrii Fauler şi Kemény au fostă aleşi în Budapesta. Preşedintele consi­liului de miniştri, d. Tisza, a fostă alesă la Oradea Mare. In 28 cercuri electorale a învinsă oposiţi­unea moderată. In 24 cercuri au fostă aleşi membrii d’ai partidei independente. In 5 cercuri s’au alesă antisemiţi. In 4 cercuri au fostă aleşi deputaţi, cari nu aparţină nici unei partide. Intr’ună cercă a isbutitu unit naţionalii. Sofia, 14 Iunie. — Guvernulă Bulgariei, în faţa tuturoră scriitoră de mobilisare din partea Serbiei, pástréza o deplină linişte şi nu ia de locă măsuri de precauţiune. Pesta, 14 iunie. — Ministrul­ Croaţiei a luată măsuri ca comiţii supremi ai Croaţiei să fie chiemaţi la sesiunea apropiată a camerii mag­­naţilor­. (Biur, telegr. din Pesta). Cronica cailei. „Corespondenţa din Buda­pesta“ află că în toate părţile Ungariei unde a plouată, starea sămănăturilor­ s’a îndreptată. In Transilvania, unde se speră o forte bună recoltă, va fi după rapoartele din urmă numai o re­coltă de mijlocă. Fiindă aceste rapoarte datate de pe luna Maiu, se speră că ploile de pe la începutul­ lui Iunie şi care au căluţii în totă ţăra voră fi îndreptată multă să­­mănaturile.* D. Dr. Car­ol Wol­ff, șefă-redactoră la »Tageblatt* și fostă deputată ală Sibiiului, în darea sa de sămă fă­cută în cjilele acestea alegătorilor­ săi din Sibiiu, a es­­pusă în modă interesantă situațiunea financiară a Un­gariei, cjicăndă că la 1874 carnetile, cheltuelile de amor­­tisaţiune şi de manipulare s’au urcată la 64 milioane fl. La 1884 aceste carnete, împreună cu carnetele împrumu­tului făcută în acestă ană se urcă la celă puţină 111 milioane, adecă cu 47 milioane mai multă ca la 74. Da­toriile statului nostru împreună cu partea din datoriile comune la 1874 erau de 1348 milioane, la 1882 după încheierea socotelelor, se urcase la 1923 milioane, la 1884 atingă suma de 2 miliarde. Dela venirea la putere a d-lui Tisza datoriile publice s’au sporită cu 650 milioane, or dela dualismă încoce cu 1 miliard. La 1868 cheltu­elile Ungariei erau de 147 milióane, or venitulă era de 139 milióane, deficită reală 8 milióane. La 1884 cheltu­elile sunt de 340 milióane, deficitulă de 49 milióane. De­

Next