Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1884 (Anul 47, nr. 109-245)

1884-08-02 / nr. 135

KRBMflOJEA ŞI AICHl.MSrK.V­ H­­K.V. BRAŞOVi­, piaţa mare Nr. 22. „GAZETA“ IESE IN FIECARE AJI. Pe uni ane 12 fior., pe şăse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România .şi străinătate. Pe ană 36 fr., pe şăse luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. m 135. SE PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la doi. corespondenţi. ANULU XLVII. . .,saV?°TEN­­E:. . . O sena garmonda 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Joi 2 (14) Augusta Scrisori nefrancate nu se primescu. — Manuscripte nu se retramb­a. 1884. Braşovă în 1 (13) Augustă, încă n’amu eşitu din aşa numita „stagiune inorta“ şi au şi începută se circule tot o feliulă de scirî menite de a deşteptă îngrijirile pacîni­­cilor­ cetăţeni din statele bătrânei Europe. Se vorbesce ărăşî de emisari revoluţionari ruşi, cari ar cutrieră peninsula balcanică; se cjice că între­vederea împăraţilor­ la Isl, care de astădată o dată loci celor­ mai cutezate combinaţiuni po­litice, va fi urmată acum de-o întâlnire a principelui de Bismarck cu ministrul­ nostru de externe, comite Kalnoky la Friedrichsruhe, şi însăşi foile, ce-şi ieau inspiraţiunile din birourile ministeriu­­lui de afaceri străine dela Viena, se silescă a dă acestei întâlniri proiectate o deosebită importanţă. C’una cuvântă, decâ este ca se credem o scr­itoră celoru mai nouă răspândite dela Viena şi dela Berlină, lumea diplomatică pare a fi profundă agitată de cele ce se pregătescă în secretă. Oficioşii noştri, se înţelege, descriu tota miş­carea acesta de după culise ca o acţiune, ce are de scapă numai şi numai susţinerea păcii, dar ori câtă de solemnele declaraţiuni ar face astăzi, nimenea nu le mai crede. Ba, neîncrederea în durabilitatea păcii este atâta de mare şi generală, încâtă deca cineva vorbesce de ună plană, ce și l’a croită pentru viitorii, obicinuesce a introduce vorbirea sa cu cuvintele: „Decâ nu vomă avea resboiu la primavéra, voiu întreprinde asta și asta.“ Și cine poate sei mai bine decâtu oficioșii noștri deca vomă avea seu nu résboiu la primă­­vera ? Oare nu ei sunt fericiții, cari mai au parte de câte o sfârmitură ce cade dela mesa, la care se dă marii potentați și diplomați, cari conducă destinele lumei? Ei bine, acești oficioși ne asi­gură, că pace vomă avea, căci totă ce se lucréazá, numai pentru draga pace se lucreaza. Chiar şi întâlnirea proiectată a prinţului Bismarck cu co­rniţele Kalnoky n’are altă scapă, decâtu ală sus­­ţinerei păcii europene. S’a c& alianţa dintre Austria şi Ger­mania a fostă încheiată la 1879 pe cinci ani. Prin urmare în anulă acesta ea urmă se fie re­­înoită sau să înceteze. Unii au credută că în­trevederea prinţului Bismarck cu ministulă Kal­­noki are de scopă reînoirea tractatului de pace. Oficioşii ne spună acum, că nu este de lipsă a se mai reînoi alianţa, căci acesta s’a întâmplată deja anulă trecută. Soimit de altă parte, că alianţa austro-ger­­mană a fostă declarată tot­deuna ca o alianţă pentru conservarea păcii, fără de scopuri ofensive. Prin urmare reinoirea ei, ce s’a întâmplată în­ainte cu ună ană, a trebuită se asigure şi mai departe pacea, încâtă adecă acesta depinde dela Germania şi Austro-Ungaria. Sub asemeni împrejurări nu înțelegemă ce scapă mai poate avea o întâlnire nouă între Bis­­mark și Kalnoky. Organul o­­ficiosă „Die Presse“ din Viena se încerca a ne esplica importanța intrevederei viitoare a miniștrilor­ ambelor­­­mpărății, dar ne lasă în aceeași nedumerire. „Aceasta întrevedere — vice „Presse“ — are de scopă a constată câ intimitatea austro-germană va dură și pe viitorii.“ Mai era de lipsă o asemenea constatare?! Și de ce și pentru cine? • Mai departe ne spune fata oficioasâ, că între­vederea lui Bismarck și Kalnoky mai are de scopă stabilirea u­ui perfectă acordă în privinţa lăceloră şi a ţintei, ce trebue să o urmares­c po­litica este una iubitoare de pace a ambeloră im­părăţii. Nici asta n’o înţălegemă. Cum s’a putută ca alianţa între Germania şi Austro-Ungaria se esiste de cinci ani, şi se fie reînoită, poate urăşi pe cinci ani fără ca cabinetele din Berlină şi Viena se fie în deplină acordă asupra scopuri­­lor­ şi mijlocelor, politica loră ester­are ? Mărturisimă, că nu înţelegemă ce noimă mai potă avèa atâtea întrevederi decâ e vorba numai de pace şi de defensivă. Trebue prin urmare că sunt în jocă şi planuri, cari potă se schimbe faia şi se trecă în ofensivă. Unde se amestecă d. Bismark, acolo anevoie se resolvă lucrurile în deplină linişte. Ca semne esteriore, cari sprijinescă bănue­­lile noastre, potă fi considerate faimele despre ră­cirea relaţiunilor­ cu Italia şi despre o nouă es­­pediţiune de emisari ruşi în Bosnia şi Herţego­­vina. Nu se va pune dor în contragere cu actu­alitatea nimenea, care va începe conversaţiunea cu cuvintele: „Deci ,nu vomă avea cumva răs­boiu la primaveră., X --------------­ CRONICA ziLEI. Astă sără, musica oraşului va cântă în grădina ,La b­ulă de aură1 din Blumăna. * Mâne Joi, în 14 Augustă, musica orașului va dă o serată-concertă în grădina hotelului »Pomulă verde,« sub conducerea măiestrului ei d. A. Brandner. * Ni se scrie din comuna Intorsura­ Buzeului, că lo­cuitorului Nicolae Bularca i-a fătată o vacă cinci viţei, toţi bine desvoltaţî şi mari, dar însă toţi morţi. Chinurile vacei au durată vr’o 4 ore. * Tată de acolo suntemă informaţi, că în nóaptea spre 30 Iulie a căzută o brumă, care a stricată tuturoră planteloră gingaşe.* Proprietarulă domenieloră din Radnot şi Târnava are de gând se vănetă moșiile sale. După cum se vor­besce domeniulă după Tărnave cu 350,000 fl., îlă va cumpără archi-episcopia română din Blasă, or pe celă din Radnot îlă va cumpără d-lă Schossberger cu 1,200,000 fl. * In scela militară din Sibiia s’au primită mai dilele trecute 14 tineri români. »Kolozsvári-Kőszleny« întrăbă că nici acuma nu ne vomă îndestuli? — Ii răspundemă, că școala militară din Sibiiu nu este ungurăscă și nu poate întrebă deci dându’șî aerulă unui îndurătoră stă­până. Vorba ceea: De închizi dracului uşa, se bagă pe ferăstră în casă.! ♦ • Poliţia din Pesta a isgonită din oraşă 15 persoane, între care mai mulţi lideri, câţi­va industriaşi şi comer­cianţi şi ună studentă, care e isgonită pentru­­iece ani. Alţi 29 de indivizi au fost­ trimişi in comunele lor­. * Din Serajevo se scrie unei foi din Pesta, că şăse emisari ruşi au plecată prin Serbia în Bosnia şi Herţe­­govina. Ei sunt prevăzuţi cu paşaporte în regulă şi că­­lătorescă ca corespondenţi de diare. Doi din ei ar fi oficeri ruşi concediaţi, cr ceilalţi doi oficeri activi. * Aceiaşi fată raportăză, că la 27 iulie, 15 hoţi conduşi de ună gendarmă indigenă deșertată, în uni­formă, au comisă ună mare furia în Jelecî, ună sată spre vestă de Focea, din provinciile ocupate. * In nóptea spre 10 Augustă, peste Pesta s’a descăr­cată cu violenţă ună m­oră, ţinendă plaia mai multe ore şi causândă pagube însemnate. Nici chiar trenulă n’a putută merge, din causă că linia a fostă inundată. Mai multă de 70 de case au fostă derimate şi parte mare duse de valuri. Şi-au perdută viaţa în valuri 14 per­soane, între care o femeiă bolnavă cu 4 copii ai săi, şi ună băiată de 15 ani, care îngrijea de ună copilă încă în faşe. * Carola Eötvös a scrisă o carte de tină cuprinsă mai mare despre procesul­ lui Tissa-Esslar. Cartea va apărea încă în decursul­ anului curentă. Manuscriptură se află în mânile unor­ traducători, de vreme ce va apă­rea deodată în trei limbi: maghiară, germană și francesă în Budapesta, Viena şi Paris. * Fata oficială a Bosniei anunţă, că în Serajevo a fostă numită advocată pentru ţările ocupate mohameda­­nulă Iussuff Beg Filipovicî. Filipovici este celă dintâiă advocată mohamedană în Bosnia. Iussuff Beg de astfelă stetea în mare cinste şi vază pentru cunoscințele sale juridice şi în vremea, cândă provinciile erau sub stăpânirea turcăscă. * Duminecă, comitetulă pentru zidirea teatrului na­ţională cehă şi-a ţinută adunarea generală sub preşe­­dinţa lui Rieger. Deficitulă neacoperită, ce s’a făcută prin clădirea aşa de repede a teatrului, este de 125.000 fl. Pentru acoperirea lui adunarea a hotărîtă, să mai facă ună apelă cătră poporulă cehă. In acestă teatru nu se voră pută jucă, decâtă numai piese cehe şi sla­vone.* »Presse« anunţă, că întrevederea dintre prinţul­ Bismark şi corniţele Kalnoky va fi în Friedrichsruhe în săptămâna viitoare.* După informările­­­iarului »Academie, descoperirile lui Schliemann în Tiryns suntă de o mare importanţă. Clă­dirile descoperite de Schliemann suntă două temple şi ună paiaţă. întocmirea, mărimea şi posiţiunea lor­ se asămănă de minune cu acele ale palatului şi ale temple­­lor­ cetăţei a doua preistorice din Hissarlic şi astfelă ajută să se hotărască data celoră din urmă. Lăsândă afară iconele de pe păreţi, antichităţile din Tiryns trebue să fie mai vechi, decâtă cele dela Micene, de vreme ce afară de vasele vechi de pămentă, ce s’au găsită sub ele, s’a mai desgropată şi o mare mulţime de unelte absidice. * Ună autoră dramatică, Dumaisne o dată m­ă ma­nifestă, prin care provocă pe toţi locuitorii ţărei să-i co­munice istoria vieţei loră. Cei cari­­ oferă subiectă pentru o comediă voră primi o miiă de franci dreptu premiu, or cei cari îi voră da ună subiectă de tragediă două mii de franci.* Prințulă Victoră Bonaparte a sosită în Isl, însoţită de marchisulă Lavalette.* SCIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. ali ,Gaz. Trans.«) Pesta, 13 Augustă. — Eri comisiunea tech­­nică poliţienască a visitată gara căii ferate a sta­tului. Resultatul e foarte bună. Comunicaţiunea se va deschide hotărîtă la 16 Augustă. Agram, 13 Augustă — In călătoria între­prinsă la graniţele superioare, Banulă a fostă pri­mită pretutindenea dela Gospici până la Petro­­vosello cu celă mai mare entusiasmă și adora­­țiune. Paris, 13 Augustă. — In cele din urmă 24 de ore s’au ivită în Marsilia 11 cașuri mor­tale de coleră, or în Toulon nici unulă.

Next