Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1884 (Anul 47, nr. 109-245)

1884-10-19 / nr. 197

REDAC­ţ'IUSIKA ŞI ADMUflSTRAlUMNEA: BRAŞOVO, piaţa mare nr. 22. .GAZETA“ IESE IN FIECARE ţ­I. Pe ane anu 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate. Pe anu 36 fr., pe şâse luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. ANULU XLVII. SE PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la doi. corespondenţi. ANUNCIURILE: O seriă garmonda 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrijori nefrancate nu se primesau. — Manuscripte nu se retrimită. N* 197. Vineri 19 (31) Octomvre 1884. Braşov, în 18 (30) Octomvre. „Egenaonia nostra numai atunci îşi va câş­tigă simpatii în întru şi în afară, deci o vom­ folosi-o „spre apărarea şi lăţirea culturei şi a li­bertăţii.“ Aceste cuvinte, ce le-a pronunţată campio­nul fi liberalismului ungurescft, Balthasar Horvat, în discursulft său din dietă, despre care vorbirămft în numerul­ de ori, suntu forte seducetoare. „Lățirea culturei“ — poate fi ceva mai su­blimă de câtft aceasta? „Apărarea libertății“ — poate să’și alăgă oare unit poporft o țintă mai fru­­mosă ca acesta? Cei ce nu cunoscft relațiunile interiore ale statului ungară voră aplaudă. Noi însă, cari scimă ce va să c­ică 1* Maghiari lăţirea culturei şi apărarea libertăţii, remânemă nemişcaţi şi ca unii, cari nu dorimă răulă nici unei naţionali­tăţi, sămţimă că viitorulă egemoniştilor­ noştri de act.1 este foarte ameninţată. Avemă unele esemple mai nouă despre mo­dulă cum lăţescfi egemonii maghiari cultura în ţară. In filele de 8, 9 şi 10 Octovre s’a ţinută în Pesta conventulă generală ală celoră patru superitendenţe evangelice din Ungaria de conf. augsb. Dintre cei ce se ţină de acâstă confesiune abia a patra parte sciu să vorbescă unguresce. Cu tote astea în adunarea conventului n’a fostă vorba de alta, decâtă de maghiarismă şi de limba maghiară, înainte de toate accentuă inspectorulă gene­rală Pronay în discursulfi său de deschidere, că biserica protestantă din Ungaria este chiămată a laţi cultura naţională maghiară. Superintenden­­tală districtului Tisei, Czekus, face apoi propune­rea ca toate matriculele să se poarte în limba ma­ghiară. Legea dă voie comunelor­ bisericesci de a’și alege ele limba, în care să se poarte matri­culele, dar, o fice Czekus biserica evangelică din Ungaria face parte constituitivă din naţiunea ma­ghiară, de aceea matriculele trebue să fie duse în limba maghiară. Un­ membru al­ conventului se redică şi se pronunţă în contra acestei nelegale siluiri. Atunci vlădica evangelică Czekus se răstesce că­­tră elă şi strigă, că Slavii evangelici nu suntă buni patrioţi, deca nu primescă propunerea lui. Eatu der că într’o adunare bisericeascâ, în numele culturei maghiare se atacă legea și se in­sultă acei indivizi, cari își ridică glasulă spre apărarea ei. De geaba fantaseza Horvat de libertatea in­dividului, ca principiu fundamentală ală libera­lismului ungurescft, décá Maghiarii şi Maghiaro­­nii potă să arunce în faţa ori şi cărui nema­ghiară, care le face oposiţiune, imputarea că nu este bună patriotă. Unde rămâne libertatea individuală, déca in­dividului nu-i mai este ertată de a avea opini­­unea şi voinţa sa propriă? Era cum înţelegă egemenii unguri apărarea libertăţii. Câtă pentru lăţirea culturei avemă destule esemple în ce modă se face ea la noi. Vedemă cum se introduce cu forţa pretutindeni limba ma­ghiară şi cum se prigonesce şi se scoate din in­stitutele de învăţământă limba română. Ună casă mai nou ni­lă oferă maghiariza­rea scólei în Panciova. Şcolarii sârbi şi români dela acestă gimnasiu voiescă se rămână ceea ce suntă, ei nu ceră cultură maghiară. Der liberalis­­mulă ungurescft nu cunósce decâtă cultura ma­ghiară şi are sensă numai pentru lăţirea acestei culturi. S’a introdusă în gimnasiulă de stată reală din Panciova limba maghiară ca limbă de pro­punere. Nu-i destulă. Influința maghiarisatoare a gimnasiului numai atunci va fi satisfacâtoare, decâ se va crea şi unu seminară ungurescft lângă elă. Se cere dér înființarea unui seminară ma­ghiară. O asemenea procedere pentru lăţirea cultu­rei din partea egemenilor­ unguri numai simpatii nu le va câştigă, căci ea lovesce în faţă intere­sele cele mai sânte de cultură şi de libertate ale nemaghiarilor­. Deci esistă ună adevărată periculă pentru esistenţa statului ungară, atunci acestă peliculă este supremaţia maghiară. CRONICA POLITICĂ. Bugetul­ comună ală Austro-Ungariei pe anul­ 1885 cuprinde următărele cifre: Cererea brutto a mi­nis­ter­ului de estenie e de 4, 380,000 fl.; a arma­tei permanente e de 102,235,135 fl.; a marinei de resboiu e de 10,738,589 fl.; a minis­­teriului comună de finance e de 1,972,570 fl. Cererea extraordinară pentru trupele din provinciele ocupate e de 6,360,000 fl. Bugetul­ administraţiunei Bosniei şi Herţegovinei e de 7,892,639 fl. * Prințulă de coronă germană a deschisă Linia tre­cută noulă consiliu de stată prusiana printr’ună discursă, în care accentueaza problemele consiliului, pro­bleme ce se referă mai alesă la legislațiune. Regele vo­­iesce se cere părerea consiliului de stată asupra propo­­sițiunilor­ ce se facă dietei, asupra proiectelor­ de or­donanţe imperiale, asupra proiecteloră ce le face Prusia in consiliulă federală, asupra cestiunei cum se se de voturile Prusiei în consiliulă federală şi asupra unor­ a­­faceri importante ale legislaţiunii imperiale. Totodată îşî reservă regele de a cere statulă consiliului în cestiuni de administraţiune. Prințulă de coronă spereaza că consi­­liulă va sprijini cu esperiinţele sale guvernulă în lucră­rile sale pregătitoare, că va esamînă de aproape proiec­tele de lege, mai alesă va cercetă déca corespundă tre­­buinţeloră ţârii, decâ m­­ijloacele suntă suficiente decâ le­gea își poate ajunge scopulă câtă se poate mai ușorfi. Consiliulă de stată va avea se esamineze și redacțiunea legiloră. * Noulă cabinetă belgiană trebue în fine să cedeze curentului ce a isbucnit și în contra nouei legi școlare. „L’Indépendance Belge« comunică, că ministerul­ are intențiunea să facă două modificări în lege șî anume: 1) la scoalele clericale, îndată ce se declară de scoale co­munale, să se instaleze numai Belgian!, ca astfelă să se împedece streinii d’a se îndesa la posturile învețătoresci; 2) institutorilor­ puși în disponibilitate să li se mareasc o salariilă viageră, pentru care scapă să se treacă în buget­ă o sumă de 6 până la 7 sute de mii de franci. Ni se pare însă că liberalii nu se vor­ mulțămi cu aceste mo­dificări, mai cu seama acum când la alegerile comunale au avută o atâtă de mare isbândă. * Regele Milan ală Serbiei este încântată de ire­presiunile ce le-a adusă cu sine din străinătate. »Potă constata cu bucuriă:«­­i*se elă cătră primarulă Belgra­dului, că acele cercuri cari esereită o influință decisivă asupra deslineloră Europei, cresce pe tiu ce merge în­crederea în Serbia și în misiunea ei, de a fi ună pioneră ală culturei în peninsula balcanică. Ultimulă nostru împrumută dovedesce mai bine,­­Jice Milan, ceea ce crede Europa despre Serbia. Amă cerută 40 de mi­­lioane și ni s’au oferită 4 miliarde. Politica mea, adause Regele, dela tractatură de Berlină Inco ce are de scopă de a face din Serbia o ţără cu cultură modernă şi totă mai multă mă convingă, că ţăra numai pe acesta care poate să-şi asigure una frumosă viitoră. Reorganisările cele mari, ce are de gândă a­ le face comuna Belgradă, este o parte din acesta mare operă. * Sesiunea Sobraniei bulgare s’a deschisă de cătră principele Alexandru printr’ună discursă, in care constată că în­­era domnesce liniștea, că puterile suntă binevoitoare Bulgariei, dar mai cu seama Rusia. Discursulă comunică diferite proiecte de legi financiare, atrage deputaţilor, atenţiunea asupra legărei cailor­ ferate bulgare cu cele serbesci şi turceşci, pantru care a sosită timpulă, şi în fine îşî esprimă speranţa, de a vedè câtă mai curendă înlăturată conflictulă cu Serbia. Ceea ce e mai interesantă din discursă, e pasa­­gială privitoră la relaţiunile cu Rusia. Discursul­ tro­nului dă o desmintire categorică celoră ce susţină, că Rusia nu îngrijesce ca o mamă de fica sa Bulgaria. Şi nici că va renunţa vr’odata Rusia la aceasta, când mari planuri nutresce.* In cestiunea Gongului, guvernulă portugesă intre­­buințăză toate m­ijloacele spre a-şi validita în conferinţă drepturile sale în Africa vestică faţă cu associaţiunea in­ternaţională a Gongului. După o scrisoare din Lissabona ună rege ală Congului ar fi protestată în contra tracta­tului privitor­ la suzeranitatea asupra unor­ teritoare la Congulă de susă şi încheiată de locotenentul­ Van der Valde Liesen, în numele associaţiunei africane internaţio­nale, cu principele din Palahala; tată de-odată ar fi de­clarată că nici acum nici în viitoră nu va recunosce altă suzerană, decâtă pe regele Portugaliei. Se bănuesce că acestă protestă e făcută la îndemnul­ Portugaliei, care are la spatele sale pe Anglia ca susţiitere. (Tiarele ger­mane aşteptă cu nerăbdare se vec­a atitudinea Portuga­liei în conferinţa, ce se va întruni în Berlină în primele­­file ale lunei Noemvre. PRIMIREA SOLEMNELA A DELEGAJIUNILORU. Marţi primi Maiestatea Sa în audienţă dele­­gaţiunile. Monarchală răspunse la discursurile preşedinţilor­ delegaţiunilor, cu următoarele cu­vinte : .Asigurările de supunere credinciosă, care tocmai le-aţi adresată cătră Mine, Me umplu de mulţămire sin­ceră. « Când v’amă recruta pentru ultima oara adunați îm­­prejurulă meu, Mi-am putută esprima speranța, că Eu­ropa se va bucură de bine-cuventăriie păcii. Aceasta spe­ranță s’a împlinită și potă sc­himă în liniște, că după toate prevederile și pentru viitoriulă următoră este spe­ranță îndreptățită pentru o epocă a păcii, a lucrării ne­turburate şi a bunăstărei poporului, ce se desvoltă neîn­cetat­ă. Relaţiunile nóastre cătră tote statele europene şi mai cu seama cătră statele vecine sună cele mai bune. întâlnirea ce am avut’o mai demnâtri cu Maiestatea Sa împăratulă Rusiei şi cu îm­păratulă Germaniei nu mi-a oferita numai dorita ocasiune, de a-Mi renoi relaţiunile Mele cordiale şi cătră casa Impé­­rátescá ruséscá, ci ne arată totdeodată deplina con­sonanţă a celor­ trei monarchi şi a guver­­nelor aloră, în a susţină şi de-a asigura basele păcii şi ale liniștii, care sunt­ torțe trebuincioase pentru binele poporeloră. Aceasta consonanță, basată pe păzirea trac­­tatelor, și pe încredere reciprocă va forma o ga­­ranțiă impunătoare a păcii, ale cărei efecte salutare vor­ cade bine nu numai nouă, dară și tuturora poporeloră. Guvernulă Meu, aprețiindă pe deplină situațiunea financiară a monarchiei, s’a silită de a restrânge recerința totală pentru armata permanentă, încâtă a concesă în­grijirea, ca armata să fie totdeauna bună și gata de resboiu. Asigurarea maî efectivă a teritoriilor­ noastre lite

Next