Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1884 (Anul 47, nr. 109-245)
1884-10-19 / nr. 197
REDACţ'IUSIKA ŞI ADMUflSTRAlUMNEA: BRAŞOVO, piaţa mare nr. 22. .GAZETA“ IESE IN FIECARE ţI. Pe ane anu 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate. Pe anu 36 fr., pe şâse luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. ANULU XLVII. SE PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la doi. corespondenţi. ANUNCIURILE: O seriă garmonda 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrijori nefrancate nu se primesau. — Manuscripte nu se retrimită. N* 197. Vineri 19 (31) Octomvre 1884. Braşov, în 18 (30) Octomvre. „Egenaonia nostra numai atunci îşi va câştigă simpatii în întru şi în afară, deci o vom folosi-o „spre apărarea şi lăţirea culturei şi a libertăţii.“ Aceste cuvinte, ce le-a pronunţată campionul fi liberalismului ungurescft, Balthasar Horvat, în discursulft său din dietă, despre care vorbirămft în numerul de ori, suntu forte seducetoare. „Lățirea culturei“ — poate fi ceva mai sublimă de câtft aceasta? „Apărarea libertății“ — poate să’și alăgă oare unit poporft o țintă mai frumosă ca acesta? Cei ce nu cunoscft relațiunile interiore ale statului ungară voră aplaudă. Noi însă, cari scimă ce va să cică 1* Maghiari lăţirea culturei şi apărarea libertăţii, remânemă nemişcaţi şi ca unii, cari nu dorimă răulă nici unei naţionalităţi, sămţimă că viitorulă egemoniştilor noştri de act.1 este foarte ameninţată. Avemă unele esemple mai nouă despre modulă cum lăţescfi egemonii maghiari cultura în ţară. In filele de 8, 9 şi 10 Octovre s’a ţinută în Pesta conventulă generală ală celoră patru superitendenţe evangelice din Ungaria de conf. augsb. Dintre cei ce se ţină de acâstă confesiune abia a patra parte sciu să vorbescă unguresce. Cu tote astea în adunarea conventului n’a fostă vorba de alta, decâtă de maghiarismă şi de limba maghiară, înainte de toate accentuă inspectorulă generală Pronay în discursulfi său de deschidere, că biserica protestantă din Ungaria este chiămată a laţi cultura naţională maghiară. Superintendentală districtului Tisei, Czekus, face apoi propunerea ca toate matriculele să se poarte în limba maghiară. Legea dă voie comunelor bisericesci de a’și alege ele limba, în care să se poarte matriculele, dar, o fice Czekus biserica evangelică din Ungaria face parte constituitivă din naţiunea maghiară, de aceea matriculele trebue să fie duse în limba maghiară. Un membru al conventului se redică şi se pronunţă în contra acestei nelegale siluiri. Atunci vlădica evangelică Czekus se răstesce cătră elă şi strigă, că Slavii evangelici nu suntă buni patrioţi, deca nu primescă propunerea lui. Eatu der că într’o adunare bisericeascâ, în numele culturei maghiare se atacă legea și se insultă acei indivizi, cari își ridică glasulă spre apărarea ei. De geaba fantaseza Horvat de libertatea individului, ca principiu fundamentală ală liberalismului ungurescft, décá Maghiarii şi Maghiaronii potă să arunce în faţa ori şi cărui nemaghiară, care le face oposiţiune, imputarea că nu este bună patriotă. Unde rămâne libertatea individuală, déca individului nu-i mai este ertată de a avea opiniunea şi voinţa sa propriă? Era cum înţelegă egemenii unguri apărarea libertăţii. Câtă pentru lăţirea culturei avemă destule esemple în ce modă se face ea la noi. Vedemă cum se introduce cu forţa pretutindeni limba maghiară şi cum se prigonesce şi se scoate din institutele de învăţământă limba română. Ună casă mai nou nilă oferă maghiarizarea scólei în Panciova. Şcolarii sârbi şi români dela acestă gimnasiu voiescă se rămână ceea ce suntă, ei nu ceră cultură maghiară. Der liberalismulă ungurescft nu cunósce decâtă cultura maghiară şi are sensă numai pentru lăţirea acestei culturi. S’a introdusă în gimnasiulă de stată reală din Panciova limba maghiară ca limbă de propunere. Nu-i destulă. Influința maghiarisatoare a gimnasiului numai atunci va fi satisfacâtoare, decâ se va crea şi unu seminară ungurescft lângă elă. Se cere dér înființarea unui seminară maghiară. O asemenea procedere pentru lăţirea culturei din partea egemenilor unguri numai simpatii nu le va câştigă, căci ea lovesce în faţă interesele cele mai sânte de cultură şi de libertate ale nemaghiarilor. Deci esistă ună adevărată periculă pentru esistenţa statului ungară, atunci acestă peliculă este supremaţia maghiară. CRONICA POLITICĂ. Bugetul comună ală Austro-Ungariei pe anul 1885 cuprinde următărele cifre: Cererea brutto a ministerului de estenie e de 4, 380,000 fl.; a armatei permanente e de 102,235,135 fl.; a marinei de resboiu e de 10,738,589 fl.; a ministeriului comună de finance e de 1,972,570 fl. Cererea extraordinară pentru trupele din provinciele ocupate e de 6,360,000 fl. Bugetul administraţiunei Bosniei şi Herţegovinei e de 7,892,639 fl. * Prințulă de coronă germană a deschisă Linia trecută noulă consiliu de stată prusiana printr’ună discursă, în care accentueaza problemele consiliului, probleme ce se referă mai alesă la legislațiune. Regele voiesce se cere părerea consiliului de stată asupra proposițiunilor ce se facă dietei, asupra proiectelor de ordonanţe imperiale, asupra proiecteloră ce le face Prusia in consiliulă federală, asupra cestiunei cum se se de voturile Prusiei în consiliulă federală şi asupra unor afaceri importante ale legislaţiunii imperiale. Totodată îşî reservă regele de a cere statulă consiliului în cestiuni de administraţiune. Prințulă de coronă spereaza că consiliulă va sprijini cu esperiinţele sale guvernulă în lucrările sale pregătitoare, că va esamînă de aproape proiectele de lege, mai alesă va cercetă déca corespundă trebuinţeloră ţârii, decâ mijloacele suntă suficiente decâ legea își poate ajunge scopulă câtă se poate mai ușorfi. Consiliulă de stată va avea se esamineze și redacțiunea legiloră. * Noulă cabinetă belgiană trebue în fine să cedeze curentului ce a isbucnit și în contra nouei legi școlare. „L’Indépendance Belge« comunică, că ministerul are intențiunea să facă două modificări în lege șî anume: 1) la scoalele clericale, îndată ce se declară de scoale comunale, să se instaleze numai Belgian!, ca astfelă să se împedece streinii d’a se îndesa la posturile învețătoresci; 2) institutorilor puși în disponibilitate să li se mareasc o salariilă viageră, pentru care scapă să se treacă în bugetă o sumă de 6 până la 7 sute de mii de franci. Ni se pare însă că liberalii nu se vor mulțămi cu aceste modificări, mai cu seama acum când la alegerile comunale au avută o atâtă de mare isbândă. * Regele Milan ală Serbiei este încântată de irepresiunile ce le-a adusă cu sine din străinătate. »Potă constata cu bucuriă:«i*se elă cătră primarulă Belgradului, că acele cercuri cari esereită o influință decisivă asupra deslineloră Europei, cresce pe tiu ce merge încrederea în Serbia și în misiunea ei, de a fi ună pioneră ală culturei în peninsula balcanică. Ultimulă nostru împrumută dovedesce mai bine,Jice Milan, ceea ce crede Europa despre Serbia. Amă cerută 40 de milioane și ni s’au oferită 4 miliarde. Politica mea, adause Regele, dela tractatură de Berlină Inco ce are de scopă de a face din Serbia o ţără cu cultură modernă şi totă mai multă mă convingă, că ţăra numai pe acesta care poate să-şi asigure una frumosă viitoră. Reorganisările cele mari, ce are de gândă a le face comuna Belgradă, este o parte din acesta mare operă. * Sesiunea Sobraniei bulgare s’a deschisă de cătră principele Alexandru printr’ună discursă, in care constată că înera domnesce liniștea, că puterile suntă binevoitoare Bulgariei, dar mai cu seama Rusia. Discursulă comunică diferite proiecte de legi financiare, atrage deputaţilor, atenţiunea asupra legărei cailor ferate bulgare cu cele serbesci şi turceşci, pantru care a sosită timpulă, şi în fine îşî esprimă speranţa, de a vedè câtă mai curendă înlăturată conflictulă cu Serbia. Ceea ce e mai interesantă din discursă, e pasagială privitoră la relaţiunile cu Rusia. Discursul tronului dă o desmintire categorică celoră ce susţină, că Rusia nu îngrijesce ca o mamă de fica sa Bulgaria. Şi nici că va renunţa vr’odata Rusia la aceasta, când mari planuri nutresce.* In cestiunea Gongului, guvernulă portugesă intrebuințăză toate mijloacele spre a-şi validita în conferinţă drepturile sale în Africa vestică faţă cu associaţiunea internaţională a Gongului. După o scrisoare din Lissabona ună rege ală Congului ar fi protestată în contra tractatului privitor la suzeranitatea asupra unor teritoare la Congulă de susă şi încheiată de locotenentul Van der Valde Liesen, în numele associaţiunei africane internaţionale, cu principele din Palahala; tată de-odată ar fi declarată că nici acum nici în viitoră nu va recunosce altă suzerană, decâtă pe regele Portugaliei. Se bănuesce că acestă protestă e făcută la îndemnul Portugaliei, care are la spatele sale pe Anglia ca susţiitere. (Tiarele germane aşteptă cu nerăbdare se veca atitudinea Portugaliei în conferinţa, ce se va întruni în Berlină în primelefile ale lunei Noemvre. PRIMIREA SOLEMNELA A DELEGAJIUNILORU. Marţi primi Maiestatea Sa în audienţă delegaţiunile. Monarchală răspunse la discursurile preşedinţilor delegaţiunilor, cu următoarele cuvinte : .Asigurările de supunere credinciosă, care tocmai le-aţi adresată cătră Mine, Me umplu de mulţămire sinceră. « Când v’amă recruta pentru ultima oara adunați împrejurulă meu, Mi-am putută esprima speranța, că Europa se va bucură de bine-cuventăriie păcii. Aceasta speranță s’a împlinită și potă schimă în liniște, că după toate prevederile și pentru viitoriulă următoră este speranță îndreptățită pentru o epocă a păcii, a lucrării neturburate şi a bunăstărei poporului, ce se desvoltă neîncetată. Relaţiunile nóastre cătră tote statele europene şi mai cu seama cătră statele vecine sună cele mai bune. întâlnirea ce am avut’o mai demnâtri cu Maiestatea Sa împăratulă Rusiei şi cu împăratulă Germaniei nu mi-a oferita numai dorita ocasiune, de a-Mi renoi relaţiunile Mele cordiale şi cătră casa Impérátescá ruséscá, ci ne arată totdeodată deplina consonanţă a celor trei monarchi şi a guvernelor aloră, în a susţină şi de-a asigura basele păcii şi ale liniștii, care sunt torțe trebuincioase pentru binele poporeloră. Aceasta consonanță, basată pe păzirea tractatelor, și pe încredere reciprocă va forma o garanțiă impunătoare a păcii, ale cărei efecte salutare vor cade bine nu numai nouă, dară și tuturora poporeloră. Guvernulă Meu, aprețiindă pe deplină situațiunea financiară a monarchiei, s’a silită de a restrânge recerința totală pentru armata permanentă, încâtă a concesă îngrijirea, ca armata să fie totdeauna bună și gata de resboiu. Asigurarea maî efectivă a teritoriilor noastre lite