Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1884 (Anul 47, nr. 109-245)

1884-11-08 / nr. 213

s’tulă lui Iuniu a. c. mitropolitulu grecesc. Antimos se ’ntâlni cu înalți funcționari din Dibra într’o baiă mi­nerală din apropierea acestui locu. Curenda după aceasta se lăți sgomotulu, că s’a plănuitit una atentată asupra archimandritului Teofilă și a fostă chiar avisată despre acesta. Când părintele Teoclă sosi în­­Jiua de Sf. Ilie în Lazaropolje, a fostă prinsă, cum se­­Jice din ordinulă autorităţilor­ din Dibra, de cătră zapcii şi adusă aci le­gată. Archimandritulă Teofilă află, că nici o autoritate nu l’a invitată aci şi se duse la judecătorulă turcă cu care credea că stă în relațiunî amicale, ca să se plângă de ce i s’a făcută și se ceru doi conducători pănă la Lazaropolie. Judecătorulă îi împlini dorința. Cum pără­si părintele Teofilă Dibra, se alăturară pe lângă elă doi țărani, cari însă în curendă îlă părăsiră, ca să apuce altă direcţiune. Abia se depărtară puţină, când auziră împuşcătură şi pe preotură strigândă: »Nu-i nimenea pe aci, ca să vâd­ă cine mă omoră?« In z­iua urmatore apă­rură cei doi conducători la mitropolitulă Antimos, care le dete 100 de lire. Imediată după acesta omoră, auto­rităţile locale arestară pe toţi notabilii bulgari din Laza­ropolje, fiindcă aceştia au cerută cu energiă să se caute şi să se pedepsescu ucigaşii. Se crede de toţi’ că »ami­­cală« archimandritului Teofilă, judecătorulă e părtaşă cu alţi funcţionari la complot­ă. E ironică că tocmai aceste autorități suntă însărcinate cu anchetarea crimei. —0— In apropiere de Frankfurt s’au lovită la 14 Noem­­vre­n. două trenuri, unulă de persoane cu altulă de marfă. Vagoanele trenului de persoane s’au grămădit și mai întâiu unulă peste altulă, au ruptă lanțurile și apoi s’au răsturnată de amăndouă laturile liniei. Locomotivele sau sfărâmată. Aspectulă e îngrozitoră: bucăţi din corpurile nenorociţi­­loră călători suntă amestecate cu sfărâmăturile vagoanelora. Pănă acum s’au scosă 20 de cadavre. Numărulă răni­­ţiloră întrece pe ală morţiloră. —0— Astă sără se va juca la teatrală germană »Graf Essex“, dramă în 5 acte de Dr. H. Laube. ----------------­ Instrucțiuni pentru punicii asupra măsu­­rilor­ opăratoare în contra colerei. 11. Dacă cineva s’a bolnăvită de coleră, trebue să se curățe (desinfecteze) totă ce vine dela acelă bol­navă, totă ce eră a atinsă, pentru ca să nu se molip­­sească locuitorii acelei case, precum și alte persoane. A­­căstă desinfectare trebue să se facă cu cea mai mare grabă. Excrementele şi materiele vărsate să se desinfec­­teze chiar în camera bolnavului înainte de a se vărsa în latrină (hasna) cu săpună verde (săpună mnole de po­­tasă) o parte săpună topită în 20 părți apă turnându-se aceasta amestecătură în olă, spălându-se cu densa oala, ligheanu, patu și alte mobile precum și pardoseala mânjită asemenea se vor­ desinfecta cu săpună verde o parte la 20 părți apă (5 la 100) toate pânzăturile (rufele) pă­tate cu excremente ori cu materii vărsate. Pânzeturile necurate înainte de a se scote din camera bolnavului şi înainte d’a se da la spălată se voră muia într’ună vasă umplută cu 5 părţi săpună verde topită in 20 părţi apă; dacă nu se ia acâstă măsură spălătorăsa se bolnăvesce cea dintâiu de coleră, de vreme ce spălarea pânzături­­lor­ astfelă desinfectate este cu desăvârşire nevătămă­­toare. Scaunulă privatei şi pardoseala privatei se voră spălă asemenea cu săpună verde (săpună moale de po­­tasă) 5 părţi la 100 părţi apă, nu numai în casă de a­devărată coleră ci şi la ori­ce ordinare în timpul­ moli-­­ mei (epidemiei) de coleră. In hasna se va vărsa în fie­care (ji prin gura fie­cărei latrine (pe la scaunu latrinei) celă puţină câte 1 litră de calah­an (sulfată de feră) to­pită în apă, să nu se verse în latrină ori în hasna (canală) ma­teriile cari vină dela ună bolnavă de coleră fără a se desinfecta, căci atunci se otrăvesce totă hasnaua şi oamenii sănătoşi cari întră în acea latrină se potă molipsi. In lipsă de săpună verde se potă desinfecta pân­zăturile necurate, vasele, mobilele, pardosela, excremen­tele şi materiele vărsate cu o parte acidă carbonică to­pită în 20 părţi apă, cu acăstă amestecătură se poate a­­semenea spăla scaunul­ privatei. Numai în lipsă de acidă carbolică şi de săpună verde, oala de noapte, excrementele şi materiile vărsate se pot­ desinfecta cu chlorul de zinc, 5 părţi la 100 părţi apă sau cu piatră vînătă (sulfată de cupru) sau cu calab­an (sulfată de feră) o parte la 10 părţi apă, turnându-se în oală ori lighiană în cătăţime mare pentru ca materiile să fie cu desăvârşire acoperite. 12. Cadavrele celor 5 morţi de coleră se vor­ des­infecta asemenea îndată după morte, învălindu-se într’un cearşafă muiată în acidă carbolică, o parte topită în 20 părţi apă. Aşternutură loră nu se va scote din cameră înainte de a fi desinfectată în modulă arătată la art. 13. Mortul se va pune în grabă într’un­ sicriu (cosciug) care se va mai stropi pe din întru şi pe din afară cu accidă car­­bolică 5 la sută şi se va închide. In lipsă de acidă car­bolică cadavrula se poate desinfecta cu chlorur de zincă 5 părţi în 100 apă ori cu ipochlorid de calce puindu-se în cosciugă şi acoperindusă cadavrulă cu prafă de ipochlo­rid de calce, înmormântarea se va face îndată după ce medicală comunală va fi verificată moartea. Nu se va aduce în biserică nici ună mortă de coleră. 13. După scoaterea mortului din casă și după în­sănătoșirea bolnavului se vor­ desinfecta camerile în care au zăcută în timpul­ belei ori în care a fostă aşezată si­­criulă. Mobilele se voră depărta dela păreţi pentru ca aerulă să tragă bine şi în juru mobilelor­. Diferitele lu­cruri cari au trebuinţă a fi desinfectate, precum veşminte, saltele, plapomi, perne, covoare, se voră pune pe scaune sau se voră atârna pe fringhii întinse în cameră, se voră aduce în acele camere mângâie cu cărbuni aprinşi, cari se voră acoperi cu cantitate mare de puciosă (pentru o cameră de mărime mijlocie 2 pănă la 3 oca puciosă) şi apoi se voră închide ferestrile şi uşile, lăsându-se închise cele puţină 8 ore, în care timpă trebue să vadă cineva prin fereastra închisă deca nu se aprinde ceva spre a pre­veni la timpă ună incendiu. După isprăvirea desinfecți­­unei se vor­ deschide ușile și ferestrele și se va aera casa mai multe z­ile.­­ 14. Birja în care s’a transportată la sp­itală ună bolnavă de coleră trebue să se desinfecteze bine prin udarea perneloră, covoreloră, burdufului şi a totă inte­riorului ei cu acid carbolică 5 la 100 sau prin afumarea cu puciosă într’ună şoprană bine închisă. Este pericu­­losă pentru cei sănătoşi d’a se servi de o birjă necurată, mânjită cu materiile vărsate de ună bolnavă de coleră. 15. Cei săraci vor­ primi dela primărie grati să acidă carbolic, puciosa şi orice altă materială pentru desinfecţiune. Bolnavii săraci vor­ fi căutaţi în casele lor, fără plată, de medicii comunali ai secţiunei în care locuescă, care le vor­ da şi medicamente fără plată. Vice­preşedintele Consiliului dr. I. FELIX. Secretar, A. BUSESCU. --------------­ Ana Munteanu 10 cr., Voicu Roşculeţă 20 cr., Ionă Mo­­roiană 10 er., Maria Curtă 10 er., Maria Pană 10 cr., Maria Dragomiră 10 er., Maria Potea 10 er., Maria Nes­­toră 10 cr., Ionă Bodănă 10 cr., Stelina Irimie 20 cr., Maria G. Irimie 20 cr., Elena Tomoşoiu 10 cr., Ana Giuglea 10 cr., Ana Burduloi 10 cr., Ana Tomoşoiu 10 cr., Maria Perlea 10 cr., Ana Perlea 10 cr., Acestea sume se curteaza cu mulțămită din partea Comitetului și pe calea aceasta. Braşovă, 1 Noemvre v. 1884. „Comitetul şi reanim­ei domnelor, rom. pentru ajutora­rea vĕduvelor, gr. or. din Braşovă şi Săcele.“ prin St. Ionifa actura.­ rea totă ce au şi bărbaţii loră suntă aruncaţi în închi­sori. Ţăranii români (ăceau că iobagii unguri nu suntă supuşi la sarcinele publice ca ei şi cereau se fie despăr­ţiţi de unguri şi să li­ se dea funcţionari germani. Auto­­rul­ înşiră o mulţime de puncte grave ale plângerilor­ ţăranilor­, după archiva contelui Jackovits, cari plângeri culmineza în aceea, că domnii pământesc­ storceau pe bietulă iobagiu până la piele, îlă prindeau chiar la fugă ca pe vite şi dispuneau de munca şi averea lui după plăcă şi chiar pe Românii liberi sau nobili se sileau cu toate mijloacele a-i supune la servicii iobăgesci. ,Mai bine suferimă mórtea decâtă să ne întorcemă sub tirănia de mai înainte,« 4‘ceau ţăranii şi câtă pentru imputarea că ar fi necredincioşi împăratului o respingeau s scandă că nobilii au strigată în gura mare, că îşi voră pune altă împărată, şi deca împăratulă lasă pe iobagi să tracteze astfelă cu dânşii, atunci voră chiăma în ţară pe Turci sau pe Pruşi. Din Deva contele Jankovîts înainta împăratului primulă său raportă în 6 Ianuariu 1785. In acestă ra­portă 4ice­ că a aflată acolo la 200 de ţărani prisonieri şi că pe cei mai mulţi, cari au alergată şi ei numai cu poporulă, i-a liberată, zice că-i vină mereu plângeri de la ţărani şi că cu magnaţii şi nobilii nu mai poate birui. Aceştia ceră despăgubire şi aspră pedepsire şi nu-i poate convinge, că cu măceluri şi mijloace violente nu se pot­ linişti massele, dar spereaza că cu timpulă voră începe şi ei să cugete mai umană. (Va urmă). SOCIETATEA PENTRU AJUTORAREA VEDUVELORII. Subsemnatulă comitetă are onore a aduce la cunos­­cinţă Onoratului publică. 1) Că la petrecerea aranjată în Săcele în Febru­arie a. c. de Reuniunea Dómnelor­ române pentru aju­torarea văduvelor­ sărace greco-orient. din Braşovă şi Săcele s’a încassată 137 fl. v. a., din cari, scotendu-să spesele a rămasă venită curată 80 fl. v. a. 2) La colecta, resp. înscrierea de membre, între­prinsă de D-na Amalia ved. Lăpădată, s’a obțenută urmă­­torul­ resultata: Maria G. Eremia din Bordeiulă verde în România s’a înscrisă ca membră fundatore cu 25 fl.; era membre ordinare cu minimulă anuală de 1 fl. s’au înscrisă următorele Doamne: Susana Frateşă 1 fl., Efro­­sina Urdea 1 fl., Ana Belu 1 fl., Văd. Maria Babeşă 1 fl., Maria Mocană, 1 fl., Elena G. Tomoşoiu 1 fl., Paras­­chiva I. Dariu 1 fl., Văd. Ana G. Drăguşă 1 fl., Stanca N. Pană 1 fl., Ana Giulea 1 fl., Amilia Lăpădată 1 fl., D-lă Radu Popea a contribuita 1 fl. 3) Pentru statuie au contribuită: Bucură Boroșă 1 fl., Susana Fratesă 10 cr., Efros. Urdea 10 cr., Paraschiva Oncea 10 cr., Ana Belu 10 cr., Maria Babeşă 10 cr., Maria Ovesea 10 cr., Maria Bur­­duloiu 10 cr., Maria Mocană 10 cr., Emilia Popa 10 cr., Maria Cazacă 10 cr., Maria Dorea 10 cr., Paraschiva Dariu 10 cr., Ana Drăguşă 10 cr., Maria Viei. Popea 10 cr., D-lă Radu Popea 10 cr., George Mandai 10 cr., ----------------­ ULTIME SCIRÎ. Berlină, 18 Noemvre. — Consiliula fe­derală a respinsă, în şedinţa plenară de erl, ho­­tărîrea Reichstagului pentru desfiinţarea legii de expatriare. Jiomb­a, 18 Noemvre. — „Times“ anunţă din Shanghai, că Chinesii iau măsuri, ca se spargă blocada insulei Formosa prin corăbii iuţi englese şi americane din diferite puncte litorale. In luna trecută 20,000 până la 30,000 de soldaţi chinesi au trecută Yantechiangulă spre sudă în apropiere de laculă Poiana. Cetinje, 18 Noemvre. — »Pol. Corr.“ comunică. Trecerea fugarilor­ din Herţegovina în districtul­ Dulcigno progreseaza în modă sa­tisfăcătorii. Pănă acum au trecută 400 de fu­gari, între cari şi cunoscuţii conducători Stoiană Covacevici şi Serdaru Tungus. Unui altă des­­părţământă i s’a dată locuinţe în Podgoriţa, unde s’a aşezată şi voivodulu Petcu Vucalovici. In Nicsici şi prin prejură se fi rămasă puţini fugari. Cererea loră cătră prinţulă Nichita, de a fi trimişi în Rusia pe cheltuiala Muntenegru­­lui, a fostă respinsă. Paris, 18 Noemvre. — Alaltaeri au mu­rită de coleră 49 persóane. Dela medulă nopţii până era diminaţă la 6 ore au murită de coleră 20 persóane. Madrid, 18 Noemvre. — In Ben­opa (pro­vincia Valencia) au murită 9 persoane de coleră. DIVERSE. Ună câne înteliginte. — »La Revue scientifique* publică următorea scrisoare: »Posedă ună mare câne »terre-neuve« numită Blocă, căruia îi placă forte mult prăjiturile, adese­ orî pe când trecămă pe dinaintea unei cofetării, cânele se oprea și mă privea ca și cum m’ar fi invitată d’a mă arăta generosă, adese ori cedamă ru­­gămintei sale și cu cinci centime faceam o ună fericită. Cânele observă, negreșită că ’n schimbul­ monetei mele i se satisfăcea pofta; elă se folosi de acesta, căci acum nu mai amă nevoe d’a servi de Intermediară între cofe­tară şi densulă; ori de câte ori i se dă ciscî centime, eră ia moneta în gură c’o satisfacere vădită, şi se duce la cofetarulă celă mai apropiată; acolo, lasă să cadă moneda şi nu plăcă înainte d’a i se fi dată o prijitură, pe care mi-o aduce înainte d’a o mânca pentru a m-î arăta negreșită că nu s’a lăsată să­ lă fure. Nu mai e nevoe să vă spună, că deca în schimbulă unei monete i se dă ună altă obiectă, densulă nu se greșesce afară numai dăcă voiesce elă ast­ felă, căci într’o zi fă vinovată d’ună actă de înșălătoriă. Luăndă ună nasture, elă îlă duse în grabă la cofetară, îlă lăsă să cadă în­aintea lui și, fără a aşteptă ca să i­ se verifice piesa, elă luă o prăjitură și pleca în gona. Trebue să adaugă, că cânele meu n’are asemene obiceiuri rele, dânsulă refusă chiar d’a comite din nou acesta faptă lipsită de delica­teță, ori de câte ori i­ să ofere ună nasture, căci afară de acestă momenta de uitare, nu avemă nimică de­cisă asupra onestităţii sale.« * Lipitoarea-barometru­ — Meteorologia popolară, în­­temeiându-se pe observaţiuni multiple, dă nisce indica­­ţiuni totă aşa de seriose ca şi acele ale barometrelor­ celoră mai bune. O simplă lipitoare poate să înlocuiască mica broasca verde a cărei gimnastică este bine cunoscută. Dăcă ziua va fi frumosă, lipitoarea rămâne nemişcată în fundul­ fiolei, unde se strînge în spirală. Déca are să plouă dânsa se rădică la partea superioară a apei şi se menţine câtă timpă ţine plaea. In casă de mare ventă, lipitorea se agită mereu. In casă de mare furtună, densa ese din apă şi, agăţându-se de orificial­ sticlei, pare a fi în prada unui mare neastâmpără care se tradă prin mişcări convulsive. Editură: Iacobă Mureşianu. Redactoră responsabilă: Dr. Aurela Mreşianu

Next